465 matches
-
există un r defectuos la unii elevi surdomuți acesta este consecința emiterii și consolidării defectului de pronunție în momentul demutizării. Rostirea defectuoasă a fonemului r, adăugată altor defecte de articulație, deformează grav vorbirea și-i reduce inteligibilitatea. Uneori și copiii auzitori reușesc să stăpânească corect acest sunet, numai după mulți ani. Unii rămân cu un r nesonorizat sau uvular toată viața. Sunetul r fiind dificil de obținut, exercițiile de emitere trebuie să înceapă încă de la începutul anului. Când ajungem la data
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o. Întinderea buzelor rotunjite înainte este mai pronunțată și mai închisă decât cea necesară emiterii vocalei o, putând fi obținută cu ușurință simulând sugerea cu paiul a unei băuturi dintr-un pahar. Emiterea fonemului u se poate realiza la logopații auzitori prin imitarea „șuieratului trenului' sau „urletutul lupului': „Uuuuu...', iar la surdomuți prin adoptarea poziției corecte de articulare. Altă tehnică utilizează transferul articulării din a → în o → apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin țuguierea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
animacy on relative clause processing. J Mem Lang. 2002; 47: 50-68. 183. Mangun GR, Hillyard SA. Mechanisms and models of selective attention. In M.D.R.M.G.H. Coles îEd.), Electrophysiology of mind . Oxford: Oxford University Press. 1995. 184. Manolache CG. Surdomutitate - Ortofonie - Limbaj auzitori și surdomuți, Ed. Medicală. 1980: 56 - 66, 108 -121. 185. Marschark M, Paivio A. Integrative processing of concrete and abstract sentences. J Verb Learn Verb Behav, 1997; 16: 217-231. 186. Marschark M, Richman CL, Yuille JC, Hunt RR. The role
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
formal, dorim să stimulăm interesul pentru cunoaștere (cunoașterea de sine, cunoașterea celuilalt, cunoașterea lumii în care trăim și a transformărilor rapide cărora trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul instrument care le facilitează relaționarea și integrarea în lumea auzitorilor), pentru adaptarea la cerințele vieții școlare, sociale, culturale și, mai târziu, profesionale. Pornind de la afirmația lui Jack Delors făcută în „Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI”: „Educația trebuie organizată în jurul a patru tipuri
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
Ei devin conștienți de faptul că nu sunt singuri, că mai există copii/tineri asemeni lor, că au o cultură comună în care limbajul mimico- gestual reprezintă limba lor maternă. Însă școala trebuie să îi pregătească să trăiască în lumea auzitorilor, să le formeze acele capacități și competențe care să le permită un răspuns eficient și rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicții și dezechilibre, compusă în proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea post-
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
îi pregătească să trăiască în lumea auzitorilor, să le formeze acele capacități și competențe care să le permită un răspuns eficient și rapid la provocările lumii reale, o lume plină de contradicții și dezechilibre, compusă în proporție de 98% de auzitori... Dar și această lume, societatea post- modernă , trebuie să se deschidă, să îi accepte, să îi includă în rândurile ei pe cei care, din cauze independente de voința lor sunt diferiți, dar egali în drepturi cu toți ceilalți. Școala este
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm în contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații în Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori care au în familie rude cu deficiență de auz (frați, surori, părinți) și care cunosc astfel probleme pe care le întâmpină aceștia în viața de zi cu zi. Am căutat apoi o fundație care să ne reprezinte legal și am
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
a realiza un studiu de fezabilitate pentru un viitor proiect internațional din cadrul programului „Tineret în acțiune”, Acțiunea 1.1- Schimb de tineri, proiect în care noi am dorit să fie implicați atât tineri cu deficiențe de auz cât și tineri auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect- „Împreună într-o lume a tăcerii”- s-a dorit a fi punctul de plecare în inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin împărtășirea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
deficiențe de auz cât și tineri auzitori din mai multe țări europene. Acest proiect- „Împreună într-o lume a tăcerii”- s-a dorit a fi punctul de plecare în inițierea și promovarea colaborării dintre tinerii cu deficiențe de auz și auzitori din România și Turcia, prin împărtășirea de experiențe, schimburi de bune practici, creșterea încrederii în sine, a stimei de sine a tinerilor. Liderul grupului LONCA a prezentat oportunitățile de integrare profesională a tinerilor cu deficiență de auz din Turcia și
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
câștigând finanțare. În luna octombrie 2008, între 13 și 23, s-a desfășurat întâlnirea de proiect. Prin acest proiect am intenționat să arătăm că tinerii cu deficiențe de auz sunt diferiți dar egali, că pot desfășura activități ca și tinerii auzitori, că se pot integra și pot participa la activitățile de grup. Am structurat construcția noastră pornind de la obiectivele principale ale tuturor activităților instructive, educative și recuperatorii care se desfășoară cu și pentru tinerii cu deficiență de auz: integrarea și incluziunea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și Polonia în vederea inițierii și desfășurării unor proiecte viitoare în cadrul programului Tineret În Acțiune. Mulțumită proiectului nostru alte grupuri de tineri și organizații au decis să realizeze proiecte pentru tineri. Am arătat că tinerii cu deficiență de auz și tinerii auzitori pot fi împreună și pot pregăti un proiect astfel încât orice tânăr poate fi încurajat să fie membru al unei organizații pentru tineret, crescând astfel încrederea în sine, în propriile capacități și forțe interne. Toate aceste eforturi ale profesorilor și tinerilor
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
cosmogonic implică moartea rituală (adică violentă) a unui uriaș primordial, din trupul căruia au fost constituite lumile, au crescut ierburile”. Nu numai familia viteazului bene¬ficiază de infuzia cu energiile fiarei, ci și meșteșugurile și vegetația întreagă: „Dragi de urechiuși auzitoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi, prin lăpuzi verzi!/ Dragi de buzulițe următoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi, prin fântâni reci!/ Dragi de piciorușe săritoare,/ Vedea-v-aș la undrelari,/ Undrelari, la păcurari!” (Titești - Vâlcea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră în vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent că în cazul persoanelor auzitoare. Din punct de vedere al formării unei vorbiri corecte și inteligibile trebuie îndeplinite mai multe sarcini ortofonice: 1. Formarea și exersarea respirației verbale Abilitatea de a doză actul respirator se realizează în mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitivconcret; funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
implicați. Sfaturi pentru părinți Dacă aveți un copil cu deficiențe de auz, cel mai important lucru pe care trebuie să vi-l amintiți este că un copil cu deficiențe de auz poate să facă aproape aceleași lucruri ca și un auzitor - doar că nu aude. Ei nu au nevoie de milă, ci de înțelegere, răbdare și dragoste. Mai mult decât orice, au nevoie de limbaj. Fără limbaj, gândirea este limitată și comunicarea foarte dificilă. Folosiți întotdeauna vorbirea, dar folosiți și orice
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
au experiența propriilor lor copii, iar experiența și măiestria lor ca părinți vine să completeze măiestria profesorilor. Comunicarea Ne petrecem mult timp comunicând cu oamenii. Este la fel de important pentru un copil cu deficiență de auz ca și pentru un copil auzitor doar că nu este la fel de ușor. Există multe moduri de a exprima ceva. Vorbirea, semnele, dactilemele, gesturile naturale sau expresia feței. Unele dintre acestea se pot folosi împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
să știe cum să predea fiecărui elev în parte, respectând particularitățile psiho-individuale ale acestora. Este important ca ei să învețe limbajul semnelor și să știe cum să îl folosească în activitatea instructiv- educativă. Elevii cu deficiență auditivă și cadrele didactice auzitoare care lucrează împreună într-o unitate de învățământ special pot să se ajute reciproc în beneficiul primilor. Unele dintre cadrele didactice care lucrează cu copiii și tinerii deficienți de auz descriu educația pe care o oferă ca fiind „bilingvă”, adică
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
pozitivă, promovând o învățare interactivă și stimulând potențialul creator al discipolilor săi. „Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne învață să prețuim mai mult ceea ce avem și ceea ce știm!” (profesor Nicoleta Cramaruc).
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
a construi relații cu ceilalți și de rezolvare a eventualelor tensiuni care apar tocmai din lipsa de comunicare. Respectând vom fi respectați, ce înseamnă acest lucru în comunicarea cu elevul deficient de auz? De exemplu, comunicarea para-verbală între un emițător auzitor și un receptor deficient de auz nu este relevantă, deoarece dicția, vocea (volum, tonalitate, inflexiune), accentul, tăcerile, pauzele folosite de emițător nu au nici o rezonanță asupra receptorului, așadar este inutil ca auzitorul să folosească aceste elemente el comunicării. Toate aceste
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
auz? De exemplu, comunicarea para-verbală între un emițător auzitor și un receptor deficient de auz nu este relevantă, deoarece dicția, vocea (volum, tonalitate, inflexiune), accentul, tăcerile, pauzele folosite de emițător nu au nici o rezonanță asupra receptorului, așadar este inutil ca auzitorul să folosească aceste elemente el comunicării. Toate aceste aspecte ale para-verbalului trebuie înlocuite cu material didactic concret, suport imagistic adecvat fiecărei activități în parte astfel încât vocea să fie înlocuită de imagini. Să avem permanent în vedere caracteristicile acestei categorii de
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății, cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate. Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici ca la normalul auzitor, cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
selectată după criteriul maturizării intelectuale și a ritmului individual de lucru și nu în ultimul rând la stilul de viață al copilului (în acest caz este foarte important să amintesc caracteristicile familiei din care face parte copilul, dacă părinții sunt auzitori sau nu). În cazul copilului deficient de auz trebuie eliminat criteriul de evaluare a informțiilor care trebuie deținute conform vârstei cronologice. La elevii care au dificultăți de învățare, rezultate ale tipurilor de dizabilități, evaluarea „obișnuită” trebuie modificată și adaptată pentru
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
asigura transferul bunelor practici între parteneri. Strategia de dezvoltare și de acțiune a HIPEN este creată pornind de la investigarea intereselor și nevoilor comunității persoanelor cu deficiență de auz a căror integrare activă în societate, precum și apropierea comunității acestora de comunitatea auzitorilor este o preocupare constantă a rețelei. Rezultatele investigației situației socio-profesionale a persoanelor cu deficiență de auz la nivel european indică: - lipsa sau neadaptarea comunicării în cadrul serviciilor publice și/sau private la nevoile persoanelor cu deficiență de auz; - dificultăți în relaționarea
Proiect Leonardo da Vinci by Gabriela Chirte? () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84367_a_85692]