560 matches
-
leacurile. O, acesta e un loc remarcabil, învăluit în aureola misterului medical! Ca dovadă că aici într-adevăr se prepară manual medicamentele, patronul farmaciei a expus în vitrină un maldăr de rețete vechi și îngălbenite. În mare, farmacia arată ca bîrlogul unui alchimist din Evul Mediu. Ți-e și frică să intri! Nu seamănă nici pe departe cu o drogherie obișnuită, în care poți să mănînci, să-ți cumperi un ceas de buzunar sau un deșteptător, o cratiță ori o jucărie
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
benigne. De pildă, e iritat de stofa feminină pe care și-o bănuiește în adînc („Am o sensibilitate feminină și, oricît de mult aș căuta să o ascund de privirile celorlalți, sunt momente cînd nu o mai pot reține în bîrlogul intimității mele" - p. 69), uitînd că tocmai androginia e condiția subtilității de spirit. La fel, autorul își reproșează atitudinea prea fățișă, de o directețe mergînd pînă la agasare, din cauza căreia prietenii îl ocolesc, cînd de fapt franchețea poate fi considerată
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
regiune total necunoscută mie. Și de care m-am temut. Nu cunoșteam Moldova. Mă consideram definitiv legată de Ardeal, de Muntenia care m-a adoptat. Ardelenii sînt mai ficși, mai statornici. Nu-s cosmopoliți ca regățenii. Noi ieșim greu din bîrlogul ardelenesc... Am găsit un Bacău atît de cultural, nu mi-am putut închipui... oamenii sînt generoși, e un climat scriitoricesc nemaipomenit... suflete calde, pline de solicitudine și atenție... și asta m-a ajutat enorm să depășesc izolarea celor 6 luni
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Statelor Unite este un teritoriu al fărădelegii, al stricăciunilor de tot felul, al băncilor bogate și al jafurilor armate cu ajutorul proaspetelor mașini. Ford cu prelată și care însemnau America industrializată. Dacă un autor de povești polițiste trebuie să-și găsească un bîrlog sigur, alt loc mai bun nu ar găsi decît în orașul făgăduit acțiunilor celor mai palpitante, pe care cinematograful anilor '30 avea să le preia imediat. De aceea, aterizînd în toamna lui 1978 la San Francisco, nu se putea să
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
surprizele se țin lanț. Avem un adevărat Gay Paris, filmul iese din clișeul vînzătorilor de suveniruri pentru turiștii americani cu Turnul Eiffel în centrul imaginii și își urmărește șoarecele atît pe acoperișuri cît și prin țevile de canalizare. Ieșit din bîrlogul său, de undeva de la periferie unde ducea o viață peizană, idilică, asezonată cînd și cînd de cîte un rest de brînză fină, Remy descoperă Parisul și exclamă extaziat: "Tot timpul ăsta am fost sub Paris". Îl surprindem cățărat pe un
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
privi invizibilitatea lui Hayssam la îmbarcare. Chiar mă întreb dacă nu cumva primul care s-a găndit la o asemenea variantă a citit de curînd ŤOdiseeať lui Homer. Acolo, Ulise reușește să se sustragă ciclopului Polifem și să fugă din bîrlogul acestuia folosindu-se de turma monstrului: se atîrnă sub burta unui berbec mai flocos, trecînd astfel nedibuit de urmăritorul său care nu făcea decît să pipăie mioarele pe spinare. ŤDať veți spune dumneavoastră, dar, în prealabil, Ulisses l-a orbit
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
xenofobiei și refuzului de-a înțelege modernitatea, precum PRM. Unde a lovit Traian Băsescu atât de puternic, încât să adune în același ghem firele incoerente ale societății românești? Ce i-a speriat atât de tare, încât să iasă disperați din bârloguri și, renunțând la rușine, să-și arate adevăratul chip - cel mutilat de hoții, abuzuri, ticăloșii și crime? Probabil că două au fost acțiunile care i-au speriat de moarte pe cei care aveau prin dulapuri diverse schelete zornăitoare. În primul
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
ci oconsider a fi un eșec. Acest eșec nu poate să-i fie imputat decât în parte: în copilărie a fost zguduit din temelii de un traumatism foarte puternic, un adevărat cutremur interior. Oricum, scrie autorul ,îmi duc în lume bârlogul, ca Diogene butoiul". Se vede ca fiind ,posac", ,ursuz". Atitudinea lui generală este de o ,agresivitate defensivă". Nu voiește, în ruptul capului, să i se observe vulnerabilitatea. Se află în continuă alarmă, din groaza de ridicol. A ratat multe prilejuri
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
și verde al Parcului Golden Gate. Ceața îi camuflează pe cei care fac jogging dimineața devreme și pe practicanții singuratici de tai chi. Aburește geamurile de la Pavilionul de Sticlă. Se strecoară peste întregul oraș, peste monumente și peste cinematografe, peste bîrlogurile de narcomani din Panhandle și peste hotelurile părăginite din Tenderloin. Ceața acoperă vilele victoriene pastelate din Pacific Heights și învăluie casele în toate culorile curcubeului din Haight. Se plimbă în sus și-n jos pe străzile întortocheate din Chinatown, se
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Balcani. Nici pomeneală! Se spune că ambasada română de la Londra colcăie de aceiași vechi securiști, că la vârf se află oameni care abia o rup pe limba lui Shakespeare, nulități intelectuale care atunci când sunt obligate de protocol să iasă din bârlogul ambasadorial se comportă lamentabil, asudă abundent și nu cunosc plăcere mai mare decât s-o tulească înapoi, îndărătul zidurilor protectoare ale misiunii diplomatice române! în loc să întețim focul acestei neașteptate simpatii față de România, îi dăm înainte cu francofonismul nostru păgubos, fără
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
parlament, în care se spune limpede că proprietarul de drept al arhivelor Securității devine CNSAS, și legea morală pur și simplu. E drept că a le pomeni pesedeilor și apărătorilor acestora de moralitate e ca și cum ai da cu tămâie în bârlogul Împielițatului.
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
tehnica găurilor de memorie. Ce să mai aștepți, când Dan Iosif a ajuns un simplu berbece politic, folosit de Ion Ilici pentru a-l contracara pe Năstase? Din erou al baricadei, Ioșca a îmbrăcat uniforma de plutonier al pichetelor de la bârlogul lui Năstase. O formulă precum "Cine-a stat cinci ani la ruși / Nu poate gândi ca Bush" ar fi fost și ea absolut ridicolă în după-amiaza lui 23 noiembrie 2002. Omul cincinalului sovietic e îmbiat de americani să se întoarcă
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
potlogăriile din lungii ani de guvernare. Nici măcar un rechin de dimensiunile lui Adrian Năstase n-a îndrăznit să facă pasul în afara cercului de foc ce-i ține prizonieri pe mahării partidului. El a înțeles foarte bine că odată ieșit din bârlogul care, de bine, de rău, îi oferă o anumită protecție, va fi sfâșiat nu doar de adversarii declarați, dar și de supușii de ieri. Luând în considerare toate acestea, Mircea Geaonă nu trebuie ironizat pentru ceea ce încearcă să facă. El
Generația cu un singur membru by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10675_a_12000]
-
în care miturile culturale devin motive nu doar de scindare socială, ci și prilejuri de linșaj - mediatic sau la propriu (vezi cazul Eminescu). Astfel de lucruri se întâmplă atunci când e înfrântă ideea de pluralitate, când spiritul primar agresiv iese din bârlog și-ți dă cu ghioaga în cap pentru că nu recunoști Unicitatea. Când, în urmă cu câțiva ani, am avut insolența să cobor de pe soclul ce părea inexpugnabil „cel mai mare roman românesc” - așa cum a fost declarat de mulți critici contemporani
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
cheie ironică despre ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Inițiativa e firavă și insuficient decantată, motiv pentru care încă nu l-am încunoștințat pe coautorul ipotetic. Dar dacă o să-i pice întîmplător sub ochi interviul nostru, poate că o să iasă din bîrlog și o să ne întîlnim la jumătatea drumului. Sînt convins că o să-și dea seama că la el mă gîndesc. De văzut, oricum. E cumva vorba de Traian Ungureanu? Nu recunosc nimic, nici măcar în fața Marii Adunări Naționale. Îți mulțumesc pentru timp
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Primăvara Norii -au încetat să cearnă Este cerul iar senin Din bârlogul lui de iarnă Iese vesel Moș Martin. După multe luni cu gheață Fără haine și căldură Într-o bună dimineață Iese ursul în natură. Are o surpriză mare Când privește-n depărtări De la el și până-n zare, Totul e plin
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93449]
-
că nu mi-a sfâșiat corpul, că nu am țipat, că am fost tăcute amândouă, iar eu am zâmbit mereu. Vechea și nevindecata mea angoasă pare să fi luat o pauză. Frica de moarte e cam rușinată și retrasă în bârlog, nu doar că n-am decedat, dar am adus o ființă nouă pe lume. E ca și cum edificiul scheletului meu psihic s-ar fi prăbușit, atunci pe drum, și acum se reconstruiește, cu alte unghiuri, cu arcuri și volute de susținere
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
nu un puțoi oarecare. Priceputum-ai? Cu un oftat adânc, Hliboceanu a răspuns, ca și cum și-ar fi băgat gâtul în ștreang: Priceput, moș Pâcule! Priceput!... Atunci... la culcare, omule! Spunând acestea, Pâcu a întins hotărât mâna în care ținea luleaua spre bârlogul cărăușilor. Hliboceanu însă nu s-a mișcat din loc. S-a mai uitat odată lung la Pâcu și l-a întrebat scâncit: Da’ de unde până unde ai băgat de seamă că... Trebuie să știi că eu ca tine am fost
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
muzicalitatea satirei eline inițiale, dacă traducem, de exemplu: A vulva cannot harm my virtue. Lui Nur Iulian îi ticăia inima și-și repeta întruna: „Trebuie să-i fut un cap în gură. Stă ca un șobolan cu atâtea comori în bârlog, pe când eu împrumut bani de la albanezi cu păr în ureche.“ Dar era nevoit să tragă de timp și îi spuse atunci șovăind lui Gaspadin că, dacă vrea poezie licențioasă, îl duce el la cafeneaua Au Goupil en chaleur, unde cântă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
În plin și fără milă pentru trădători! Avem noi, oamenii, un instinct al conservării, ca și animalele, de altfel, ca la cutremur, uiți de copii și de mamă, numai să scapi. Cât timp avem oamenii noștri, care vor ieși din bârlog, ca lupii flămânzi, și pe care nici dracul nu-i știe câți sunt și de unde vor trage, prostimea poate să iasă în stradă, să manifesteze, să urle... Să mai aduc un pahar, doriți și un “pepsi”? Gheorghe întârzie câteva minute
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
se potrivea nici cu temperamentul, nici cu gustul meu pentru înălțimile scăldate în lumină. Aveam impresia că mi se cere să țes zile și nopți în șir într-o pivniță, așteptând ca niște brute să vină să mă scoată din bârlogul meu, să destrame ceea ce țesusem și apoi să mă târască într-o altă pivniță unde să mă ucidă în bătăi. Îi admiram pe acei eroi ai adâncimilor, dar mă simțeam incapabil să-i imit. Am trecut, deci, în Africa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
să-i simtă îmbrățișarea și să asculte vocea plină de poveste a bunicului. Urcase la jumătatea dealului care ducea spre cimitir însă se opri, trebuia să facă la stânga spre casa plină de farmec. - Uite-l, mă, a ieșit ursul din bârlog!! - Haida noi să-l dăm la loc. Nu a mai auzit râsul celorlalți, porni la fugă. Se va duce pe drumul mare spre casa bunicilor. Fugea cu ochii întredeschiși și visa cu ochii deschiși la focul din vatră. Nu vedea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
oară, Înainte de a dispărea În beznă, când Îi veni o idee cu iuțeala fulgerului. El Însuși nu avea unde să se adăpostească, pentru că italianul și alți mercenari de-ai mascaților și ai părintelui Bocanegra puteau veni să-l caute În bârlogul lui de pe Strada Archebuzei, unde la ora aceea eu dormeam adânc și neștiutor. Dar mie nimeni n-avea de ce să-mi facă rău; pe când lui Îi putea reteza cineva beregata Înainte de-a apuca să ducă mâna la spadă. Exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ridicat În picioare, cercând să Înțeleg mai bine ce urma să se Întâmple. Și chiar atunci apăru În bătătura largă din fața casei căpitanul Alatriste. Din momentul acela, totul s-a petrecut cu mare iuțeală. Umbra cea mai apropiată ieși din bârlogul ei și o porni spre Diego Alatriste În același timp cu mine. Mi-am ținut răsuflarea pe când făceam unul, doi, trei pași către ea, care nu mă simțise. Exact atunci Dumnezeu s-a gândit la mine și a Îndepărtat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
l-ar fi trezit din somn sfredelul sonor al telefonului. Lui i se părea însă, undeva departe, o mașinărie odioasă care se declanșează atunci când vine primăvara, pentru a-i anunța pe ăia de la Primărie că e momentul să iasă din bârlog și să vopsească băncile de prin parcuri în verde crud. Se trezi năuc și, ridicând receptorul, se trosni cu el în cap. În loc de doritul „alo“ ce se voia dacă nu vioi, măcar decent, Gigi Pătrunjel scoase, din adâncul gâtului, un
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]