KorAP: Find »[drukola/base=auzitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...19 >

465 matches

Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386

leagă prietenii, se ajută reciproc. Artele mai ales sub forma lor vizuală reprezintă în culori vii, puternic contrastante, mai ales mâinile, fața, gura, ochii sau buzele care realizează labiolectura, singurătatea tăcerii, greutatea comunicării, visul greu de atins, lipsa înțelegerii de către auzitori. În comunitatea surzilor au existat și există pictori (Goya cel care abea după ce a surzit a creat minunata sa operă; Louis Frisino remarcabil pictor contemporan), sculptori și designeri de renume. Literatura (ca formă a limbajului verbal scris) a promovat, chiar dacă

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
actori de circ, formații artistice, etc. care participă la activități culturale. Filmul, ca artă vizuală a cunoscut de-a lungul existenței sale regizori surzi, actori surzi, proiecții video despre viața surzilor, chiar cursuri video pentru însușirea limbajului mimico gestual de către auzitori. Site-uri speciale pentru surzi care prezintă probleme interesante pentru comunitatea lor, forumuri și bloguri speciale găzduite pe internet prin care ei comunică. Religia. Nu există o religie specifică surzilor. Nu există un Dumnezeu al surzilor. Nu există o biserică

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
născut, de zona geografică căreia îi aparțin, de congregația locală sau de cea rasială. Părinții sunt cei care transmit în mod direct aceste valori religioase, standarde, comportamente, permisivități și interdicții. Biserica în care participă la slujbă surzii este comună cu auzitorii, singura diferență este că alături de preoții cantorii sau pastorii care în mod obișnuit oficiază serviciul religios există interpreți special pregătiți în limbaj mimico gestual și mai nou, în biserica ortodoxă au fost hirotoniți preoți cunoscători ai limbajului mimico gestual. Istoria

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
sport. . Nu putem spune că există sport specific culturii surzilor există însă la nivel local sau chiar național echipe de fotbal, handball, etc. Pentru surzi, sunt competiții specifice și olimpiade speciale. Obiectiv vorbind, surzii nu participă în echipe mixte cu auzitorii din cauza dificultăților de comunicare, ei sunt cei care preferă grupurile de surzi. Instituti culturale: cluburile, asociațiile (1919 Asociatia amicală a surdo-mutilor din România, 1953 „Asociatia Surdo-Muților din Romania”) organizațiile pentru surzi au o activitate deosebit de bogată. În unele țări există

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
se evidențiază mai ales prin limbajul mimico gestual, prin elementele specifice culturii și istoriei lor cu impact asupra legilor societății în general și impugn mai mult ca oricând renunțarea la idea nefericită de a-i “normaliza”. Într-o lume a auzitorilor în care majoritatea oamenilor nu pot să-și imagineze “cum este să fii surd”, să nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutanți Se cunoaște că în fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale, chiar dacă sunt absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei și să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
adultului trebuie să asigure o atmosferă caldă, prietenoasă, de siguranță. Limba română - limba maternă pentru surzi? 1. Cadru teoretic Conform unor specialiști, copiii deficienți de auz care au contractat deficiența la un stadiu prelingual și care provin din familii de auzitori, dacă până la vârsta școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu . Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât un nivel extralingvistic, adică nu are nici o legătură cu limbajul verbal, „materializarea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității echilibrată, relativ apropiată de cea a copiilor auzitori. Stănică afirmă că acești copii își însușesc limbajul mimico-gestual în același fel în care un copil auzitor învață limba română. Și totuși, nu îi recunoaște limbajului mimico-gestual decât un nivel extralingvistic, adică nu are nici o legătură cu limbajul verbal, „materializarea” unică prin excelență a lingvisticului spre deosebire de dactileme, considerate a fi forma manuală a acestuia din urmă, alăturându

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale limbajului: fonetic-articulator, semantic, gramatical. Elevii deficienți de auz comit multe greșeli în comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
comunicarea verbală, cauza principală fiind tocmai absența instrumentului fundamental de recepție a vorbirii model și de feed-back verbal-oral, auzul. Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se și apropie cel mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea lingvistică timpurie, pe care să se fundamenteze dezvoltarea de mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
comenzile fluente ale limbajului curent. Dependența de analizatorul vizual, evidentă la toți deficienții de auz, face ca limbajul mimico-gestual să fie limba maternă nu numai pentru copiii surzi proveniți din familii de surzi, ci și pentru cei născuți din părinți auzitori. În acest ultim caz, prin limba maternă nu se înțelege limba învățată de la părinți, ci limba cea mai accesibilă pentru copil. De aceea, țelul pedagogilor de a-i învăța pe surzi limba română, fără intermedierea limbajului semnelor, obligându-i în

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății, cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate. Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici ca la normalul auzitor, cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
decât perceperea variantei instrumentale a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți în a identifica muzica comparativ cu grupul de control de auzitori, iar rezultatele au relevat faptul că deficienții de auz au identificat mai exact muzica pop și country și au avut cele mai mari dificultăți în a identifica muzica clasică. Până nu de mult, tehnologia utilizată în implantul cohlear permitea transmiterea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
selectată după criteriul maturizării intelectuale și a ritmului individual de lucru și nu în ultimul rând la stilul de viață al copilului (în acest caz este foarte important să amintesc caracteristicile familiei din care face parte copilul, dacă părinții sunt auzitori sau nu). În cazul copilului deficient de auz trebuie eliminat criteriul de evaluare a informțiilor care trebuie deținute conform vârstei cronologice. La elevii care au dificultăți de învățare, rezultate ale tipurilor de dizabilități, evaluarea „obișnuită” trebuie modificată și adaptată pentru

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
șansă” -din punct de vedere al curriculei; Diversificarea ofertei școlare în funcție de cerințe; Promovarea imaginii școlii în comunitate; Perfecționarea permanentă a cadrelor didactice, în funcție de necesitățile de dezvoltare ale instituției; Asigurarea transportului școlar gratuit; Asigurarea unui climat de siguranță în cadrul școlii. Spre deosebire de auzitori, elevii deficienți de auz se văd amenințați și de alți factori: -din punct de vedere educațional, prin desființarea școlilor speciale și includerea elevilor în învațământul de masă. -tehnologic, prin protezele auditive și, mai nou, implantele cohleare, care dau senzația - nu

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nou, implantele cohleare, care dau senzația - nu surzilor, ci celorlalți - de reparare completă, persoana deficitară putând „funcționa” normal. Totuși, practica a dovedit că aceste soluții tehnico-medicale nu pot avea același randament ca un auz sănătos. -cultural, prin faptul că sunt auzitori care se implică în viața surzilor, învață LMG ca pe ceva exotic, existând pericolul de a-i considera pe surzi ca variație a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]