798 matches
-
Sibiu (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, bucurându-se de statut autonom, sub numele de Pământul crăiesc, compus din șapte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat și denumirea Șapte Scaune (Sieben Stühle). Sașii din Țara Bârsei și cei din nord-estul Transilvaniei au fost organizați în cadrul districtelor regale ale Brașovului și Bistriței. Între 1325 și 1329 sistemul administrativ și juridic al comitatului Sibiului a fost reorganizat. Începând cu 1486, adunările generale ale obștii sașilor au purtat denumirea
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
potrivit barocului târziu, rococoului vienez și clasicismului. Cu toate acestea, multe dintre vechile elemente renascentiste au fost scoase din locurile lor inițiale și mutate, ori depozitate, în interiorul clădirii. Multe astfel de ornamente, cu inscripții, pot fi întâlnite la Muzeul Țării Bârsei, aflat în Bastionul Țesătorilor, sau în lapidariul din Biserica Neagră. De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și
Arhitectura Brașovului () [Corola-website/Science/304135_a_305464]
-
de nord de coroana de dealuri colinate, care depășește mult lungimea satului și a hotarelor lui spre răsărit și apus. Puținele documente care există, confirmă că această așezare românească datează din cel puțin secolul al XIII-lea e.n. În „Țara Bârsei” și „Țara Făgărașului”, în special la Nord de râul Olt foarte multe sate și comune sunt locuite de români și sași. Numele de Șona derivă de la cuvântul german „Schönau” - în românește: "Lunca frumoasă" Fântânile de pe întinsul satului - din pârăul Crucii
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
germană: "Kriesbach", în maghiară "Krizba)" este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Crizbav (reședința) și Cutuș. Comuna Crizbav este situată la 24 km de Brașov, în partea sudică a munților Perșani. Comuna aparține regiunii istorice Țara Bârsei și se află la 10 km de DN 13 și la 6 km de DN 1. Comuna Crizbav se învecinează: Altitudinea comunei este de 572 m, culmile: Vârful Horezu-1055 m și Vârful Cetății-1104 m de la poalele Munților Perșani, fiind cele
Comuna Crizbav, Brașov () [Corola-website/Science/310255_a_311584]
-
anii 1926 și 1928, președintele despărțământului Brașov al Astrei, când s-a aflat printre inițiatorii înființării Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan", devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române. A editat, între anii 1929 și 1938, „Țara Bârsei", revistă de cultură, și a colaborat și la „Transilvania", „Gazeta Transilvaniei", „Societatea de mâine", „Familia", „Tribuna" (Arad), „Dreptatea" (Brașov), „Românul" (Arad), „Gând românesc". A semnat și cu pseudonimele S. Tamba și N. Hurlup. Două sunt în principal laturile scrisului lui
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult în interiorul masivului - si Grohotișul converg spre Bârsa apele lor îndreptându-se spre Olt. Pâraiele care drenează abruptul Bucegilor au panțe repezi și sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situează mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor și
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
anul 1252. În această perioadă Cârța, viitoarea Cârțișoara, era centrul administrativ și politico-religios al Țării Făgărașului (terra Olahorum de Kircz), denumită în această perioadă și Țara Cârței, și deținea aceași importanță politico-administrativă ca Brașovul, centrul administrativ al sașilor din Țara Bârsei (terra...Saxonum de Barassu) și Sfântul Gheorghe, centrul administrativ al secuilor din Sepsi (terra...Siculorum de Sebus). Vechimea și poziția acestei așezări românești în peisajul Țării Făgărașului este subliantă și de tezaurul monetar descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
Transilvania, România. Localitatea este amplasată pe DN 13, km 30, are rețea de alimentare cu apă, energie electrică și este deservită de cale ferată cu stație pentru marfă la distanță de 7 km. Face parte din zona istorică numită Țara Bârsei. Datorită poziției sale strategice, se presupune că localitatea a reprezentat un punct de interes pentru Cavalerii Teutoni, atunci când aceștia au fost aduși aici de către împăratul maghiar Andrei al II-lea, în 1211. Primele documente referitoare la această așezare datează din
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
rezervație naturală de tip botanic, datorită vegetației xerofile apărute în perioada postglaciară) situată în județul Brașov, pe teritoriile administrative ale comunelor Sânpetru și Hărman. Aria naturală cu o suprafață de 274,50 hectare se află în partea central-estică a Țării Bârsei (regiune etnografică și istorică din sud-estul Transilvaniei), în extremitatea estică a județului Brașov (lângă rezervația naturală Mlaștina Hărman) și este străbătută de drumul județean (DJ112A) care leagă Bodul de localitatea Hărman. Dealul Lempeș cu altitudine de 704 metri (Vârful Cetății
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
Natura 2000 - "Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman". Aria naturală reprezintă o prelungire la sud de Olt a masivului Baraolt, alcătuită din roci sedimentare, calcare, conglomerate și gresii atribuite cretacicului, ce adăpostește o mare diversitate de floră și faună specifică Țării Bârsei. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar. Flora este constituită din arbori cu
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
în Transcarpatia. Tot acolo, pe 5 noiembrie 1729 a fost consacrat episcop de către George Genadie Bizanczy, episcop unit rutean al Muncaciului. În anul 1733 a hotărât organizarea unei conscripțiuni a populației din aproape toate regiunile Adealului, cu excepția localităților din Țara Bârsei și din suburbiul Brașovului, întrucât aceste localități erau supuse jurisdicției episcopului din Râmnic, din „"Valahia Austriacă"”. Pentru scurtă perioadă de timp (1718-1739), acea parte a Munteniei (Oltenia) a fost supusă dominației austriece. Rezultatele acestui recensământ au fost remise unei comisii
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
mai ușor să îi scoată din țara sa, o dată cu încetarea ostilităților. În al doilea rând, menționează relatarea călătorului Maciej Stryjkowski (1547 - 1582), venit de la Constantinopol spre a merge în Polonia natală. Acesta a ales ruta Silistra - Călărași - Valea Prahovei - Țara Bârsei - Pasul Oituz - Moldova. Mergând pe acest drum, a observat monumentul presupus a fi ridicat de Basarab I în cinstea victoriei sale: "„Când Carolus, regele Ungariei a pornit fără pricină război împotriva lui Basarab, domnul Munteniei, el a fost biruit prin
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
Hărman mai demult "Herman" (în dialectul săsesc "Huntschprich", în , în trad. „Muntele mierii“, în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Hărman se află în Țara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Brașov. Este cunoscută în special pentru biserica fortificată impresionantă. Istoria cetății Hărmanului se leagă de prezența Ordinului Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Hărman se află în Țara Bârsei, la cca. 10 km spre est de municipiul Brașov. Este cunoscută în special pentru biserica fortificată impresionantă. Istoria cetății Hărmanului se leagă de prezența Ordinului Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râșnov și Sânpetru. Prima atestare documentară a așezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. Într-un document redactat atunci
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
regele Béla al IV-lea spune ...am hotărât să dăruim sfântului și venerabilului convent al mănăstirii Cisterciților, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obștesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Țara Bârsei în părțile Transilvaniei, și anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) și Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile și cele ce țin de ele.... Pe lângă fragmentele de pictură din interiorul bisericii sau din ambrazurile
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
tribune. În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativă de a transforma bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. La parter, turnul-clopotniță se prezintă ca un portic boltit în cruce cu nervuri groase cu profil tipic cistercian. Nivelul al treilea are trei nișe cu metereze, ca și următorul, clopotele aflându-se la nivelul al cincilea. Nivelurile superioare au fost
Hărman, Brașov () [Corola-website/Science/300946_a_302275]
-
mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Porumbacu să fi făcut parte din Țara Făgărașului, ținând seama de elementele de relief care puteu constitui granița de est a feudei. Pe aceleași baze, granița estică a fost stabilită cu aproximație pe culmile ce despart Țara Oltului de Țara Bârsei (Munții Perșani, Munții Codlei). Cele mai estice sate menționate în documentele păstrate sunt Cuciulata, Dopca și Fântâna. Se constată o unificare a administrației, stării sociale, bisericii și dărilor din Țara Făgărașului cu cele din Țara Românească. Boieri munteni stăpâneau moșii
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Vulcan, mai demult "Vâlcândorf" (în dialectul săsesc "Wulkendref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Deține depozite minerale de cărbune și lignit. În secolul XIII este menționat pentru prima dată Vulcanul, care a evoluat ulterior către o comunitate bine închegată, în ciuda năvălirilor, bătăliilor, epidemiilor, emigrărilor (1907 în SUA), victimelor de război, ori deportărilor (1945 în
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
romanic datează din secolul XIII, de atunci păstrându-se doar fundațiile și intrarea. Distrusă în urmă năvălirilor turcești din 1421 și 1432 bisercia a fost reconstruită în stil gotic și fortificată în 1521. În 1529 Petru Rareș intră în Țara Bârsei trecând și prin Vulcan. Pe aici trece și Mihai Viteazul, în 1599, când poposeștele cu armatele sale la Bran și Vulcan, iar în 1603, Radu Șerban. După distrugerea așezării în 1611, de către armatele lui Gabriel Bathory (supraviețuitori: 5-6 persoane, plus
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
produse aici. Motivele specifice acestei ceramici sunt în special laleaua, „pomul vieții” și floarea soarelui, maniera barocă de ornamentare, precum și folosirea albastrului de cobalt pe angobă albă-gălbuie. Lemnul a fost lucrat din vechime, mai ales în zonele tradițional-păstorești din Țara Bârsei. În 1559, doi meșteri din Săcele i-au fost trimiși voievodului Alexandru Lăpușneanul pentru a-i instala un fierăstrău. Un an mai târziu, judele brașovean a dispus să se facă toate instrumentele necesare celor opt fierăstraie angajate. O gamă largă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și a fost realizată de Ioniță Zugravul. Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde, roșu vermillon, albastru și alb), precum și prin trăsăturile viguroase, sigure. Țesăturile au reprezentat o ocupație de bază a țărănimii și a meșteșugarilor din Țara Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov, Dârste, Bran și Săcele. Se diferențiază trei categorii funcționale a țesăturilor: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port. Ornamentele pentru țesăturile decorative se remarcă prin elementele geometrice cu reprezentări fitomorfe și vărgi
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
din Brașov, Dârste, Bran și Săcele. Se diferențiază trei categorii funcționale a țesăturilor: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port. Ornamentele pentru țesăturile decorative se remarcă prin elementele geometrice cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]