391 matches
-
acum patru, dar ar putea cuprinde În ele tot ce ține de știință. Secția de Tetrapiloctomie are funcție preparatorie, țintește să educe În simțul irelevanței. Un departament important este cel de Adynata sau Impossibilia. De exemplu Urbanistica Țigănească și Hipismul Aztec... Esența disciplinei stă În Înțelegerea rațiunilor profunde ale irelevanței ei, iar În secția de Adynata, și pe cele ale imposibilității ei. Iată de ce avem Morfematica Limbajului Morse, Istoria Agriculturii Antarctice, Istoria Picturii din Insula Paștelui, Literatura Sumeriană Contemporană, Instituții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Anton și sfinții Cosma și Damian. Din linia Yemanjei fac parte sirenele, ondinele, spiritele caboclas ale mării și ale fluviilor, zeitățile marine și stelele călăuzitoare. Din linia orientală fac parte hindușii, medicii, Învățații, arabii și marocanii, japonezii, chinezii, mongolii, egiptenii, aztecii, incașii, caribii și romanii. Din linia lui Oxossi fac parte soarele, luna, așa-zisul caboclo al cascadelor și caboclo al celor negre. Din linia lui Ogun fac parte Ogun Beira-Mar, Rompe-Mato, Iara, Megé, Naruée... În fine, depinde”. „Hristoase”, zise Amparo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru proaspătul om primitiv mângâierea cu cinci degete din care unul opozabil, reprezenta, la sfârșitul unei zile extenuate de muncă singura poartă deschisă spre orizontul cunoașterii semenului și deci al cunoașterii de sine, pentru faraonul de mai târziu, pentru împăratul aztec sau chiar pentru soldatul roman mângâierea și, în genere, tandrețea nu reprezentau mare lucru în sisteme socio-economice care nu se mai bazau pe cunoașterea aproapelui, ci pe exploatarea lui. Nu alta era situația la începutul secolului al XVII-lea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ars, care o dezgropase hăt În Peru. Mi-a dat-o la prețu dă cost și-acu io o țiu În al treilea saltar dă la birou meu particoler. — O pumita? s-a mirat Pumita. — Chiar așa, a zis Anglada. Aztecii au avut presimțiri. Să nu pretindem prea mult de la ei. Oricât de futuriști vor fi fost, tot nu puteau concepe frumusețea funcțională a Marianei. (Carlos Anglada i-a relatat această convorbire cu satisfăcătoare fidelitate lui Parodi.) III Vineri, cu noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
străbați acel anevoios urcuș cucerit de-a bușilea doar, dar nu-i nici o rușine din moment ce pe platoul piramidei, unde atât de puțini ajung, se află toate promisiunile lumii, inclusiv aceea că vei fi ars și vei arde, ca pe templele aztecilor, „Dar nu știai toate astea de la început?“. Și era ca și cum ar fi povestit gândurile altcuiva, vorbindu-i încet și convins, în timp ce-l privea ca întotdeauna, nevrând să creadă, dar obligată de ritmul vorbelor lui și de înlănțuirea ideilor ce părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ar fi cazul iederei și al viței-de-vie la zeul Dionysos-Bacchus- Liber, al laurului la zeul Apollo, al mirtului la zeița Afrodita, al macului la o veche divinitate cretană (110), al „ciupercii sacre” psihedelice (Teonanácatl sau Psilocybe mexicana) ingerată în ritualurile aztecilor și maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc. E vorba de specii de arbori și plante care „se bucură de protecție veșnică - spune Plinius -, pentru că sunt închinate anumitor divinități : [...] dafinul lui Apollo, mirtul lui Venus” etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetică a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU Romanul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijită de Lina Codreanu In honorem Elvira Sorohan Coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu * Teotihuacan (vechi oraș aztec): "Locul (templul) unde omul devine Zeu." ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de grăsimi nesaturate. Consumând ulei de amaranth zilnic, în câteva săptămâni se poate îmbunătăți țesutul celular, reducând (hiper)tensiunea arterială și îmbunătățind mult activitatea și sănătatea inimii. Amaranthul, ca și quinoa este cunoscut și folosit din antichitate, încă de pe vremea aztecilor și a incașilor. „Amarantos” provine din limba greacă și înseamnă „cel care nu se va veșteji”. Se cunosc cam 60 de specii în prezent de la care se folosesc semințele și frunzele. Este des consumată în unele țări precum Mexic, Peru
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
fragmentele referitoare la capetele încoronate, și lui taică-su îi plăcea să-i istorisească mai cu seamă despre vechii suverani și ceremonialul regal denmormântare, despre cum erau trimiși vikingii pe ultimul lor drum în corăbii aprinse, despre mormintele egiptenilor și aztecilor și comorile fabuloase îngropate acolo, despre câte slugi au luat cu ei în moarte ca să-i slugărească și în viața de apoi, copil, crezuse multă vreme că și taică-su va fi fost, în taină, vreun rege detronat spre binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
că are. A venit la mine acum vreo zece zile și numai ce mi-o spus: Bejane și Iustine, că așa mă cheamă, cum și semnez de altfel, Îmi vând mormântul... Am rămas cu gura căscată. Ești bolund, Wellmanne! Numai aztecii sper că ați auzit de ei, se interesă Bejan, da, zise Petru numai aztecii au avut poziții mai bune. Adică mai Înalte, zise Petru În Încercarea sa de a Înțelege discursul lui Bejan. Tocmai așa, aprobă cu Încântare Bejan. Pari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o spus: Bejane și Iustine, că așa mă cheamă, cum și semnez de altfel, Îmi vând mormântul... Am rămas cu gura căscată. Ești bolund, Wellmanne! Numai aztecii sper că ați auzit de ei, se interesă Bejan, da, zise Petru numai aztecii au avut poziții mai bune. Adică mai Înalte, zise Petru În Încercarea sa de a Înțelege discursul lui Bejan. Tocmai așa, aprobă cu Încântare Bejan. Pari om cu carte. Poate chiar ești. Par doar, zise Petru zâmbind. Asta dumneata o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-i puțin lucru, mai ales că titlurile au toate șansele la un nou tiraj, pe la Începutul anului viitor. Dacă nu cumva, dezvăluind farsa, fac un deserviciu planului de prosperitate al Cristinei, deși e puțin probabil ca un cititor al Horoscopului aztec plăsmuit de noi să fie interesat de romanul unui autor român cu totul obscur. Sau unul al Horoscopului druizilor, o și mai mare reușită, datorată În bună parte lui Sorin, care s-a lăsat dus de val ilustrând cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a se sprijini de ceva care să-i faciliteze creșterea. Un fel de simbioză, s-ar putea spune. Povestea vaniliei de Réunion e una foarte interesantă. Deși adevărată, poate fi socotită și o mică legendă. Vanilia era deja cunoscută de azteci și își are baștina în Mexic. La polenizarea florilor plantei pune umărul o insectă, care, din păcate, nu trăiește și în Réunion. Ajunsă în insulă, vanilia s-a adaptat noilor condiții. S-a agățat de ce i-a ieșit în cale
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
și părinții n-o lasă s-o radă sau nu se-nțelege ce, și-i un bocet continuu pînă-n episodul 1492, anul nenorocit al descoperirii Americii latine și mai ales 1512, cînd și-a Încheiat campania Hernn Cortes fără de care aztecii n-ar fi făcut În vecii vecilor asemenea filme, apare la fel de continuu și-un individ rușinea metisajului cu mustață care-nfige un cuțit În cineva, sînge, iarăși chirăieli spaniole, publicitate, ecranul se retrage acoperit În Întregime de-un obiect gingaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
SÎnt multe țări care au de Învățat de la noi”. Desigur, depinde Însă de perioada istorică. Cei din antichitate ar putea de exemplu Învăța de la noi principiul motorului de Dacie. Romanii-ar rămîne muți de Încîntare În fața unui simplu ștecăr. Nefericiții azteci ar deprinde arta de a conduce-un tab. Spaniolii ne-ar admira bauxita. Japonezii premedievali, cum se dezleagă un rebus. Romeo, cum să stai În balcon chiar atunci cînd se trage-n tine. Edison ar Învăța să vorbească la celular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Shiva. Sărbătoarea lunii, reprezentată de zeița Chang O, este una din cele trei mari sărbători chinezești care are loc în a cincisprezecea zi din luna a opta, pe lună plină, la echinoxul de toamnă, când se celebra rodnicia. La azteci, luna este fiica lui Tlaloc, zeul ploii, asociat și cu focul. La incași, luna avea patru reprezentări simbolice, era divinitate feminină, zeitate a femeilor (soarele fiind zeul bărbaților), soție a soarelui care naște stelele, dar și sora soarelui care devine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
caracteristice lumii moderne? Demersul pe care l-am ales e antropologic. Posibilele și imposibilele care ne țin pe toți prizonieri, evidențele noastre moderne, răsar clar prin comparația cu lumile dispărute, îndepărtate, îngropate: lumea "primitivilor", a grecilor și, în special, a aztecilor. E o cale de cercetare care sparge oglinda în care se contemplă omul modern. III. NEBUNIE POETICĂ. Ce reprezintă această capacitate a oamenilor de a zămisli lumi, de a-și crea posibile și imposibile? Ce relație există între posibilele, imposibilele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
întrevezi, măcar pentru o clipă, imposibilul acestei lumi. Teotihuacán, cetatea zeilor. A patra etapă a periplului nostru este consacrată unei lumi pe care lumea creștină a ras-o de pe fața pămîntului. După victoria totală a lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania încearcă să reconstituie lumea dispărută. Franciscanul Fray Bernardo de Sahagun scrie Istoria generală a lucrurilor din Noua Spanie care include codexul din Florența, ansamblu de mărturii culese de călugărul etnograf între 1550 și 1555. Citatul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
numit "zeii-murdari"92. Un alt document la fel de important, Istoria veridică a cuceririi Noii Spanii este darea de seamă a lui Bernard Díaz del Castillo, membru în mica armată condusă de Cortes. Episodul are loc în 1521, în timpul asedierii capitalei Imperiului aztec, Mexico-Tenochtitlan. Îngroziți, spaniolii asistă de departe, neputincioși, la sacrificarea tovarășilor lor capturați (pe Marele Templu, piramidă dedicată lui Huichilobos, zeul războiului): Deodată se auziră bătăile funebre ale marelui tambur al lui Huichilobos, înspăimîntător de multe atabales 5, sunet de cochilii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în timp ce inimile și sîngele erau oferite idolilor, iar trupul și măruntaiele erau aruncate la lei, tigri și șerpi, crescuți în menajerie 93." Bernard Díaz del Castillo descrie fără să inventeze sau să exagereze una din formele de sacrificiu practicate de azteci. În Mexico-Tenochtitlan nu trece o zi fără sacrificii umane, cei sacrificați fiind mai ales prizonierii de război. Cifrele îți îngheață sîngele în vine94. Se estimează că, pentru inaugurarea Marelui Templu, în 1487, în timpul sacrificiilor care au durat patru zile în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dimineața pînă seara, preoții au smuls cel puțin 20.000 de inimi. Conchistadorii au descoperit tzompantli (monumente în care se expuneau capetele celor sacrificați) cu 136.000 de cranii. Pentru ce toată această sălbăticie, atîta sînge? Ce îi înspăimîntă pe azteci? Pentru lumea aztecă, totul începe în Teotihuacán. Lumea în care trăiesc aztecii este a cincea lume, al cincilea soare. Lumile precedente au dispărut, una cîte una: primul soare (patru-jaguari) se sfîrșește într-un masacru uriaș, oamenii fiind devorați de jaguari
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Conchistadorii au descoperit tzompantli (monumente în care se expuneau capetele celor sacrificați) cu 136.000 de cranii. Pentru ce toată această sălbăticie, atîta sînge? Ce îi înspăimîntă pe azteci? Pentru lumea aztecă, totul începe în Teotihuacán. Lumea în care trăiesc aztecii este a cincea lume, al cincilea soare. Lumile precedente au dispărut, una cîte una: primul soare (patru-jaguari) se sfîrșește într-un masacru uriaș, oamenii fiind devorați de jaguari; al doilea soare (patru-vînturi) se termină printr-o furtună magică în cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cîte una: primul soare (patru-jaguari) se sfîrșește într-un masacru uriaș, oamenii fiind devorați de jaguari; al doilea soare (patru-vînturi) se termină printr-o furtună magică în cursul căreia oamenii sunt transformați în maimuțe etc. Umanitatea actuală, cea din timpul aztecilor, e creată de Quatzalcoatl (Șarpele cu pene, zeul cu cap de cîine) care, după ce a coborît în Infern ca să-i elibereze, stropește osemintele celor morți cu propriul sînge ca să-i readucă la viață. Lumea lor a cincea se naște la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să se sacrifice. Ca și cele care i-au precedat, și această lume va dispărea: numindu-se "patru-cutre-mure-de-pămînt", lumea va sfîrși în imense cataclisme. Și mai de temut, lumea se poate opri în orice moment. Aceasta e marea spaimă a aztecilor. Pentru ei, este imposibil ca lumea, umanitatea să nu dispară cînd îi vine ceasul. Dar mai ales, e posibil ca soarele să se oprească pe cer; în orice moment e posibil ca totul să se întoarcă în neant. E posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
datorat sacrificiilor prea puține. Ceea ce e bun pentru soare, e bun pentru întreaga natură și cosmosul întreg: trebuie făcute sacrificii ca să plouă, ca să revină anotimpurile, ca să crească porumbul. Nimic nu se naște, nimic nu durează, decît prin sîngele sacrificiilor 95." Aztecii se cred investiți cu o grandioasă misiune cosmică. Ei sunt veșnic în război; pentru a cuceri teritorii, pentru a supune populații și a le obliga să plătească tributuri; dar și pentru a face prizonieri pentru sacrificii. Războiul are un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]