19,188 matches
-
văzută de sus este judecată altfel decît dacă n-ar fi fost văzută niciodată astfel, orice aviator din lume s-ar fi simțit emoționat dacă ar fi primit o asemenea invitație. Italo Balbo era un pilot desăvîrșit, un geniu al aviației și un nebun fermecător pentru că în orice spunea și făcea pornea de la faptul că întîi există aviație, aviatorii, zborul în sine și apoi restul. Lumea poate părea ciudată așa, privită așa, dar Balbo era îndeajuns de simpatic în nebunia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din lume s-ar fi simțit emoționat dacă ar fi primit o asemenea invitație. Italo Balbo era un pilot desăvîrșit, un geniu al aviației și un nebun fermecător pentru că în orice spunea și făcea pornea de la faptul că întîi există aviație, aviatorii, zborul în sine și apoi restul. Lumea poate părea ciudată așa, privită așa, dar Balbo era îndeajuns de simpatic în nebunia lui, încît să te convingă că este posibil și o astfel de ierarhizare a vieții. Tot ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
privită așa, dar Balbo era îndeajuns de simpatic în nebunia lui, încît să te convingă că este posibil și o astfel de ierarhizare a vieții. Tot ce-și pusese în cap, reușise. Și nu-și dorise decît lucruri legate de aviație. Întîi, să creeze o flotă de hidroavioane pentru că, spunea el, "pămîntul este acoperit de ape într-o proporție covîrșitoare, iar Italia trebuie să se afle peste tot, deci și deasupra apelor". Cu încăpățînare, cu bani, cu crize de personalitate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Automobile pe toate drumurile, pînă și pe cele de țară stîrnind colbul în trombe, telefon automat, primele blokhausuri, ultimele tramvaie cu cai, cele din urmă, probabil, trăsuri, sindicate, bănci, acțiuni, electricitate, asigurări, charleston, jazz, piscine. Desigur, primul semn a fost aviația. Lumea privită de sus. Aproape toți cei care au fost printre primii oameni care au privit pămîntul de sus s-au prăbușit, au intrat cu o forță înspăimîntătoare în țărâna care i-a primit cu totul și cu totul nepăsătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Și nu poți face asta cu martori, e ca și cum ai iubi o femeie în gura mare" adăuga întotdeauna pe un ton profesoral, ironic. De data asta era altceva. Recepția de la Basarab îl avea în centrul atenției pe marele as al aviației mondiale Italo Balbo, așa că nu mai era o petrecere ca oricare alta. Era o ocazie unică. Pentru o clipă i-a trecut prin minte un gînd care l-a făcut să roșească de plăcere și de emoție, cu toate că era singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în umbra pe care o făceau nu se mai zărea nimic. Iar contextul, contextul era știut, admirat și detestat, iar în alcătuirea lui il Duce se străduia din plin, aruncînd lire cu lopata și făcîndu-l pe aviatorul Italo Balbo șeful aviației sale, o armă misterioasă, care intimida și oricum inspira respect nu doar pentru flota aeriană în sine, ci pentru forța care-și permitea să o creeze și să o întrețină. Despre așa ceva nu putea fi vorba în cazul lui Șerban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și de mofturos cum era un avion. Dacă existau niște excentrici ca prințul Șerban Pangratty nu era deloc rău. Dar să faci din jucăria asta o politică de stat prioritară, era prea mult. Nu se putea spune că nu există aviație națională, LARES-ul se trambala dintr-un loc în altul făcînd și neguțătorie, își băgaseră coada și italienii cu Ala Littoria și Avio Linee Italiane, puteai crede că o făcuseră ca să nu lase descoperit spațiul pe hărțile lor propagandistice care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
te facă să-ți spui că ai de-a face cu o putere cu adevărat mondială, își vedeau de treaba lor și cehii cu Avia, iar Air France lucra pe din două cu "zăpăciții" de la Băneasa. Dacă venea vorba de aviație pe undeva, în vreun salon ori chiar pe la vreun birou ministerial, se putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă nu era vorba decît despre o dexteritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe undeva, în vreun salon ori chiar pe la vreun birou ministerial, se putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă nu era vorba decît despre o dexteritate. Aviația, marina, chestiuni elegante și poate de viitor. Deocamdată, în mîna unor zăpăciți", nebuni de admirat, dar totuși nebuni. Ori măcar nebunateci. Pînă în acea seară nu-l văzuse pe Italo Balbo și, cînd l-a zărit, l-a recunoscut imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
făcea gesturi scurte și întretăiate și nu stătea o clipă locului. Dacă n-ai fi știut cine este și dacă n-ar fi purtat uniforma de o albeață orbitoare n-ai fi putut crede că el era unul din așii aviației mondiale. S-a apropiat cu grijă de zona în care flana italianul și a căutat pe cineva cunoscut care să-l prezinte. Era o lume pestriță, nicidecum dintre aceia care erau obișnuiții casei. În treacăt salută un profesor de filosofie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
chiar el, Leonard Bîlbîie. Părea că nu-l vede ori că nu-l bagă în seamă, avea privirea îndreptată către grupul lui Balbo, dar nu anume către el, ci mai spre margine, unde se formase un stol de ofițeri din aviație și de la Arsenal, numai ochi și urechi, cu emoția clară pe obraz, emoție și admirație, asemenea lui atunci cînd numai se gîndise că-l va întîlni pe asul aviației italiene. "Ce mai faci, domnule Leonard?" Era, de fapt, adevărata surpriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai spre margine, unde se formase un stol de ofițeri din aviație și de la Arsenal, numai ochi și urechi, cu emoția clară pe obraz, emoție și admirație, asemenea lui atunci cînd numai se gîndise că-l va întîlni pe asul aviației italiene. "Ce mai faci, domnule Leonard?" Era, de fapt, adevărata surpriză a serii. Că Balbo era grăsuliu și nu aducea deloc a zburător, deși era, nu însemna mare lucru pe lîngă faptul că Leonard Bîlbîie, comis-voiajorul firmei Mott, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fost, pînă la intrarea Poetului, italian, din acea clipă a devenit. Curajul te face liber, domnilor colegi, iar dintre toți soldații, noi, cei care zburăm, știm cel mai bine ce înseamnă libertatea. Aici, la Dumneavoastră, trebuie să ridicați aripile. Aripile, aviația înseamnă cea mai pură afirmare a curajului. De sus toate lucrurile se văd mai bine, mai clar. Este ceea ce vă trebuie, domnilor, o privire mai clară, o privire de sus care să vă elibereze de toate obișnuințele, tradițiile, hamurile unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în rezonanță cu gesturile, cu tonul vocii celui care vorbea. La fel se întîmpla și cu ceilalți ascultători. Ridicaseră din sprîncene, murmurau neauziți cuvintele lui Balbo, mișcîndu-și fără să-și dea seama buzele în același ritm cu marele as al aviației, mușchii feței li se contractau și se destindeau după aceleași reguli care stăpîneau obrazul de cauciuc al italianului. Șerban Pangratty îi făcu semn cu mîna, "lasă asta, domnule, e fermecător, i-auzi ce spune!". Sigur, Pangratty auzea înaintea lui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mari de la minister ori de la Statul-Major. Ori măcar de la Comenduirea Bucureștilor să fi fost. Cei mai mulți erau oameni destul de tineri, puteai să cauți mult pînă să găsești pe cineva de peste patruzeci de ani. Mai toți de la Arsenal, din Marină și din Aviație. Leonard Bîlbîie se străduia să afle numitorul comun, cum spunea Mihai Mihail. Își roti privirea cu grijă, așa încît să nu fie observat, cînd toată lumea se uită într-un singur loc excepția este imediat sesizată, e ca o muscă bîzîind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
încadrați în sectoarele tehnice, de înzestrare, ale armatei, n-aveau cum să avanseze rapid, ca la infanterie ori ca la cavalerie, chiar și la tunuri era mai multă vânzoleală. Numărul de ofițeri era strict raportat la numărul trupei, dar la Aviație efectivul puteai să-l socotești cu abacul, de unde să tot faci maiori ori colonei dacă n-aveai peste cine să-i așezi? Încă nu știa cine gîndise să-i adune la un loc pe toți locotenenții și căpitanii ăștia de pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cam aceeași cu a marelui as, erau de-o seamă cu marele Balbo, cuceritorul cerului, cel care avea în mînă cea dintîi flotă aeriană a Europei, poate cea bolșevică să fi fost mai mare, dar cine a văzut-o vreodată ?, aviația lui Italo Balbo zbura, o putea vedea o lume întreagă, iar el însuși cu hidroavioanele lui ca niște cărăbuși încrucișați cu libelulele se afla aici, sub ochii lor! Toți erau deopotrivă, într-un fel sau altul aveau în mînă aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mîinile. Și de ce nu? În fond, toată petrecerea, invitații, deci și selecția lor aparțineau lui Cantacuzino. Basarab Cantacuzino știa mai bine decît oricine de ce se adunase acolo acea lume și nu alta, pentru a-l aplauda pe marele as al aviației. Chiar dacă era vorba numai de dorința lui Cantacuzino ca Balbo să fie ascultat cu tot interesul și aplaudat din inimă, aceasta se îndeplinise cu totul. Toți cei invitați într-adevăr îl admirau fără rezerve pe aviator și poate că prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să te prefaci încîntat de fiecare dată cînd iese înspumată în lume, avea dreptate Cantacuzino, mai toți erau bărbați tineri, în putere, arătau entuziasmați, înflăcărați, excitați chiar. Balbo se plimba însoțit de Corvino și de un alt ofițer, cu însemnele aviației, a aflat mai tîrziu că era Cezar Stoicescu, fiul unui colonel din aviație ieșit la pensie. Cezar era inginer la Arsenal, un ins capabil, ambițios, cu o fire extrem de romanțioasă. Cîteva dueluri, o amantă publică, o nevastă dusă la exasperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dreptate Cantacuzino, mai toți erau bărbați tineri, în putere, arătau entuziasmați, înflăcărați, excitați chiar. Balbo se plimba însoțit de Corvino și de un alt ofițer, cu însemnele aviației, a aflat mai tîrziu că era Cezar Stoicescu, fiul unui colonel din aviație ieșit la pensie. Cezar era inginer la Arsenal, un ins capabil, ambițios, cu o fire extrem de romanțioasă. Cîteva dueluri, o amantă publică, o nevastă dusă la exasperare. Dar asta n-avea importanță cînd era vorba de un om excepțional de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
imparțial, fără nici un fel de idee preconcepută. Și cum puteai să nu fii deja "intoxicat" de părerile lui Bîlbîie cînd acesta scria "Basarab Cantacuzino a invitat în mod intenționat ofițerii de grade mici din arma tehnică (Arsenal, Pirotehnie, Depozitele Armatei, Aviație, Marină) pentru a-i pune în situația de confruntare cu Balbo". Era mai mult decît o greșeală! Era o încercare clară de a-l dirija, de a-i manevra gîndirea. Și asta o făcea cu el, cu Mihai Mihail, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
atunci fusese cu totul străină de el. Orice s-ar fi întîmplat la Vladia n-ar fi putut să-l îngrijoreze așa credea, așa crezuse, pînă în acea primăvară cînd în așezarea dintre dealuri și-a făcut apariția colonelul de aviație, în rezervă, August Stoicescu, împreună cu maiorul Stavri. Orice noutate în Vladia tulbura în felul său echilibrul, liniștea așezării. Reușise pînă atunci să țină sub control situația, cu prințul Pangratty ieșise ușor la liman, cu domnișoara K.F. ajunsese la un compromis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai intrat nimeni în crîșmă în ziua aceea. Din vorbă, în vorbă, mai din firimituri, mai din picături, Radul Popianu și-a dat seama că relația lor cu Șerban Pangratty nu trecea dincolo de faptul că August Stoicescu fusese colonel în aviație și că fiul acestuia, Cezar, era inginer la Arsenal, ocupîndu-se de tot felul de motoare și sisteme de zburat, și care aviator adevărat nu vrea să aibă o relație bună și să nu refuze niște "lucrători la cazanele văzduhului"? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pus în față, poate doar în sertarul de la servantă, să fie singurul lucru la care s-au gîndit. Era gata să parieze că acolo se afla un pistol, un revolver ofițeresc, o Beretta poate, era arma personala a celor din aviație. Își închipuiau, probabil, că el umbla înarmat prin tîrg și de aceea și-au luat măsuri de prevedere. Caraghioși, caraghioși, dar cînd li se năzare sînt gata cu pușcociul să ți-l pună între ochi! "Vă ascult, chiar nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ale altuia. O să facem un recensământ adevărat, strict, în care tot ce se scrie pe hîrtie trebuie dovedit. Dumneata știi cîte suflete sînt în așezare?" Radul Popianu își frecă încetișor fruntea deja încrețită. Colonelul Stoicescu o fi fost el în aviație, dar probabil că s-a ocupat de scriptologie, de aprovizionare, altfel cum să fie atît de chițibușar. Sigur că știu, ăă, cu aproximație anul trecuți erau cam..." Colonelul Stoicescu se uită triumfător la Artur Stavri, acesta dădu din cap plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]