1,423 matches
-
străjuită pe de o parte de mesteceni ocrotitori, pe de altă parte de măreția Carpaților cu vârfurile încă acoperite de zăpada ce strălucește în lumina soarelui. Prima parte situată pe un tăpșan, printre mesteceni, are aspect de târg sau de bâlci, cu tarabe pline cu mărfuri de tot felul și miros îmbietor de mici. Ne impresionează afluența participanților la sărbătoare, persoane de toate vârstele: copii, tineri, adulți, bătrâni, fete și băieți, femei și bărbați, români și de alte etnii. Toți par
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
acesteia este vidul. În termeni de semantică (și semiotică), putem afirma că, în situația dată, semnificantul este Colegiul Mediu Tehnic din Stânișoara, iar semnificatul este nimicul. Un semn straniu, deci, a cărui evoluție desenează o nesfârșită rotire în gol, un “bâlci al deșertăciunii”. Iată o mostră, între numeroase altele: “ - Să trăiți, dom’ profesor, deranjez? - Dacă m-ai aflat e în regulă, replică profesorul Grumaz. Cu ce ocazie la cabinet? - Păi, am lucrarea la dumneavoastră și...cum o rezolvăm? - Stai să te
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
Articolele Autorului A învăța să ai răbdare este de fapt cea mai grea lecție de viață, așa cum și moartea este doar un somn, o ușă prin care trecem toți o amăgire vegetală un val și chiar mai multe înșirate la bîlciul deșertăciunilor- supraviețuitori în jungla unei iluzii, în fața unui foc stins cu un cuțit ruginit descifrînd o piatră, un foșnet, o întîmplare, flori livide cu care ne ascundem cutele vieții și eu vămuită cu altă prăpastie în suflet, strivită în priviri
STRIGĂT PE VALURI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346629_a_347958]
-
nimicului. Cu ostenelile lui/ cele duhovnicești, luptând/ cu patimile omenești și cu poftele... Mai zdrobit ca oricând:/ și izolările...". Liviu Ioan Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii: dar e și un tablou/ al spaimelor acolo, să trăiți... Tot prin bâlci? Sărut mâna,/ părinte... tot... Să treci,/ bre și pe la panorama cu gorgoane: tot/ cu fimei, cu/ solzi și cu
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii: dar e și un tablou/ al spaimelor acolo, să trăiți... Tot prin bâlci? Sărut mâna,/ părinte... tot... Să treci,/ bre și pe la panorama cu gorgoane: tot/ cu fimei, cu/ solzi și cu ventuze... și cu șerpi în păr... Și cu șerpi de la temelia/ lumii, se striga: să vină mai aproape/ lumea...". Volumul de
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
Prévert m-a incitat săurmăresc cu privirea zborul portretului de pasăre, animat cu acel „șic” franțuzesc de neegalat; cu Apollinaire m-am plimbat de atâtea ori „sous le pont Mirabeau”, iar Neruda m-a susținut în efortul de a limpezi bâlciul amintirilor care m-a prins în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să-mi spunăpentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară(„The Catcher in the Rye”), insist săapăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Maicii Domnului, scoțând credincioșii din timpul comuniunii Slujbei religioase, pentru a jura pe Biblia pusă pe capota mașinii, Biblie pe care ei n-au deschis-o cu siguranță niciodată sau doar când au verificat numărul de inventar, că doar recuzita bâlciului nu se încredințează oricum! Și chiar dacă s-a auzit în eter întrebarea mea, rostită de un creștin român cu multă carte și iubire de Neam, cu nume de Chiriac, fără a fi Ierarh însă, NIMENI nu s-a obosit (sinchisit
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
suc. Timp în care, ascult Știrile PRO TV online. Nevoia de a cunoaște ce se petrece în țară îmi este repede satisfăcută. Nu s-a schimbat nimic! Două tabere care vor puterea: una să o păstreze, cealaltă să o obțină. Același bâlci pe care-l analizez, din când în când. Dar nu aici și nu acum. Treptat, scârțâitul obloanelor de la ferestrele din jur mă readuce cu picioarele pe apă, că de pământ avea să mi se facă dor. Am timp berechet să
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
madam Jorjet, care i-a auzit numai înjurătura, i-a înfipt o mînă în gît și a prins a-l îmbrînci cu putere, pînă l-a năruit de pe picioare, pentru că și așa se învîrtea lumea cu el, ca tiribomba de la bîlciul de astă toamnă și căpățîna i-a troznit ca un dovleac copt la impactul cu dulapii de pe pod și a leșinat s-au l-a luat somnul, vorba e că madam Jorjet s-a speriat și, ca să-l trezească, l-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
lucru de preț căutat de specialiști sau amatori la licitațiile publice. Evenimentele de artă din provincie se succedă, iar Mărțina este la curent cu toate licitațiile și expozițiile. O galerie de personaje pestrițe, coborâte în lumea reală, părăsind himerele pentru bâlciul deșertăciunilor numit: lume, de la politicieni, la femeia simplă, credincioasa, numită Augustina, care crede că tărie că este aleasă lui Iisus și primește rănile sângerânde, la clanul țiganilor cu puradeii lor, toți se pregătesc de spectacol, de circărie, pelerinaj, turniruri cavaleristice
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARMAROC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă, Cârlige pentru rufe Cu
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
ca un aspirator fără nici o aprobare, deci pe „șest”, date și date și convorbiri și E-mailuri și poze și profile și, și, și... Deoarece treaba asta presupunea intervenția factorului uman, căci în telechineză nu mai crede nimeni, a început bâlciul. Secretele au intrat în gura presei și atunci s-a terminat cu secretul! Prietenul nostru Snowden, a șters-o din SUA (cel mai liber și democratic stat din lume) și a căutat azil, ca să poată să spună liber ce știe
SUPRAVEGHEREA TOTALĂ – PRISM, TEMPORA, SNOWDEN & CO de VIOREL BAETU în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346187_a_347516]
-
de timp și de viață, măcar câteva secunde măcar câteva nanosecunde să-ți prelungești propriul infinit iluzoriu. O, câtă deșertăciune! Iluzia iluziilor! Singură, disperarea se plimbă-n saboți pe caldarâmul încrederii și dă târcoale pe locul unde a fost amplasat „bâlciul deșertăciunilor” (ciudată sintagma!) Cenușăreasa nu-și va găsi niciodată condurul... Iată, deși au bani clienții nu se îndupleca. Risipitori, avari, ei azvârl în dreapta și-n stânga bancnotele spulberate de vânt, călcate-n picioare... La ce mai sunt bune, de vreme ce nu
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
sursă de aprovizionare a Imperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic sau Transilvania. Alături de cereale locuitorii vindeau numeroase turme de vite, așa cum menționau documentele vremii sau cum remarcau în scrierile lor o serie de călători străini, fascinați de atmosfera de epocă din bâlciurile care se organizau în orașele, târgurile și satele din Oltenia. Târgul săptămânal, limitat prin aria relativ restrânsă a zonelor pe care le punea în contact, mai oferea și posibilitatea de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
mai oferea și posibilitatea de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
timp a avut mai multe locații. În anul 1899 ( 10 septembrie), Ecaterina I.B Pârâianu și Ion Pârâianu vând lui Dumitru B. Tomescu, o moșie de 220 de stânjeni, lângă apa Oltețului, și dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale și târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
pește, preparate din carne, bazar, etc.). A beneficiat de multă atenție din partea primăriei, trecând prin mai multe etape de modernizare. Târgul de la Grădiștea a fost și este un târg săptămânal, se ține sâmbăta, iar în cursul anului au loc trei bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) și anume: 21 mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena;15 august - Sf. Maria sau popular Stă`Mărie și 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălțarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) și anume: 21 mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena;15 august - Sf. Maria sau popular Stă`Mărie și 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălțarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri anuale, azi, nu mai au fastul de altădată! Fîrtat Ilie, bibliotecar Referință Bibliografică: Târgul de la Grădiștea de Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
în a-și atribui vreun merit pentru că a trecut prin „lumea lui Caragiale” în care a descoperit „cavalerii comicei figuri”, Gheorghe Filip consideră că personajele marelui scriitor reprezintă „o alcătuire eterogenă, prețioasă și ridicolă de oameni, obiecte și [...] mofturi, un bâlci al deșertăciunilor”. Este de la sine înțeles că un profesor de literatură română, având un doctorat în Filologie și, în același timp, un critic dramatic, cu un alt doctorat în Teatrologie, Ștefan Vida Marinescu, un alt reprezentant remarcabil al literaturii teleormănene
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > FANTOMELE Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
principală aveau vitrine cu geamuri prăfuite vara și pline de noroi iarna. În colțul străzii Dimitrov pe care locuiam, era un restaurant, cel mai mare din oraș, unde o dată pe an mergeam împreuna cu părinții și surorile, după ce veneam de la bâlciul care în fiecare an poposea după Sfântul Ilie pe locul viran de lângă fabrica de Rulmenți. - Haideți, să intrăm. Vă dau o bere, spunea tata când ajungeam în fața restaurantului frumos luminat, de unde venea miros de friptură pe grătar sau de mici
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
restaurantul acela luxos. Strâmbam din nas când mama ne dădea să gustăm câte o picătură din halba ei de bere. - Berea asta e amară! Cum de le place, șușoteam în drum spre casă, în timp ce strângeam în mâini trompetele cumpărate de la bâlci și gentuțele umplute bine cu alune și multe bomboane. Mergeam înaintea părinților și cu palma întinsă măturam gardurile în trecere ca și cum aș fi vrut să iau cu mine acasă locurile pe unde treceam, spre exasperarea mamei care nu putea să
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]