1,639 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA - SUB CERUL DACIEI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Sub cerul de azur al Daciei sfinte, eterne Norul pufos povara-i generos o cerne E-atâta revărsat de alb pe ramuri și aș vrea Să-l iau cu mine până-n vis dacă-aș putea. Copacii seculari stau drepți, ca împărații Sunt păzitorii seculari
SUB CERUL DACIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382421_a_383750]
-
de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) ceas perfect pentru
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
să-mi bată mai tare, mai repede și neregulat. Sunt florile mele preferate, când îi văd, fluturii uitați prin stomacul meu, se resuscitează și încep să alerge bezmetic. Uit de buletin și de vârsta înscrisă acolo, cerul se deschide și azurul lui coboară asupra mea, mă învăluie, mă simt mai aproape de tine, recunosc, îmi este bine . Vreau să evadez, să sar peste obstacole, să mă lupt cu lumea, doar pentru a fi amândoi. Am să opresc luna pe cer, să te
IUBIRE PENTRU...IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382529_a_383858]
-
Toate Articolele Autorului primăvară câte lucruri banale trec pe lângă noi, pășim parcă pe un pat cu vise, dincolo și dincoace de timp zboară imagini: verdele se transformă în albastru, munții sunt niște fructe strivite, văile sunt acoperite cu cioburi de azur, plouă dintr-un cer lacrimogen peste trupuri încolțite de țipete, peste pietre și copaci în floare peste umbre și fantasme rătăcite; așa e primăvara, o explozie de viață care curge ca un râu paradisiac semănând cu eternitatea , iarăși parfum, iarăși
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382584_a_383913]
-
Deschid o fereastră, ultima se pare, și privind în zare, care-i încă-albastră fac din flori din glastră cuib, sperând că-apare, cântând a-mpăcare, pasărea măiastră. Tot ce-a stat în mine ca într-o celulă zbor de libelulă și azur devine. Aer prospăt vine cu forță destulă ca să facă nulă bezna din rutine. Simt în al meu sânge splendide vibrații de când în noi spații sufletu-mi nu plânge, ci tot timpul strânge rodnice pulsații din mari constelații ce par de
DESCHIZÂND FEREASTRĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382649_a_383978]
-
În acel an, de fapt în primăvara aceea de Paști, la hora din sat, am văzut o fată ca o zână, era precum primăvara de frumoasă. Înaltă , suplă, cu părul bălai căzut în plete pe umeri, cu ochii albaștri ca azurul cerului, nasul în vînt, buze cărnoase, senzuale, bărbia pătrată, gâtul fin, așezat pe umerii rotunzi, cu sânii ca merele și vârfuri obraznice. Am urmărit-o toată seara, dansa cu grația unei balerine, fusta scurtă lăsa să se vadă mișcarea picioarelor
IUBIREA PENTRU...II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383903_a_385232]
-
de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) *poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) *ceas perfect pentru
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
excentric ” trebuia să alunge din sufletul lui „ Jenny ” toată tristețea pricinuită de infidelitățile și activitățile necurate ale „soțului” . Dar este un cuceritor și știe cum să capteze atenția unei femei. Plimbările din timpul zilei pe serpentinele mirifice ale Coastei de Azur, cinele servite seara în restaurantele luxoase din Nisa, Cannes sau Saint Tropez, replicile siropoase scrise intenționat de scenarist ,aduc până la urmă dragostea în inimile celor doi. Numai că el ascunde un secret pe care nu vrea să-l dezvăluie. Aflase
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
sfere. Alintul lor îmi surpă gândul Fantasmagoriei de păreri Împrăștiind neguri de-a rândul, Tăceri răpite de tăceri.. În centru, razele în vii culori Dansează hora și se prind de mână, Le prind în păr de-atâtea ori Mănunchi de-azur și purpurină. În asfințit săgeți de raze Se sting, se-aprind, se-nfig... Deșert sunt cu secate oaze, Mi-e sete, în pustiu mă sting. din vol ” A treia cale” foto: internet Referință Bibliografică: Lumini din necuprins / Elena Buldum : Confluențe
LUMINI DIN NECUPRINS de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383442_a_384771]
-
tu treci. Seară de seară te cat printre raze de lună Palide, mari de aramă, plutind ireal în tăcere Stelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumă Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplină Doar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine. Citește mai mult TE CAUT VIAȚĂPe care
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ca o străină tu treci.Seară de seară te cat printre raze de lunăPalide, mari de aramă, plutind ireal în tăcereStelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumăîmi licăresc a mea fără de margini durere!Te văz printre raze, azurul de noapte senină...Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tineDar fugi și dispari, ca o urmă de moarte deplinăDoar țârâitul de greieri... alină plânsul din mine.... V. ADUN ANII PENTRU TINE, de Ciprian Antoche , publicat
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
dorul ți-l aprinde. Ți-a închinat Crinul miresmele, Parfum inocent dând vieții tale Cu albul lui ar vrea să te-mbrace, Dar tu-l alungi, trist il lași să plece. Ți-a închinat Marea adânc de vis, Cu valuri azur pe nisip a scris Iubirea pierdută ce-o vrea-napoi, Din scoici, castele face pentru noi. Ți-a închinat și Viața taina ei, Durerea ți-a fugit cu flori de tei Scuturate căzut-au pe alei, Așteaptă să-i spui
ÎNTRE VIAȚĂ ŞI VIS... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383602_a_384931]
-
LA MINE-N GÂNDURI Evadez în miez de noapte în pustiu iluminat Dor de tine mă-mpresoară într-un gol de Univers Tu te zbați la mine-n gânduri, înger mut, în Rai uitat Neștiind că poți să zbori prin azurul ce te-a șters... Mi-ai simțit însingurarea și neliniștea din sânge Dor atavic fără nume, căutarea unui rost, Exaltarea-n seri de taină când pe umăr vreau a-ți plânge Fără un motiv anume, fantazând la ce-ar fi
LA MINE-N GÂNDURI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382990_a_384319]
-
Nu te mai chem, eu știu că ești departe, Te-ai rătăcit prin sferele aldine, Atâtea lacrimi au topit suspine Și multe vise ai lăsat deoparte. Te regăseam în serile senine, O filă din a veșniciei carte, Cu litere de-azur brodai aparte Povestea unui dor ce mă-ntreține. Ascultă glasul serii care plânge, E-atâta depărtare între noi, Petale de speranță se vor frânge În toamna ce ne leagă pe-amândoi. De-om învăța că dragostea înfrânge Puterea ei vom
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
mult Nu te mai chem, eu știu că ești departe,Te-ai rătăcit prin sferele aldine,Atâtea lacrimi au topit suspineși multe vise ai lăsat deoparte.Te regăseam în serile senine,O filă din a veșniciei carte,Cu litere de-azur brodai apartePovestea unui dor ce mă-ntreține.Ascultă glasul serii care plânge,E-atâta depărtare între noi,Petale de speranță se vor frângeîn toamna ce ne leagă pe-amândoi.De-om învăța că dragostea înfrângePuterea ei vom împărți la doi
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
nr. 1963 din 16 mai 2016. Crezut-ai tu că timpul ne mai iartă Iar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat o amăgire Și nemiloasă vrea să ne despartă. Dezlănțuie în larg o amintire, Doar raze de azur să mai împartă, Cerșește îndurare de la soartă, Târziul nostru lacrimă-n iubire. Se-aprinde o lumină în tăcere Când tremură un vis neîntinat, Izvorul tău de patimi și durere În palma unei nopți a înghețat, O ultimă speranță ne mai
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
ne-amăgim în zbor nevindecat. Citește mai mult Crezut-ai tu că timpul ne mai iartăIar truda noastră fi-va implinire? Adânc s-a strecurat o amăgireși nemiloasă vrea să ne despartă.Dezlănțuie în larg o amintire,Doar raze de azur să mai împartă,Cerșește îndurare de la soartă,Târziul nostru lacrimă-n iubire.Se-aprinde o lumină în tăcereCând tremură un vis neîntinat,Izvorul tău de patimi și durereîn palma unei nopți a înghețat,O ultimă speranță ne mai cereDar ne-
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
când vine, clar? -Da, am înțeles! Dar dacă îi voi spune că sunt de la mine, nu o să mint? -băiatul pusese capul jos, vorbele lui Mihai îl lovise în adâncul sufletului său de copil, lacrimile jucau în ochișorii lui albaștrii ca azurul cerului. -Ba da, de aceea îi vei zice, că eu ți-am dat suma de bani pentru a completa banii puși de Gilă în casetă. Mihaela a intrat în casă bucuroasă că are vești, la vederea lui Florin a izbucnit
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
Toate Articolele Autorului Vino, dimineață frumoasă de mai, cu creanga ta verde desprinsă din rai, cu cerul tău tandru ca un zâmbet subtil, cu soarele-ți vesel ca un joc de copil! Vino, dimineață curată de mai cu ochii de-azur și cu părul bălai, cu izvoare de dor și cu brațe de flori, cu penaj în alb-negru și cu vise-n culori! Vino, dimineață-nsorită de mai cu utrenii pe buze și dulceață în grai, cu voal de zefir, cu
INVOCAŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383239_a_384568]
-
el În cele din urmă. La aceeași oră, În mânăstirea Santa Maria Novella În camera sa, cardinalul de Acquasparta ședea Într-un jilț. Avea fața Întoarsă către mica fereastră de la care se zărea clopotnița Abației, o tăietură de cuțit În azur. Clopotul bătea ora a noua. Auzi În spate o mișcare ușoară și un suspin. Cineva parcă voia să Îi atragă atenția, dar cu discreție. Își Îndreptă Încet privirea spre el. Noffo Dei era În picioare În fața ușii. La un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Las Vegas nu era de nasul lui, acolo nu putea merge. Nici nu avea destui bani ca să cumpere un cazinou, iar de construit unul nici nu putea fi vorba. Își îndreptase privirile spre Europa, spre stațiunile selecte de pe Coasta de Azur, Nisa, San Tropez ori Monaco. Da, ar fi fost potrivit și frumos chiar, însă în Uniunea Europeană fiscalitatea era prea ridicată, controlul statului era prea strict. Nu-i plăcea să-și bage nimeni nasul în afacerile lui, iar riscul unei contabilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
poate fi mai împăciuitor decât intrarea în portul Papeete. Goeletele ancorate la chei sunt curățele și cochete. Orășelul desfășurat pe malurile golfului este alb și civilizat, iar copacii exotici cu flori stacojii își flutură culorile ca un strigăt pasionat pe azurul cerului. Sunt senzuali cu o violență nerușinată, care-ți taie pur și simplu respirația. Iar mulțimea care se înghesuie pe debarcader când trage vaporul la chei este viu colorată și degajată. E o gloată gălăgioasă, veselă, care gesticulează tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și a cerului și culorile variate ale lagunei și grația cocotierilor. Dar locul unde trăia Strickland avea frumusețea grădinii Raiului. Ah, ce n-aș da să puteți vedea locul acela încântător, vrăjit, un colț ascuns de restul lumii având deasupra azurul cerului și de jur împrejur vegetația luxuriantă. Era un adevărat ospăț al culorilor. Și era înmiresmat și răcoros. Nici nu se pot găsi cuvinte pentru a descrie Paradisul acela. Și aici trăia el fără să bage în seamă lumea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
reflecția nu i-ar da nicio formă? Ce ar fi o desfătare nemodelată de inteligență? O descărcare nervoasă parcurgând mușchii unei broaște pe care cercetătorii au lăsat-o fără encefal, un spasm pierdut în cosmos, o cheltuială inutilă diluată în azur... Plăcerea la care aspiră Aristip este deci voită, dorită, aleasă, stăpânită, creată prin propriile îngrijiri. Ea nu-l debordează pe cel care o face să apară și nu-l duce dincolo de limitele ființei sale, ci îl lasă între ele, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Cornul drept, Cornul stâng... Iarna coarnele se frâng Melc nătâng, Melc nătîng!" JOC SECUND (1930) ... ne fût-ce que pour vous en donner l'idée.1 Stéphane Mallarmé (Villiers) * * * Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]