444 matches
-
se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe în mai multe bucăți și le aruncă în cele patru părți; vinul rămas, de asemenea. Cînd aruncă acestea, zice: „N-arunc azimă și vin, ci sărăcia.“ Din azima aruncată este bine să mănînce fetele mari, căci se vor mărita curînd. Se crede că, mergînd mirele și mireasa la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de iarnă se pun pe masă două pîni, sare, pește, grîu și un pahar cu apă; se crede că noaptea vin familianții morți și mănîncă din acele bucate. în ziua de înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezîndu-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde pe drum. Sufletul e chiar suflarea. Cînd omul moare, iese pe gură și umblă prin casă nesimțit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă cîte un fir de busuioc. LÎngă azime se pun trei păhărele cu apă. Lucrurile pe care moașa le aduce noului născut sau născută, constau din scutece, fașe, cămășuțe, scufițe, ciorăpei. LÎngă copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă cîte un fir de busuioc. LÎngă azime se pun trei păhărele cu apă. Lucrurile pe care moașa le aduce noului născut sau născută, constau din scutece, fașe, cămășuțe, scufițe, ciorăpei. LÎngă copil sunt puse diverse obiecte. Atît moașa cît și mama se roagă pentru copil și pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nașa, ginerele, cumnatul de mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele patru puncte cardinale. Obiceiul simbolizează Îmblînzirea și Îndepărtarea spiritelor rele, din cele patru colțuri ale lumii. Dacă ginerele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mînă din partea ginerului merg În casă și cer mireasa de la părinții ei. İeșind din casă, sunt Întîmpinați de lăutari. Se Îndreaptă către trăsuri ( În zilele noastre automobile ), unde nașa primește un pahar cu vin și o azimă de pîine. Această azimă de pîine este stropită cu vin și ruptă În patru deasupra capului miresei, arucîndu-se fiecare sfert În cele patru puncte cardinale. Obiceiul simbolizează Îmblînzirea și Îndepărtarea spiritelor rele, din cele patru colțuri ale lumii. Dacă ginerele Își are locuința În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Schmitt -, îngenuncherea devine atitudinea normală a rugăciunii: o rugăciune mai individuală care este adresată lui Dumnezeu cel mai des în fața unui obiect, cum este crucifixul, materializând prezenta divină. Începând cu secolul al XIII-lea, acest gest devine caracteristic adorației sfintei azime. Se precizează însă că credincioșii trebuie să pună amândoi genunchii pe pământ în prezența să, ceea ce diferențiază gestul lor de două acte rituale în care este prescrisa îndoirea unui singur genunchi: pentru un preot, în timpul slujbei, si pentru un supus
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
negre - 1395 de lei; 20,750 kg. carne a 36 lei/kg - 747 de lei; Fălticineanu băcănie - 252 de lei; Melichsohn băcănie - 196; diverse după carnet (paturi) - 1.850; leafa servitoarei - 550”. d. Repararea băii și a mașinii de fabricat azimă Se știe că atunci când într-o comunitate românească (de regulă urbană) deja existentă se instala un număr mare de evrei, prioritățile erau, aproximativ în ordine, următoarele: sinagogă, cimitir, baie, spital și școală. În acea perioadă (1929-1930) venise rândul unei reparații
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
băii propriei comunități din Huși. Desigur, cheltuielile au fost mari deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deoarece și ambițiile de perfecțiune ale ștabilor din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
casierul I. Istric suma de 6.086 de lei, ce reprezenta contravaloarea a 170 de metri de țevi de 2’’, socotite la 35,80 lei/m.l. Încă de la 14 martie 1930 intrase în colimatorul șefilor evrei din Huși „fabrica de azimă”, un obiectiv foarte important de vreme ce și aici sau investit mari sume de bani. Astfel, prin „Ordonanța de plată” nr.74, comunitatea plătea comerciantului M. Țipris suma de 2.620 de lei pentru „...material de lemnărie pentru dușamea și mese la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
foarte important de vreme ce și aici sau investit mari sume de bani. Astfel, prin „Ordonanța de plată” nr.74, comunitatea plătea comerciantului M. Țipris suma de 2.620 de lei pentru „...material de lemnărie pentru dușamea și mese la fabrica de azimă”. Iată ce esențe de lemn achiziționase comunitatea de la „Depositul de lemne Mendel Țipris” din Huși, strada Cuza Vodă, nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne, revendica epitropiei evreiești pe data de 14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce reprezenta „...diferența de 66 țidule pentru tăerea de paseri din bonurile vândute de comunitate”. În paralel și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sîngele să țîșnească așa cum ar țîșni dintr-un burete cînd îl apeși". Adunat într-o urnă, acest sînge este împărțit între cei prezenți și băut pe fondul unor cîntece vesele. O parte din prețiosul lichid este uneori folosit pentru prepararea azimei; alteori, o altă parte este păstrată de participanții la sacrificiu pentru a fi folosit în niște monstruoase libații familiale. Prin modul tradițional de desfășurare, acesta e, de fapt, pînă în cele mai mici amănunte, un adevărat ospăț al vampirilor, la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
deja organizat, cu ritualul, cu ceremoniile, cu jurămintele sale, totul săvîrșindu-se în condițiile unor înspăimîntătoare sacrilegii." Tema principală este existența în spatele instituțiilor oficiale ale masoneriei a "lojilor secrete", ai căror invitați se pretează la sacrilegii (mai ales), la maculări (ale azimei), adică la invocarea demonilor. Pentru mulți, de altfel, aceste "loji secrete" nu sînt altceva decît o emanație a "puterii evreiești". "V-am arătat deja, scrie Drumont în "Libre parole" din 19 august 1889, că francmasoneria era de origine evreiască și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a lua masa", vom observa că grupează în principal, ca fiind termenii cei mai caracteristici: "masa (zilnică), masa (mobilier), restaurant, fel de mîncare, cină, bucătărie, prînz, a invita, a servi, bufet, veselă, cantină, festin, tacîmuri, sărbătoare, cafenea, meniu, nuntă, șervețel, azimă, gastronomie, seară, oră, farfurie, a împărtăși, colectiv, a mînca, împreună, ceai, comesean, a cina, ceașcă, gală, recepție, zi, intrare, desert, birou, șervet, scump, special, a plăti, a pregăti, ușor, hartă, bucată, noi, frugal, general, noapte, a pune, băutură, regiune, curs
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vândă, să șteargă cu mine pe jos, precum o cârpă) așa cum fac aceștia de douăzecișidoi de ani fără frică de Dumnezeu”. “Țara mea dragă, eu nu sunt perfectă dar te iubesc ca pe o mamă: îți iubesc pletele aurii, ca azima bunicii; ochii tăi negri, supraveghetori, forând în adâncuri; mâinile amândouă care îmbrățișează munții și apele, pădurile și oamenii; degetele picioarelor tale, stâlpi la hotare; pământul, sânii tăi din care curg: laptele și mierea; buzele tale din care izvorăsc cuvintele în
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rom. nuc, lat. persicus > rom. piersic, lat. pirus > rom. păr, lat. milium > rom. mei, lat. allium > rom. ai „usturoi“ (azi, cuvânt regional), lat. napus > rom. nap, lat. gallina > rom. găină, lat. lac (ac. lactem) > rom. lapte, lat. ovum > rom. ou. azimă și cir Aceste două cuvinte, moștenite în limba română din latină, provin în latină din greacă. Ca și alte cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]