1,332 matches
-
hârtie unui grup de pământence. — Ecuațiile teoriei sistemului binar Herculis, răspunse profesorul robot. — Am constatat - spuse pedagogul cu glas scăzut - că, de regulă, elevele extraterestre sunt excepționale la matematică, fizică, la ruletă, la toate materiile realiste; în schimb, ele sunt bâtă la gătit, la croșetat, la flirt, la gospodărie în general. Ale noastre sunt invers. De aceea le punem să se-nvețe reciproc. Anul trecut am avut o promoție excelentă de doici neptuniene și două cercetătoare pământene în geometrie plană. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Kant-Laplace, teoria literaturii, WM-ul austriac, 4-3-3-ul olandez, mă rog, o mulțime de minunății. — Și v-a învățat pe dumneavoastră toate astea? făcu Amărășteanu. — Eram un copil mediocru, nu prea s-a prins nimic de mine, răspunse bătrânul mediocru. Eram bâtă la declinări, la deposedări, la parabole. Tot ce-am reținut au fost câteva expresii și proverbe care se potriveau la situația de la noi: „Cui prodest”, „Ex nihilo nihil fit”, „Aut Caesar, aut nihil”, „Vae victis”. „Eu nici pe astea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
exemplu în acest sens este chiar prietenia dintre David și Ionatan. „Mark mergea spre casă când a observat că un băiat s-a împiedicat și a scăpat pe trotuar un braț de cărți pe care le căra, două pulovere, o bâtă de baseball, o mănușă și un mic casetofon. A îngenuncheat alături de băiatul acela și l-a ajutat să adune lucrurile. Pentru că și așa mergeau în aceeași direcție, l-a ajutat să care unele din lucruri. A aflat că pe băiat
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
probeze că sunt ciobani continentali, când în discuții cu străinii îi vor întrece pe batali... Cu diploma de specialist în păstorit și alte cele, precum e boala-ntre români la pungășii și la belele, oierului i se acrește cu gubă, bâtă și cu straiță, să cânte-n fluier, ori să facă mereu aceeași transhumanță, ce-i imprimată mioritic în românescul fel de-a fi - o milenară împăcare cu trebuința de-a muri... Așa că eurociobanul - sătul de-atâta poezie - se dovedește om
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
imobilizată, deci trebuia neapărat să ajungă la el pe ziuă. Venise ursul să dea iama în mioare și cu toate că au sărit câinii la namila cât un juncan de mare, când baciul șef al stânei a vrut să-l lovească cu bâta în moalele capului, ursul a reușit să se ferească și lovitura a căzut ca un trăsnet peste un bolovan apărut parcă din senin lângă stână, cu toate că el a fost acolo din totdeauna. Mâna i s-a zdruncinat atât de tare
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
atunci nu ești român! Românul se definește prin consumul cotidian de nefericire. NEFERICIREA ESTE PÂINEA ROMÂNULUI.Se pare că nu avem nicio scăpare!...Poate, poate doar o grevă a foamei: O GREVĂ NAȚIONALĂ A FOAMEI! Poftă bună! Costel Zăgan Tradiționala bâtă românească și cucuiele tranziției Imediat după apariția pe piața țărănească a Legii 18 a început "negustoreala cu pământul".Arabil sau nu. Ca proprietar de drept sau și de fapt. Cu acte în regulă sau în neregulă. Cu balanța înclinată de
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
SĂ SPORIM PROCUCȚIA DE CUCUIE ÎN ROMÂNIA! Să aibă urmașii noștri ce să vadă și să simtă! Și ,să n uităm, să-i dăm și Europei un bobârnac: peste nas. Că prea și l-a luat la purtare. Zău! P.S...."BÂTA ASTA NU-I A MEA!" (VECHI ȘLAGĂR PATRIOTIC, REMIXAT.) -Două,trei și! -Pleosc!...Următorul! 70. VIAȚA CA INSOMNIE A MATERIEI E a treia noapte de când somnul nu mai duce nicăieri : rămân parcă suspendat între două clipe. Pe care încerc zadarnic
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
pe creste Nici un foșnet ... Doar pacea răsfrantă-n rășini Ceața din trupuri se risipește Din sceptrul cântecului răsar lumini Se dezlanțuie dansul! Aripi nevăzute le cresc dintr-un clocot Furtuni de ropote calea-și deschid Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
cu noroc a lui Slavici. - Și cum îl chema pe cârciumarul acela de voia să facă avere?... întreba răbdător, cu glasul său tărăgănat Todoran. Individa, pauză. - Și cine a venit acolo la Moară să-i facă zile amare cârciumarului?... Individa, bâtă. Todoran s-a uitat cu profundă dezamăgire la mine, ridicând din umeri. Adică, ce să facă cu dânsa, parcă voia să mă întrebe. Dar termină cu ea, domnule! îmi venea să-i strig. Profesoară de română să n-aibă habar
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
batjocoritori, care luau în derâdere lucrarea, descumpănind pe cei slabi de credință. O altă cale a celui rău era de a întărâta autoritățile împotriva primelor bisericuțe de creștini. Nu de puține ori, ei erau atacați de anumiți oameni localnici cu bâte, pietre, erau înjunghiați, denigrați. Sau chiar închiși în temnițe, martirizați. Dar această persecuție făcea ca roadele evanghelizării să se aprindă și mai tare, adepții misionarilor se înmulțeau chiar și când persecuția se întețea! Odată, cei doi misionari fuseseră prinși și
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
bieți români românii Care plâng rămași în sat, Care plâng în poarta stânii, Care plâng că au plecat Și își șterg la fund stăpânii Și s-au dezromânizat... Plângeți bieți români, atâta V-a rămas și-ați apucat: Umilința, foamea, bâta, Fratele cel renegat Pentru care-ai fost bun cât a Profitat și i-ai tot dat... Plângeți bieți români cu ciudă Și cu plâns îndoliat, Cine să vă mai audă? Și pe Dumnezeu l-ați luat Din icoana Lui cea
PLÂNGEŢI BIEŢI ROMÂNI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364155_a_365484]
-
fiecăruia dintre ei, ca apa ce sapă temelia unei case. - Să mergem, hotărî solemn bărbatul. Mai avem trei sferturi de oră. La poartă, Mihai se opri. Măsură colina care mulți ani îi fusese adăpost de stări. Se vedea zdrențuros, cu bâta și câinii după el, urcând agale și oprindu-se din când în când. De câte ori nu l-a pomenit pe Tudor Cristache, omul care îi astâmpăra foamea! Își mângâie cu privirea costumul, apoi sfâșie de alte câteva ori coama dealului. Cascada
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
asta mica-i va părăsi norocul Să nu vă fie frică! „Să nu vă fie frică Să vă pretindeți Dreptul!“ -Cu glas de vis și-ambrozie Vorbește înțeleptul. Dar asta nu se face În colț bătând mătănii; Ci alungând cu bâta Hidoasele dihănii. Și nu lega cu dracul În veci nicio frăție! Căci de vei trece puntea Nu-i nimeni să te ție. Iar capul cel plecat Ce iute taie spada, Priviți-i drept în ochi, Să nu le placă prada
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
au purces mai departe. Aproape au ajuns acasă, când un al patrulea drumeț s-a răstit la ei cu indignare în glas: - Nu vă e rușine, oameni fără suflet ce sunteți! Deșelați bietul animal, hai? Ați merita să-mi pun bâta pe voi, pe cinstea mea! Cei doi au descălecat, iar țăranul a luat măgărușul în cârcă, ajutat și de fiu, pentru că i-ar fi fost greu să care singur ditamai animalul. Intrând pe poarta gospodăriei sale, nevasta și-a bătut
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
am văzut trei nori pe cer, am plecat acasă. Mama când ne-a văzut, și-a făcut cruce. -Ce e, fă, cu voi acasă, năroadelor?! -Păi, nu ai spus matale că atunci când vedem nori să venim acasă? A luat o bâtă ce o ținea lângă scara ce ducea în prispa casei și a început să alerge după noi. Găinile speriate ne-au sărit în cap. Am fugit, de ne scăpărau călcâiele până la Dadeș, unde Torica mi-a zis: -Ți-am spus eu
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
soiurile sau rasele”. Dar și discursul despre „Calendar”. Cele dintâi broșuri „Convorbiri economice” au fost scrise după ultima guvernare din vremea lui Cuza. Ghica a crezut în virtuțile societății burgheze, ca „prizonier al acestei iluzii, protestează vehement împotriva alegerilor cu bâta”. Spunând: „Nu este monstruos să faceți pe popor răspunzător de faptele voastre, când întrebuințați frauda, corupția și violența, ca să aveți reprezentanți pe care nici nu-i cunoaște-ți...”. Prin astfel de mijloace „miniștrii nu pot fi decât...oameni fără principii
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
l-a simțit și i-a oferit în dar, 3 zile de izolare, fără hrană, doar cu ger. La Gherla erau alte surprize: plimbarea deținuților în curtea temniței se făcea în aplauzele gardienilor înșirați pe două rânduri de la ieșire, cu bâte groase, care cădeau în ropot, fără milă, pe trupurile firave ale celor flămânzi, ale celor însetați, ale celor batjocoriți, ale celor bătuți și chinuiți zilnic. Cei căzuți și nu puțini beneficiau și de bocancii cismelor de gardieni. În anul 1960
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
imobilizată, deci trebuia neapărat să ajungă la el pe ziuă. Venise ursul să dea iama în mioare și cu toate că au sărit câinii la namila cât un juncan de mare, când baciul șef al stânei a vrut să-l lovească cu bâta în moalele capului, ursul a reușit să se ferească și lovitura a căzut ca un trăznet peste un bolovan apărut parcă din senin lângă stână, cu toate că el a fost acolo din totdeauna. Mâna i s-a zdruncinat atât de tare
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
înfiora inimile celor prezenți. Ceva magic se petrecea și...părea că înșiși strămoșii le transferă energia acumulată de milenii pe acest pământ. În toiul dansului, călușarii dădeau senzația că zboară, că plutesc în aer înălțându-se spre cer, și doar bâta rămânea singurul sprijin care îi mai lega de pământ. Traseul călușarilor era stabilit dinainte. Și, în fiecare localitate, primeau câte un costum nou-nouț, alb ca floarea de crin. Nimeni, însă, nu știa cu ce se hrăneau, dar aveau atâta energie
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci și Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi proaspăt, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și, prinsă la brâu, o batistă albă cusută la muscă(cruciulițe). În satul nostru, Purani de Videle, mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii săreau peste ei, executând un dans
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc, pelin și usturoi. În ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i simbolic tălpile cu bâtele, gest care semnifica alungarea bolii. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Oala era sacrificată, ca bolnavul să se însănătoșească. Apa prelua boala și o transfera pământului. După săvârșirea
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i simbolic tălpile cu bâtele, gest care semnifica alungarea bolii. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Oala era sacrificată, ca bolnavul să se însănătoșească. Apa prelua boala și o transfera pământului. După săvârșirea ritualului, omul însănătoșit se ridica și se prindea în Hora Călușului, apanaj al cultului solar la
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
și omul sărac, învinsul și învingătorul, curtea bogatului și curtea sărcului. Unirea mai multor curți inventa teritoriul. Cine reușea să supună mai multe teritorii deodată inventa imperiul. Totul învârtindu-se în jurul ideii de a avea cât mai mult obținut cu bâta, cu piatra, cu sabia cu săgeata, cu orice aveai la îndemână. Ordinea stabilită de aruncarea primelor bețe, primelor pietre, săgeți și alte aruncătoare a dus la stabilirea unor efemere imperii în cadrul cărora cei ce aruncaseră mai bine s-au bucurat
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]
-
și atât. Între ultrași și Jandarmerie exista o permanentă dușmănie întreținută pe toate stadioanele din țară, iar aici, sub umbrela protectoare a formațiunilor politice care i-au invitat, puteau să se manifeste în maniera și după gustul lor: cu pietre, bâte, garduri protectoare aruncate în mijlocul străzilor, vandalizând sau incendiind tot ce le ieșea în cale. În cancelarie se formaseră două tabere: una care susținea protestele și le găsea justificarea în măsurile de austeritate impuse de guvernanți, inclusiv în tăierea propriilor salarii
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
ținea rochița și-mi fugea de cel băboi. O, ce „miauuu!” strident,că băboiul, zvrrr! cu parul: “Uite-a dracu, miorlăita! Ea face-ntreg scandalul.” - Sât! punem mâna la gură, căci în râs dacă pufnim, Ai să vezi ce-alergătură, bâte-n cap ce-o să primim. Când vede geamul deschis: scandal, țipă îndrăcit... “Intră-n casă, când ți-am zis!”Moșneagul s-a zăpăcit. Urcă pe scări, nervos, trage ușa: „ zdranc!” zăvorul; Pe când noi stăteam sub tei îmbrățișați, fiindcă dorul Ne-
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]