1,139 matches
-
aglomerări Întîmplătoare de state, menținute sub patronajul URSS, decît o bună vecinătate ori vreo Înfrățire ideologică, mai degrabă o acerbă competiție pentru resurse decît dorința de a detensiona relațiile Est - Vest. Rivalitățile teritoriale și simbolice lăsau puține șanse cooperării, Întreținînd aversiuni bine individualizate față de patronul comun al tuturor rapturilor postbelice, URSS, dar și față de beneficiarii acelor arbitrarii, totdeauna ceilalți. Buhler nu manifestă scrupulele unui istoric preocupat de actualitatea studiului său, așa cum o face, de pildă, Norman Davies, conștient că nici o carte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. În principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile sale cu republicanii au fost bune (vezi cazurile Nixon și Ford), iar aversiunea față de URSS și realismul politic aplicat mai strict Îi fac pe cei dintîi mai susceptibili de a tolera Încălcarea drepturilor omului. Să ne amintim că un practician ilustru al realismului politic, Henry Kissinger (care, de altfel, a vizitat și el
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
naștere. „Câți dintre acești cinci milioane de locuitori șadică cei veniți din zonele rurale să-și caute norocul În capitalăț nu sunt decât o piatră de moară pentru oraș, un obstacol, o cloacă Întunecată a nefericirii, pierzaniei și mizeriei umane?” Aversiunea sa față de mahalale era dublă. În primul rând, acestea eșuaseră, din punct de vedere estetic, să-i Îndeplinească standardele În materie de disciplină, funcție și ordine. „Există oare ceva”, se Întreba el retoric, „mai jalnic decât o mulțime nedisciplinată?”. Natura
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
David Smith de la Yale’s School of Forestry and Environmental Studies, autor al volumului The Practice of Silviculture, o lucrare de referință În domeniul tehnicilor forestiere moderne. Pentru o descriere similară a felului În care tehnicile silviculturii științifice - În special aversiunea față de foc și preferința pentru monoculturi - au afectat negativ sănătatea pădurilor și producția forestieră, vezi Nancy Langston, Forest Dreams, Forest Nightmares: The Paradox of Old Growth in the Inland West, University of Washington Press, Seattle,1995. „Când se elimină cioturile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numeroase chestiuni importante - creșterea interdependentei naționale, stabilitatea configurațiilor particulare de putere, utilitatea forței - sunt îngreunate sau inutile, pentru c) participanții vorbesc despre lucruri diferite în timp ce le denumesc în aceiași termeni. Efortul de a g)și un remediu este împiedicat, din pricina aversiunii de a aborda chestiunea sensului că pe o problem) ce poate fi rezolvat) doar prin articularea și rafinarea teoriilor. Tendința, în schimb, e de a transforma problemă sensului într-una tehnic), f)când termenii operaționali. Aceasta nu va ajuta cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cuprinsul Pravilei de la Govora, unde armenii sunt numiți „de trei ori procleți spurcatu postu ce postescu, de trei ori blăstemați arțivurii proceți“26. Grămăticul Stoica de la Biserica domnească din Târgoviște a dat, în 1668, o tălmăcire integrală a povestirii 27. Aversiunea față de ritul armenesc se va perpetua în scrierile clericilor ortodocși de la noi până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, texte în care imaginea armenilor era asemănătoare cu cea a evreilor 28. Am zăbovit asupra rădăcinilor intoleranței tocmai pentru că vrajba
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
linia ambilor părinți până în secolul XVII, nu îi asigura prea multe perspective în Prusia post-napoleoniană. Dar acest neajuns explică doar în parte antisemitismul pe care Karl îl exprima cu orice prilej. În persoana lui se intersectau ura față de burghez și aversiunea față de evreitatea care îl hărăzea marginalizării și, mai ales, sărăciei. Străduindu-se să deteste evreul, Marx voia, poate, să se îndepărteze măcar mental de condiția ancilară a strămoșilor săi. În același timp, nu ura mai puțin situația socială pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
altă parte, recurgerea la cultură ca la un instrument de protest politic alegoric, sibilinic, așa cum s-a Întâmplat, de pildă, cu Marea trăncăneală a lui Mircea Iorgulescu sau cu Calpuzanii lui Silviu Angelescu. Optzeciștii au adus, În această schemă evolutivă, aversiunea structurală față de Puterea Zilei, față de Establishment, și decizia de a răspunde unei provocări politice ultragiante prin mijloace estetice, cu un rezultat firesc, care a fost postmodernismul. Optzecismul a fost - dacă privim În perspectivă evolutivă - prima generație ne-restitutivă a literaturii române
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a radiografia și alte aspecte. Predilecția acordată esteticului ca formă de existență, biografică și culturală, reprezintă, cred eu, și explicația motivului pentru care optzeciștii nu au fost integrați În jocul Puterii după revoluția din decembrie 1989. Pe de o parte, aversiunea lor față de autoritatea politică - orice autoritate, indiferent de coloratură -, adică față de Establishment, era atât de marcantă, Încât refuzul instinctiv al colaborării a fost, la ei, mai mare decât dorința de a se implica. Pe de altă parte, ei s-au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
terminat textul, că voi arunca În apă o nadă secundară, și toată lumea va sări după ea buluc, uitând de adevărata miză a textului. Discuția noastră de azi confirmă ceea ce mai spuneam pe alocuri și În alte texte, și anume că aversiunea pe care o generează optzecismul este atât de păstoasă, de violentă azi, Încât măcar pentru asta generației ’80 trebuie să i se recunoască dreptul autonom la existență. Însă pentru a o completa pe Sanda, adaug instituția notorietății dobândite prin prezențe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Una este predilecția acordată esteticului. Este normal pentru o generație culturală să acorde importanță preocupărilor estetice. Dar esteticul a funcționat pentru generația ’80 și ca o formă de retragere, În condițiile În care socialul și politicul le erau refuzate. Apoi aversiunea față de autoritate, autoritatea politică, dar și autoritatea culturală. Sigur că aversiunea aceasta s-a format În timpul comunismului, dar ea a devenit un reflex care continuă să funcționeze și În ziua de astăzi, ca o formă de detașare față de niște jocuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să acorde importanță preocupărilor estetice. Dar esteticul a funcționat pentru generația ’80 și ca o formă de retragere, În condițiile În care socialul și politicul le erau refuzate. Apoi aversiunea față de autoritate, autoritatea politică, dar și autoritatea culturală. Sigur că aversiunea aceasta s-a format În timpul comunismului, dar ea a devenit un reflex care continuă să funcționeze și În ziua de astăzi, ca o formă de detașare față de niște jocuri ale puterii ce par degradante dintr-o perspectivă morală sau estetică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
analiza textului literar. Interesată de imaginea socială și istorică de ansamblu a perioadei în care a trăit poetul, autoarea dă numeroase citate din presa vremii sau din corespondența lui Anghel, cu argumentul că acesta „s-a orientat spre poezie din aversiune față de mercantilismul și materialismul tern al mediului social în care a văzut lumina zilei”. Studiul, compus din Structura biografică și Structura poetică, vrea să realizeze o permanentă legătură între om și artist, ceea ce face din D. Anghel „un personaj fascinant
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
e total închisă, excluzând orice element neplăcut. În sine, acesta nu ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că eficiența nu a fost importantă În Europa. A fost și Încă este. Totuși, În timp ce eficiența tinde să definească comportamentul american, În Europa este considerată un ajutor important, dar nu o caracteristică esențială a motivării umane. Europenii au o oarecare aversiune față de folosirea eficienței În viața personală, deoarece, În esența sa, eficiența este o valoare instrumentală. Toate activitățile, umane și ale mașinilor, devin factori pentru maximalizarea producției. Europenii ar putea probabil să se Întrebe: Tratăm vreodată pe cineva drag nouă cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un pic dulcege și nerealiste. Europenii spun că tocmai contrariul este adevărat. Noua Europă nu s-a născut din naivitate și nici nu este inspirată de fantezii a la Polyana, ci, mai degrabă, s-a dezvoltat dintr-un sentiment de aversiune extremă față de genul de comportament barbar, pe care ființele umane sunt capabile să-l aplice altor oameni. Noul experiment european este o Încercare de a depăși moștenirile cele mai rele ale umanității, nefiind caracterizat de iluzii, ci de o evaluare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consideră următoarele condiții necesare pentru ca pedepsele instituționale, în speță închisoarea, să devină eficiente: pedeapsa trebuie să fie promptă, adică să urmeze cât mai repede posibil după actul săvârșit; să fie suficient de intensă, să aibă mărimea necesară pentru a induce aversiune față de ea; să fie foarte probabilă, potențialul actor violent să aibă conștiința probabilității cu totul ridicate că pedeapsa se va produce. Or, ceea ce se constată este că, din păcate, actualele sisteme juridice penale îndeplinesc în mică măsură concomitent aceste trei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Sears et al., 1991). Ei spun că ar fi necesară - și se și aplică - învățarea inhibiției față de agresiune în general, inhibiție care nu înseamnă doar simpla frică de pedeapsă. Prin socializare se poate construi în personalitatea umană un gen de aversiune față de violență sub orice formă a ei. Că socializarea contează pe această linie sugerează situația copiilor din familiile ce aparțin clasei de mijloc din SUA, care au un mai mare grad de inhibiție agresională decât cei din păturile de jos
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din SUA, care au un mai mare grad de inhibiție agresională decât cei din păturile de jos. De asemenea, părinții care folosesc cu precădere ca tehnici disciplinare discuții pe bază de argumente și instrumente psihoafective cresc copii cu mai mare aversiune agresională decât cei ce utilizează frecvent pedepsele fizice (Fesbach, 1970). Părinții care descurajează violența, comportându-se ei înșiși ca atare, servesc drept model nonagresiv pentru urmașii lor. S-a dovedit experimental că, așa cum expunerea la acțiuni agresive potențează violența, tot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
calea instinctelor și incitând la producerea unui sentiment mai complex, prin mobilizarea acestei energii către un scop anumit. Sentimentele morale pot fi de două feluri: - sentimente negative, manifestate prin teama de a distruge, teama sau grija de a nu abuza, aversiunea față de rău, pudoarea, indignarea față de nedreptate, refuzul de a dezonora, teama de a nu Încălca o regulă etc; - sentimente pozitive, manifestate prin nevoia de a crea, ambiția de a face bine, dorința de responsabilitate, generozitatea iubirii etc. b. Intențiile și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se datorează Înșelării sentimentelor morale ale celor care sunt deschiși către ceilalți, de către persoane care mimează suferința În scopul producerii milei și obținerii unor avantaje. Înșelarea bunei credințe va stârni aversiune, dispreț, dezgust din partea celor care ajută. Aceștia vor refuza să mai acorde ajutorul. Dar aceste atitudini ostile, negative, față de cei aflați În suferință, În situații de dificultate, sunt expresia unor stări psihomorale anormale de următoarele tipuri: aă imaturitate morală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu diverse daruri ca dovadă a gratitudinii sale pentru a o fi ferit de soarta unei satș șsutteeț, adică aceea de a fi arsă de vie o dată cu incinerarea soțului decedat; acest fapt arată că multe dintre victimele brahmanismului manifestă o aversiune adâncă față de cumplita ceremonie 147. Femeia În cauză mărturisi că, suferind enorm de mult În ziua incinerării soțului, era gata să se sacrifice cu speranța de a intra astfel În paradis alături de partenerul ei, dar acum se arăta foarte fericită
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
rachiu sau alte băuturi alcoolice - care ar fi acționat negativ asupra lui. În a patra zi pacientul era lăsat liber și nu simțea nici o nevoie de a bea băuturi spirtoase sau de a consuma opiu, efectul curei producându-i o aversiune față de acestea. De asemenea, În Europa, băutorii de alcool sunt dezbărați de obiceiurile lor rele prin introducerea de băuturi spirtoase În mâncare, ceea ce le produce silă. Într-o carte persană pentru abuzul menționat se recomandă următorul remediu (care, se spune
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
le-au lăsat să moară, abandonate, În deșert. (Îi mulțumesc lui Jean-Marie Lafont pentru a-mi fi atras atenția asupra acestui amănunt.) Cu Honigberger, Josiah Harlan Împărtășește cariera de medic la Lahore, pasiunea pentru botanică, tehnica și reușita deghizării afgane, aversiunea pentru Dost Mahomed, nu Însă și prietenia lui Ventura (pe care Harlan a căutat să-l uzurpe). Ca și Honigberger În România, mutatis mutandis, Harlan a fost dat uitării până la redescoperirea memoriilor sale, publicate și comunicate de Ben Macintyre, The
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
membrii Societății de Lectură „Iulia”, pe care S. o inițiază și o conduce mai mulți ani. A fost și „director onorar” al despărțământului Astrei din Cluj, iar din 1877 este ales membru onorific al Academiei Române. Militantismul său a atras însă aversiunea autorităților ungare și în 1885 se vede înlăturat de la catedră prin pensionare. Se retrage la Năsăud, unde trăiește până la sfârșitul vieții. Scrierile lui S., câte s-au păstrat în paginile revistelor „Transilvania”, „Familia” și „Amicul familiei”, tratează chestiuni de literatură
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]