1,649 matches
-
E DE CÂND Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dacă n-am părei de rău și îmi este-ntruna bine, e de când zâmbetul tău este soarele din mine. Dacă visurile vor în azururi să se-avânte, e de când frumosu-mi zbor lângă ele vrea să cânte Dacă nu mai am trecut, ci doar viitor în față, e de când a început în destin o altă viață. Dacă țeluri am duium și cu-ardoare cred în
E DE CÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1485193156.html [Corola-blog/BlogPost/361054_a_362383]
-
și iată, așa ne-am trezit că a exista înseamnă a nu conversa și a deschide înseamnă a nu fi liber. Mă gândesc în aceste clipe: să fie oare vreo diferență între fericirea metafizică și melancolia cosmică, dacă drumul către azurul infinit ne este același? De-ar fi să cadă-n ploi literele și tot nu ai găsi Cuvântul de care să-ți agăți deșerturile gurii. Te lași purtat de arome și gust. Dezamăgit cazi în propria-ți agonie, nepricepând înțelesul
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_cuvantului_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu mâna streașină pe frunte, Scrutez, prin ochiul meu firav, Azurul tulburat, spre munte, De griul Marelui Zugrav. * Ades, și cerul cel din noi E-ntunecat de norul greu - Și-n ce furtuni și aspre ploi Ne poartă fiii lui Atreu! *** Ce-ar fi să fiu un exorcist, Acel care alungă
CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1467310403.html [Corola-blog/BlogPost/367741_a_369070]
-
din rătăcirea mea, să poposim, iubito, pe-altă stea, în verb etern de raiuri fără timp ca zeii cei ferice din Olimp... vineri, 24 februarie 2017 dragoste ( de dragobete) Lebede morgane aduc în aripi de seară Primăvara în estuare de azur, Jungla iernii mușcată de lumini agonizează în mistice racle; Spiritul zilei delirează, e vremea dragostei, trupul femeii se scaldă-n golfuri de vise; Văzduhul e harfă nebună când noaptea pe lună toarce pentru ea dragostea; Ce pustiu frumos în astfel
POEME DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1488100514.html [Corola-blog/BlogPost/384881_a_386210]
-
-i ascult adâncul. S-a întâmplat ca bătăile inimii mele să corespundă clocotului lui, ce semăna cu mugetul. Nu mi-a fost greu să-i recunosc necunoscutul, fiindcă rănile iremediabile mersului meu erau dârele roșii ale amurgului solidificat de același azur - comun timpului meu și-al lui. Aș fi vrut să-i fac pământului o primă somație cu topirea ghețarilor și să-l ameninț cu timpu-i scufundat epavă pe fundul universului, dar mi-am amintit că eternitatea este un ultim simptom
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
ca niște ruine, care amintesc de măreția unor cetăți... cu urmele lui Decebal. Bocetele umbrelor înalță fantome de scâncete oprite în ochii șobolanilor. Din când în când mimica unei poezii mai arcuiește câte un curcubeu într-un entuziasm disimulator, apropiind azurul de pământ aceeași iluzie, aducând-mi ispita atingerii... Degetele-mi tremură. Firele de iarbă nu le-am mai găsit, iar verdele crud - reperul ontologic dintre constelații - acum este ahtiat de ignoranță parfum în devenire pentru un ultim costum. O minune
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VIVIANA MILIVOIEVICI - LEAGĂN... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi trec mâna prin părul tău... E ca mătasea... Îți mângâi fruntea și tâmplele, privindu-ți ochii adânciți în azurul depărtării... Obrajii-ți sunt ca doi bujori din grădina bunicii... (mi-e dor de ea și de copilărie!...) Un cântec suav se-aude lângă noi... E trilul păsării din poiana-mbibată de flori... Și gura ta... Ah!... buzele... mă-ndeamnă să
LEAGĂN... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1455789843.html [Corola-blog/BlogPost/380280_a_381609]
-
dă farmec lumii noastre. Noi suntem două astre, nu două mici mărgele, grădini mari cu lalele și nu firave glastre. Speranțele ne ară din nou cu-albastre pluguri, ardem în chip de ruguri ce au albastră pară, iubire legendară, cu-azur superb în cruguri și promițând belșuguri și-o nesfârșită vară. Cine să poată stinge această bucurie ce e atât de vie și culmile le-atinge? Tristețea nu mai ninge, iar zarea cenușie albastră vrea să fie și de dorinți se
ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462817118.html [Corola-blog/BlogPost/384907_a_386236]
-
fuse devastată chiar din faza de proiect : cele mai sângeroase bătălii fiind cele care nu au avut loc niciodată, nu-i așa? Câte câmpuri de bătălii hrănesc oare un fir de iarbă? Câți copii nenăscuți din cauza martirilor condiției umane alimentează azurul utopiilor noastre? Câte văduve hibernează între nopțile noastre de dragoste? Câte insomnii, Doamne, mai costă astăzi un sărut?...Paturi îndrăgostite pluti-vor în derivă pe râul amar al zilelor: ce foc le va readuce la viață? Dio își închipuia că
FALS TRATAT DE BUCURIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 by http://confluente.ro/Fals_tratat_de_bucurie_costel_zagan_1364125213.html [Corola-blog/BlogPost/345387_a_346716]
-
Omul,de când e pe lume a spus: vara e prea cald, iarna-i prea frig, Soarele prea iute moare-n apus și-i prea mult nisipul ce doarme în Sahara. Tot mai sunt spini printre flori parfumate, norii tot calcă azurul și plâng , stelele albe-s prea depărtate, încă-i uranul ascuns prea adânc! Omul, de când e pe lume a spus: și v-a mai spune: Mai mult și mai sus! Astfel se smulge din el cu răbdare Floarea ruginii, Palida
FLOAREA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Floarea_ruginii_0.html [Corola-blog/BlogPost/358014_a_359343]
-
nu-ți merg afacerile, cerșește, milogește-te, sărăntocule, copilul străzii, vagabondule!” Nu poate să înțeleagă, că este sub demnitatea mea să cerșesc. Toate acestea le spunea privindu-l pe Mihai și având o lucire de mândrie în ochii lui ca azurul cerului. -Te superi, dacă am să te iau în weekend la mine acasă? Voi veni să vorbesc cu directorul, sper să găsesc înțelegere. -Mihai, dacă vrei să rezolvi problema, să vorbești cu Elena, ea conduce căminul. Este secretara directorului. Cred
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1483528893.html [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
de tot să ieșim nu ne e dat. Nu-s de mine-amor turbat, paradis, trufii de ură. De i-ar fi permis pe gură muritor să mă sărute, ar simți acele mute stări, cum e al morții ger: atât am azur din cer, și-atât ard într-o iubire. 1) Nu știu mai arzând iubire ca iubirea ăstui lut când la piept îl strânge, mut, credinciosu'-n mângâiere. Precum mărul gust de miere și de crud îmi lasă-n gură; dacă
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
zi neputința: întâmplări care compromit ivirea clipei necesare. Întotdeauna eu, unul, am fost suspicios. Norii mi-au raportat isprăvile-nserării. Acum sunt sigur: luna uneltește. Să nu ne pierdem Să nu ne pierdem bunul obicei de a căuta să adulăm azurul ce ne sfidează! Nimic nu e mai greu de suportat ca privirea orbilor. Iată-ne: abia ne târâm. Dar rana din noi vine de dincolo: sângele unui Weltgeist se încăpățânează să ne împroaște în obraz cu haruri. Despre cele o
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din frăgezimi părându-mi brodați cu isihie Și smălțuiți cu boarea argintului cel pur, Ar fi de-ajuns o șoaptă de mag să li se-mbie încât să prinză aripi cu zborul spre azur... Viața-ntre gogleazuri când prea mi se agită, Sub tatuaj de riduri sporite-n luștri goi, Suplețea lor îmi pare anume plăsmuită: în sân să-mi readune tandrețe și ogoi... Mereu îmi dau cu seama și-n vremile-astea-n
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului (dedicată poetei Shanti Nilaya) În ultima casă a păcii Mi-e sufletul plin de senin, Din cearcăn de ploi izvorăște Lumina, zâmbind opalin. Se-adună fiori pe retină. Sub cerul cu poartă de-azur, Solstiții îngăduie stelei Să cearnă nisipul ei pur. Iubirea se-ntrece-n vibrații, Salvată de fulgi care dor, Pe rana din cuget adoarme Un vis cu aripi de cocor. Andante recită văzduhul Poeme din voaluri de nori, Himere se-mbracă
ÎN ULTIMA CASĂ A PĂCII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1461852474.html [Corola-blog/BlogPost/378388_a_379717]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului “ Condamnare Ai furat ca un hoț și-ai fost prins înarmat în capcana cu iambi pe-un tărâm cenzurat și din vise-ai sustras cartilagii de-azur recidiva de-a fi ocnaș al poemului pur surghiunit în casa paingului pradă să-ți descânte-n tăciunii aprinși o pirandă să ai preț de nimic printr-un calcul mizer cu cătușe la mâini, despuiat și stingher să hălădui pe
MEDITAŢII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Meditatii_0.html [Corola-blog/BlogPost/371212_a_372541]
-
de bine adresate bunicii de oameni din sat, pentru cum arătau în ograda ei straturile de legume ori grădina de flori. Mereu se întreba cum de găsea timp bunica pentru toate?! Femeia mărunțică, bălaie la față și cu ochii de azur, n-avea timp nici să se supere, era mereu senină și împăciuitoare, molcoamă la vorbă și iute-iute la treabă! Pesemne că nu doar în mâncare și somn găsea ea putere! își zise Mira, gândindu-se la cum îi vorbea femeii
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Bermude Brunei Darussalam Formă uzuală: Brunei Bolivia Brazilia Bahamas Bhutan Insula Bouvet Botswana Belarus Belize Canada Insulele Cocos (Keeling) Republică Democrată Congo Fostul Zair Republică Centrafricana Congo Elveția Inclusiv teritoriul german Büsingen și municipiul italian Campione d'Italia Coasta de Azur Insulele Cook Chile Camerun Republică Populară Chineză Formă uzuală: Chină Columbia Costă Rica Cuba Capul Verde Insula Christmas Cipru Republică Cehă Germania Inclusiv Insula Helgoland; exclusiv teritoriul Büsingen Djibouti Danemarca Dominica Republică Dominicana Algeria Ecuador Inclusiv Insulele Galápagos Estonia Egipt Eritrea Spania
32005R0750-ro () [Corola-website/Law/294166_a_295495]
-
1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului ARAD, județul ARAD Descrierea stemei: Stema municipiului Arad, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut tăiat de un brâu îngust, undat, de argint. În partea superioară, pe fond de azur, două cetăți crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braț în armura ținând în mână o sabie, toate din același metal. În partea superioară, pe o eșarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza "VIA VERITAS VITĂ". În câmpul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
municipiului Bistrița, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut partajat în furca răsturnata. În primul cartier, pe fond de aur, statuia lui Andrei Muresanu, așezată pe un soclu zidit, ambele de argint. În cartierul doi, pe câmp de azur, este reprezentată, tot din argint, o construcție etajata, terminată cu acoperiș ascuțit, dotată cu două fanioane. Deasupra porții cetății se zărește un scut cu stema Moldovei, capul de bour cu stea între coarne, flancat de roze în dreapta și de semiluna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
stemei municipiului PETROȘANI, județul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema municipiului Petroșani, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut scartelat pieziș. În primul cartier, pe fond roșu, o floare-de-colț (floarea-reginei), de argint. În cartierele doi și trei, pe fond de azur, câte un brad natural. În ultima partițiune, pe roșu, o carte deschisă, naturală, pe care broșează două ciocăne încrucișate, negre. Scutul este timbrat de o coroană murala formată din cinci turnuri crenelate de argint. Semnificația elementelor însumate: - brazii și floarea-reginei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
scut tăiat în bandă, dotat cu șef. În primul cartier, pe roșu, s-a repartizat un zid de argint crenelat, pe care broșează o carte deschisă, naturală; în interiorul zidului se află un turn de biserică. În al doilea cartier, pe azur, cinci stele de aur dispuse trei sus și două jos. În șef, pe albastru, o căruță cu surugiu și două perechi de cai, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125560_a_126889]
-
exiști dare eu sunt aici captivă într-o imagine a iubirii stăpână peste morgane cu umbra-n asfințire răstorn o ultimă sclipire de albastru peste ea pasărea albă pasărea pasăre suflet să n-o inspire pământul mai simte încă amețeala azurului prin aripi cu amintiri frământate atâta de puțin a mai rămas din zare Referință Bibliografică: Stăpână peste morgane / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate
STĂPÂNĂ PESTE MORGANE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1486721125.html [Corola-blog/BlogPost/375484_a_376813]
-
că putem trăi și fără lună cum încercăm să trăim fără patrie prin ploile toamnei pe un cer spălăcit sub respirația unui vis care nu se va împini niciodată. în seara asta s-a optit aici toamna cu cioburi de azur, cu ape care curg dincolo de timp. păsările au culoarea umbrei, oamenii par stafii, îmbrăcați în pelerine albastre. singurătatea se plimbă pe străzi ieșind din orele dimineților friguroase ca o fantasmă scăpată dintr-o poveste neterminată. marți, 1 octombrie 2013 Referință
POVESTE NETERMINATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_neterminata_ion_ionescu_bucovu_1380623519.html [Corola-blog/BlogPost/357538_a_358867]
-
sfere. Alintul lor îmi surpă gândul Fantasmagoriei de păreri Împrăștiind neguri de-a rândul, Tăceri răpite de tăceri.. În centru, razele în vii culori Dansează hora și se prind de mână, Le prind în păr de-atâtea ori Mănunchi de-azur și purpurină. În asfințit săgeți de raze Se sting, se-aprind, se-nfig... Deșert sunt cu secate oaze, Mi-e sete, în pustiu mă sting. din vol ” A treia cale” foto: internet Referință Bibliografică: Lumini din necuprins / Elena Buldum : Confluențe
LUMINI DIN NECUPRINS de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buldum_1396296353.html [Corola-blog/BlogPost/383442_a_384771]