1,216 matches
-
13 Septembrie 186. 742. Berta Topor, 4 apartamente, București, str. 30 Decembrie 52, str. dr. Felix 75. 743. Baciu Ion Sava, 16 apartamente, București, str. Sabinelor 102, 100, 98. 744. Bălan elvira, 3 apartamente, București, str. Dr. Severeanu 16. 745. Bârsan N. Ioan, 5 apartamente, București, str. Aquila 35, Constantă, str. V. Alecsandri 10. 746. Bernea Nicolae, 13 apartamente, București, str. Dr. V. Babeș 24, str. Popa Soare 24. Sinaia, str. Karl Marx 6. 747. Balș Teodor, 2 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
2 apartamente, București, str. Th. Mazarik 1. 1033. Budis Florica, 5 apartamente, București, B-dul Dacia 27. 1034. Bazgan Ion, 5 apartamente, București, str. Constantin Nacu 3; str. Batiștei 5. 1035. Busulinga Anton, 5 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 25. 1036. Bârsan Dumitru, 5 apartamente, București, str. Pietăți 21; Într. Popescu Păun 8. 1037. Balaban Maria, 4 apartamente, București, str. M. Eminescu 80. 1038. Bița Mihail, 7 apartamente, București, str. Vatra Luminoasă 35; str. Lt. Ionescu Baican 58. 1039. Belingsteanu Corneliu, 6
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7 apartamente, București, str. bul. 1 Mai 84, str. Radu Boiangiu 12, sos. Crângași, str. Brezoianu 38 A. 4072. Ivanescu D-tru, 3 apartamente, București str. G. Filip 13 4073. Iabrasu Mihalache, 9 apartamente, București str. Mitr. Grigore 49 4074. Ionescu Bârsan Const., 3 apartamente, București str. I. Niculescu 24, str. Vasile Dumitrescu 98. J. 4075. Jianu A. D. Carolina, 6 apartamente, București, str. Badea Cartan 60. 4076. Juster Norbert, 6 apartamente, București, str. Episcopul Chesarte 7, str. 30 Decembrie 68 4077. Jornea
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
9 Mai (Grivița). 8506. Crutescu Niculae, 4 apartamente, București, Bd. Gh. Dimitrov 164. 8507. Chicu Giuseppe, București, str. România Muncitoare 10, imobil 8508. Catoiu Maria, 3 apartamente, București, str. Dr. Tomescu 2. 8509. Clein Ida, 5 apartamente, București, str. Andrei Bârsan 7. 8510. Cotroni V. și Constantă, 2 apartamente, București, str. N. Bălcescu 25, Jdanov 37. 8511. Dobrovici Marioara, 3 apartamente, Iași, str. Puskin 16. a. 8512. Duțu Eliza și Nic., 3 apartamente, București, str. C. C. Arion 6, Poiana Țapului, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973) este o prezentare romanțată a luptei de exterminare duse de Securitate împotriva „bandiților” care opun rezistență armată în munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății de dinainte de comunism, făcând contrast cu ofițerii de securitate, exemplar pozitivi. Un interes relativ
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui Gorki), Zaharia Bârsan (Ceva despre mișcarea literară din Ardeal), Emil Gârleanu (Cum citea Ion Creangă), V. V. Haneș (București în secolul al XIX-lea). Se publică versuri de D. Anghel și St. O. Iosif (Prolog, Mesajul), Al. Vlahuță, Florian I. Becescu, proză de Mihail
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
medical, Cu mocănița), Victor Papilian (Tragic, Ajutor), Mircea Streinul (La margine, fragment din romanul Lupta împotriva visului). Proză mai dau Ionel Neamtzu, Olga Caba, Gabriel Pamfil, N. Ladmiss-Andreescu, Ion Codrin, Octavian Ruleanu, Paul Constant. Teatrul este mai puțin reprezentat: Zaharia Bârsan, Ion Sân-Giorgiu, Nicolae Mârza. În schimb, studiile și eseurile, prezente din abundență în P.l., vădesc pluralitatea punctelor de vedere în evaluarea fenomenului cultural românesc, cuprinzând o arie de investigare amplă, de la perspectiva tradiționalist-transilvană la cea marxizantă. Unul dintre cei mai
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
RL, 1989, 40; V. Versescu, Farmecul discret al epopeii, ATN, 1991, 4; Michel Stanesco, Cercetare de estetică a oralității, „Cahiers de civilisation médiévale”, 1993, 144; Mihaela Voicu, „Introduction à l’étude de la littérature médiévale française (IX-e-XIV-e siècles)”, „Synthesis”, 1999; Ileana Bârsan, „Practici ale interpretării de text”, „Synthesis”, 1999; Anca Manolescu, Textul între bucurie și investigație, „Dilema”, 2000, 367. Il.M.
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
o accentuată preferință pentru literatura mai veche și nemanifestând interes pentru curentul modernist. În numărul 1-2 din 1944 P.c. reproduce din „Moftul român” poezia Da...nebun de I.L. Caragiale. Se publică sau sunt retipărite versuri de I. Merișescu, Zaharia Bârsan, Nicolae Graur, Nicolae Isac, Radu D. Rosetti, Const. Stăvaru, Al. Mateevici ș.a. De altfel, număr de număr se reproduc texte din mari scriitori români, cu precădere poezie. În sumar este inclusă proză semnată de I. Merișescu, Ilie Gh. Crișan, Ursanu
PAUNASUL CODRILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
I. Slavici arată că publicația va fi un „organ popular și național” (Cuvântul nostru). Dimitrie Anghel și St. O. Iosif, sub pseudonimul A. Mirea, dețin o rubrică permanentă, printre colaboratori mai putând fi întâlniți Mihail Sadoveanu (nuvela Un dușman), Zaharia Bârsan, Ioan Scurtu, G. Topîrceanu, Natalia Iosif, N. Țimiraș, Al. Anestin, Sergiu Cujbă, Claudia Millian, Alceu Urechia (Un sfat pe zi), P. Botzan, Ioan Adam (Gărgăuni). Natalia Iosif traduce din Samain, Andrei Naum din Lenau, Al. Anestin din Victor Hugo (Și
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
MINERVA LITERARĂ ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 15 noiembrie 1909 și 3 august 1914, ca supliment al cotidianului „Minerva” (1908-1916). Se menționează că publicația este realizată „cu colaborarea domnilor Adam I., Anghel D., Bârseanul I., Bârsan Z., Cazaban Al., Chendi Il., Demetrescu C., Doinaru Al., Dunăreanu N., Gârleanu Em., Karnabatt D., Iosif St. O., Locustean P., Rosetti Radu, Sadoveanu M., Sandu-Aldea C., Slavici I., Savel V., Scurtu I., Silvan Gh., Țimiraș N. și alții”. De la numărul
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
înscrie, în general, pe două direcții principale, urmărind fie aspectul moralizator, fie cel amuzant-umoristic. Sunt prezenți cu poezii G. Tutoveanu, Petre Dulfu, D. Anghel, St. O. Iosif, Al. Gh. Doinaru, I. Al. Sân-Giorgiu, Th. D. Speranția, Oreste, D. Karnabatt, Zaharia Bârsan, D. Teleor (semnează și Roelet), Const. A. Giulescu, Gr. Braniște, Mihail Procopiu, Liviu Coman, Al. T. Stamatiad, Claudia Cridim (Claudia Millian), Aurel Iancu, I. Botez, I.M. Vântureanu, Victor Eftimiu, Mircea Dem. Rădulescu, B. Nemțeanu. Ioan Slavici publică în foileton Nuța
MINERVA LITERARA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288154_a_289483]
-
pe Brâncuși, Iser, Dărăscu și, în genere, pe artiștii de avangardă ai vremii. În comentariile sale a căutat să promoveze teatrul modern european (de la Oscar Wilde la Pirandello), dramaturgia română originală (Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Al. Davila, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, N. Iorga) și, mai ales, să afirme mereu valoarea și importanța lui I.L. Caragiale. Ion Minulescu (de fapt Minculescu) a fost de la început primit ca exponentul cel mai integral al simbolismului românesc [...]. Lirica lui Minulescu e în marginea
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Târgșor a fost aproximat la 800 de elevi. Grupul care a acționat în direcția „reeducării” la Târgșor era aproape în totalitate venit de la Suceava, undeva în primăvara lui 1949. Dintre ei s-a remarcat îndeosebi Ion Stoian, dar și Florin Bârsan, Romeo Iosipescu, Cristescu, Anton Livinschi, Dumitru Ibănescu, Gheorghe Tintilă, Iosif Cobzaru, Nicolae Babencu, Matei Coca, Nicolae Popescu, Ioan Matei, Gheorghe Brașoveanu, Ștefan Apăvăloaie, Mircea Birbirii, Marcel Buta (un bihorean care la Gherla va deveni bătăuș) și Paul Ciobanu 2. Încercările
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
102, ajutat de Ion Voin, Liviu Boeru, Aurel Șindrilaru, Grigore Romanescu și Tudor Păcuraru. Rândurile agresorilor s-au primenit odată cu sosirea, în decembrie 1950, a două loturi de la Târgșor, printre deținuți numărându-se Ion Stoian, Petre Stângu, Romeo Iosipescu, Florin Bârsan, Gheorghe Toma, Gh. Gorgos, Marcel Buta, toți menționați de Popa ca fiind foști reeducați de la Suceava, care lucraseră cu el sau cu Bogos 4. Informația nu este complet adevărată, întrucât Marcel Buta făcea parte dintr-un lot din județul Bihor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
82 și 99 pentru torturarea lor și a celorlalți deținuți (numărul potențialelor victime crescând), punându-i în colectivul agresorilor pe Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la camera 81, Octav Botez, la camera 82, Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan, la camera 991. Subliniem însă că doar o mică parte dintre cei care au avut roluri de bătăuși în Gherla au făcut-o benevol, marea majoritate fiind obligați să joace acest rol în urma torturilor îndurate. După o primă serie de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
III al închisorii, în perioada septembrie 1950 - ianuarie 1951, principalele centre fiind la camerele 96 (condusă de Pușcașu, dar și de Murărescu și Romanescu), 98 (aceiași trei, dar în altă perioadă), 99 (unde activau Stoian, Buta, Gh. Simionovici, Gorgos și Bârsan), 102 (Cerbu, Voin, Marin Aldea), 103 (Ar. Popescu, Nițulescu, Vereșmorteanu, Lupescu) și 104 (Mihai Livinschi, Bărgăoanu, Popovici). Pe 1 decembrie 1950 au fost organizate la camera 104 „conferințe” cu ocazia celebrării Unirii, motiv de tortură pentru Vasile Boureanu, Constantin Cristescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acesta, din cauza orgoliului lui „Țanu”. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar procesul său s-a desfășurat pe 21 februarie 1949, în incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe „Gioga” Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu alți cca 80 de deținuți. Repartizat la camera 18, a stat acolo cu Mihai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătuți, au fost înființate alte camere de tortură (80, 81, 82 și 99), în colectivul său fiind cooptați, în afară de Stoian, Liviu Boeriu, la camera 80, Murărescu, la 81, Octav Botez, la camera 82, și Marcel Buta, Gheorghe Simionovici și Florin Bârsan, la 99. Popa recunoaște că obținerea informațiilor se făcea prin bătaie și că, înainte de începerea torturilor, stătea de vorbă cu oamenii lui din camere, dându-le indicații despre cei care vor veni acolo și ce material dețin. De asemenea, îi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Bănescu Ioan 28 Bărbosu Viorel (doctor) 29, 75, 98-99, 164, 177, 182 Bărbulescu Nicolae 133, 158 Bărgăoanu Gheorghe 68, 71, 73, 77, 148, 183 Bâgu Gheorghe 16, 39, 104-105, 121, 167 Bârjoveanu Dumitru 55, 60, 64, 140, 170 Bârnă 23 Bârsan Florin 30, 72-73, 112, 176 Benescu Constantin 29 Berghezan Ioan 172, 185 Bertea Mihai (director) 58 Beșchea Tiberiu 35, 39, 41, 133, 166-167, 182 Biaș 158 Birbirii Mircea 30 Birtaș Gavril (colonel) 236 Bizău Ion 28 Blaga Liciniu 56, 94
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
conservarea elementelor vitale ale neamului. Cere ca tinerele absolvente ale liceelor și ale școlilor normale să fie îndemnate a urma școala de surori de ocrotire. Mai fac comunicări, d-na Iosif despre femeia ca educatoare a națiunii; d-na avocat Bârsan, despre copiii delincvenți, d-na Dimitriu-Castano, despre activitatea politică a femeii în situația drepturilor actuale și ajunge la concluzia că, pentru ca toate soluțiunile propuse și dezideratele afirmate să fie rezolvate favorabil, trebuie ca femeia să intre pe calea dreaptă în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
au durat treizeci și cinci de zile și în care au fost implicate orașele Cluj, Oradea, Satu Mare, Aiud, Blaj, Alba Iulia, Deva, Arad, Timișoara, Lugoj, Caransebeș, Sibiu, Sighișoara, Brașov, Carei, Hunedoara, Simeria, Teiuș, la aceste manifestări luând parte scriitorii I. Agârbiceanu, Zaharia Bârsan, Emil Isac, Ion Minulescu, Al. T. Stamatiad, Liviu Rebreanu, Aron Cotruș ș.a. Aceleași rapoarte consemnează că în 1929 s-a inaugurat Casa Scriitorilor, că văduvele scriitorilor Al. Macedonski, Ilarie Chendi, G. Coșbuc, Emil Gârleanu ș.a. primeau ajutoare sub formă de
BULETINUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285942_a_287271]
-
apărută la Orăștie între 1907 și 1915. Se publică poezii de Octavian Goga (Zile rele, Taină, Vorbeau azi noapte două ape...), St. O. Iosif (Înșiră-te mărgăritare..., Prințul Carol), I. Nenițescu, G. Rotică, Elena Farago, George Ranetti, P. Dulfu, Zaharia Bârsan, Artur Stavri, T. M. Stoenescu, V. Loichița, Eugeniu Revent, N. Vulovici, I. U. Soricu, Andrei Bârseanu, Ecaterina Pitiș, Nicolae Țimiraș și proză de Liviu Rebreanu (Dumnezeu, 1913), Victor Eftimiu, Marian I. Popescu, Elisa Müller, Teodor A. Bogdan, M. Lupescu, D.
CALENDARUL NAŢIONAL AL „FOII INTERESANTE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286025_a_287354]
-
Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic inedit, 1904), I. Al. Brătescu-Voinești (Din carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914), V. Savel (Emil Gârleanu. Omul și opera, 1915) ș.a. Nu lipsesc, totuși, republicările: D. Bolintineanu (Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul), I. L. Caragiale (Poveste), O. Goga (Clăcașii, Carmen), V. Cârlova (Ruinele Târgoviștii). Apar și
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]