1,715 matches
-
acest umil și poate neînsemnat nevertebrat târâtor ... Numărul mare de activități misionare ale “cruciadei” catolice hispanice din secolele anterioare independenței Americii, al călugărilor diferitelor ordine religioase, franciscani, dominicani, augustini, mai târziu și iezuiți le-au ușurat conchistadorilor convertirea religioasă a băștinașilor, dar mai ales cucerirea teritoriilor postcolumbiene ale Americii și al aurului, zice-se aflat din belșug în această parte de lume și așa cum se întâmplă când vrei să impui o conduită, fie ea și creștină, cu mijloace și strategii de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
teoretic și metodologic al lucrării”, îl motivează superior pe Alexei Memei să rescrie și să dezvolte obiectiv - pe baza logicii științei, a metodei statistice de analiză și cercetare - politica specifică expansionismului bolșevic în teritoriile românești din stânga Nistrului, teroarea abătută asupra băștinașilor transnistreni. Lucrarea științifică a lui Alexei Memei este inovativă, ne asigură dr. Anatol Moraru, căci prin ea “a fost deschisă o nouă direcție de cercetare, completă și profundă, a crimelor regimului totalitar și comunist în RASSM și RSSM”. Este dezvoltată
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
Alexei Memei are capacitatea de a “furniza” oricui o citește “materialul probator” pentru ceea ce autorul califică în titlul cărții drept “teroarea comunistă”, ca strategie, tactică de deznaționalizare pentru a stăpâni. Metodele legate de înfometare însemnând exterminarea în masă a populației băștinașe, între altele, determinând până și atrocități legate de canibalism - consecințe care produc cititorului similitudini cu practicile naziste. Țăranilor moldoveni nu le rămâneau, în condițiile date, decât câteva perspective, privind viața sau moarte: să treacă Nistrul în Basarabia aflată sub administrație
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
putut să schimbe natura unei limbi milenare, decât doar s-o schimonosească cu imixtiunea rusismelor sau s-o înlocuiască cu limba rusă. Între “reformatorii” limbii moldovenești se aflau ruși și ucraineni (nevorbitori de limba moldovenească), acreditați să facă din limba băștinașilor o limbă nouă, “ ... curățată de cuvinte românești în stil franțuzesc (sic!)”, divagau “lingviștii” inovatori, ca “ ... să fie înțeleasă nu numai boierilor, dar și muncitorilor și țăranilor moldoveni”. Interesant că, printre cei numiți în comisiile îndrituite cu crearea “noii” limbi moldovenești
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
în zbor, evident fără legătură cu calul. Considerăm că acel verb de la care provine călător este lat. pop. din Dacia *callare cf. sanscr. kal „a merge“ (E. Burnouf, Dictionnaire sanscrit-français, Paris, 1865, p. 147), pe care românii l-au găsit la băștinașii daci și l-au adaptat comparându-l cu lat. callis „cale, drum“, cu care era înrudit, acesta din urmă, desemnând o potecă prin munți sau păduri (S. Pușcariu, LR, p. 317). Autohtonul *kal cf. sanscr. kal „a merge“ corespunde în
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
propus pe bună dreptate un lat. pop. *mergo „merg“ pe baza comparației cu sanscr. marga „drum, cale“. Noi am mers mai departe și am găsit în sanscrită un verb margayami „a merge“ și am emis ipoteza existenței acestei vorbe în graiul băștinaș dacic cf. sanscr. margayami, de unde a fost preluat de latina populară, care l-a vehiculat și prin alte părți ale Imperiului Roman. În ultimul timp, ideea pare să găsească noi aderenți (L. Wald, D. Slușanschi, op. cit., p. 116 scriu: „a
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
ani la ofsaid. După ce i-au civilizat austriecii câteva secole și i-au învățat bunele maniere, pierdute încet-încet, după Revoluția de la 1848, încearcă acum procedeul cucului. După ce s-au așezat în cuib străin, fac ce fac și-l alungă pe băștinaș. De multe ori l-a ucis mișelește ! În masă. Ip, Moisei, Treznea, Ciumărna, Aita Seacă, Sărmașu, Luduș, Sândominic, Aghireș, Huedin, Hărcana, Nușfalău, Cerișa, Marca, Brețcu, Mureșenii de Câmpie, Mihai Bravu, Zalău, Huedin, Belin, Zăbala, Halmășd, Sântion, Cosniciu de Sus, Camăr
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se vedea asta la horele satului, mai ales când, în hainele-i militare, prins în focoasa sârbă, bătea din pingele umăr la umăr cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
de istoricul Neagu Juvara, autorul cărții pare, într-un segment al ei, a-i fi aliat bătrânului diplomat întors acasă ca să tulbure apele din genealogia Basarabilor noștri. Dar filologul bucovinean ne liniștește, observând vigoarea anticorpilor din sistemul imunitar al limbii băștinașe. Popoarele acestea venite în contact cu autohtonii au dispărut, iar parte din graiul lor "le ține vii în limba autohtonilor". Cu toată această întrepătrundere lingvistică, însă, Gheorghe Gorda demonstrează și concluzionează că, deși "...genele și sângele lor [ale alogenilor] supraviețuiesc
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o bună parte în traducere românească. Pentru o bună înțelegere a specificului etnografic al acestei localități trebuie avută în vedere și componența ei etnică unde pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar între anii 1924-1926. Principalele ocupații au fost pescuitul, viticultura și producerea vinului, torsul și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele ale colonilor veniți, mai ales, din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele pentru pescuit, munceau împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau numai cu menajul și primirea oaspeților. Locuitorii orașului Nessebar au
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
duminica, deoarece cununia religioasă era obligatorie. Miresele purtau rochii albe lungi, iar mirii purtau costume negre și cămăși albe. Populațiile strămutate aici și-au păstrat propriile tradiții și obiceiuri, reușind chiar să impună o parte din ele și în rândul băștinașilor. Ei purtau îmbrăcămintea lor tradițională, pentru femei alcătuită din: cămașă albă lungă (Koshulya), rochii lungi din lână, fără mâneci, decorate cu împletituri roșii, șorț colorat, curea cu catarame și o maramă albă sau neagră, în funcție de vârstă. Bărbații purtau pantaloni bufanți
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
adânci și suferințe ale pământului, dar și multe dovezi ale mării puteri de adaptare a omului. Din loc în loc apăreau copăcei pitici, jnepeni, ierburi perene, plante chircite, dar mai ales, o lume foarte felurita de cactuși care, mai ales pentru băștinași, au servit că hrană, din care făceau supe, mâncăruri, tot felul de preparate interesante, gemuri - și tot cactușii le astâmpărau și setea. Privind întinderile de cactuși și plante pitice, simți lupta eroica pentru supraviețuire și îți vine să iți strigi
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
un pătrar de la nașterea autorului monografiei literare "Viața lui Ștefan cel Mare". E plină de semnificație și alegerea locației pentru sărbătoarea noastră omagială, dar și prezența aici, și astăzi, a românilor din dreapta și din stânga Prutului...Prutul-"separatistul", Prutul-unionistul>>. Suntem aici băștinași ai vechii Moldove, urmașii eroului epopeic al operii sadoveniene. Ce ar fi fost Ștefan cel Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
carul, desul umple fesul. Din nefericire, acest dicton, ce venea să îmbogățească lirica panteistă a folclorului românesc, grefat pe mitul civilizației mayașe, rostit pentru prima dată de vreun Euridițian, fără a avea Academia Franceză a lui La Fontaine, pesemne un băștinaș ce frânsese, din tată-n fiu, măcinicii pe coarnele plugului, fusese trecut de către arhanghelii malefici ai instaurării paradisului băgat cu pumnul pe gură, la index. În fine, prea multe modificări în blazonul genealogiei noastre de mămăligari, care respectau tipicul din
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
ÎNTÂMPLĂ, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 342 din 08 decembrie 2011. Mâine se întâmplă Când vei trage o linie se naște un pom, o pădure muzică într-o figurație veșnică haină omului în flăcări el extrădat cu toate că-i băștinaș tu rămâi șomer născut din frunze ondulate, floare și mirare dacă te trezesti la dimineață altora cunoști înstrăinarea în trunchi, obraz pleoape împovărate cu păsări nevătămate suzana deac ... Citește mai mult Mâine se întâmplăCând vei trage o linie se naște
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
țiganilor, exemplificând cu ceea ce spunea John Samson care „găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei determinând după cercetarea idiomului că strămoși apropiați ai limbii romani (țigăneasca) limbile singhaleza, marathi, sindhi, Punjabi, dardica și pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băștinași)”. Revenind la primul capitol al cărți pot spune că autorul este un prozator înzestrat, având calitățile unuia care practică cu talent schița literară, aici intrând întâmplările povestite cu o fină ironie de la hotel sau mall. Chiar și atunci când critică, Viorel
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din ungurescul „maradvány”. Altul, în schimb, constituie o caracterizare a stării lor înapoiate, „om care trăiește singuratic la munte”. Apele care au năvălit aici pe vremuri au adus cu ele ierburi și arbori, care aveau
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 170). Credem că aceasta este o dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru „pădure“ din i.e. *kadh „acoperământ, înveliș“. Evoluția de la „munte“ la „pădure“ este
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami... lângă... kudra. Ce mult se aseamănă cu: merge... lângă... codru
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
oi fă” (Memoria 2001: 29). - Probabil cuv. autohton (NDU); Din tc. čaryk (MDA). Fără comentarii!” Haină exterioară purtată de daci, mai ales iarnă, era un cojoc cu blană pe dinăuntru sau pe dinafară. În acest sens poetul Ovidiu menționa: „Trec băștinașii înfofoliți în mițoasele blănuri” (Tristele, III, 10). Pe vreme rea, în afară de cojoace se mai purta gluga - ajustata în jurul gâtului cu un siret și garnisita la terminații cu franjuri. Apanaj al pastorilor, gluga a rezistat în timp transformîndu-se în costumul popular
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
negru” petrilean. Foarte puțini dintre dumneavoastră cunosc adevărata istorie a exploatării huilei energetice din perimetrul actualului oraș Petrila. În prima jumătate din secolul al XIX-lea, pe locul unde se află acum localitatea petrileană, se întindeau păduri și pășuni unde băștinașii locului, momârlanii, pășteau cai, oi și vaci. Cine sunt acești momârlani ? Ei sunt urmașii dacilor liberi care s-au retras în zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Banat, cele trei sate s-au stabilit mai la vale, pe actualele locații. Așadar, atestarea documentara a satului Gornea datează din 1772, dar aceasta doar un punct de reper în istoria mult mai îndelungată a populației de aici. În timp, băștinașilor români li s-au alăturat alte nații: unguri, țigani, sârbi, germani, asimilați românilor și cel mai probabil, locația definitivă pe care este amplasat satul astăzi s-a stabilit după năvălirea turcilor din 1738. La 1772 a fost menționată documentara întrucât
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
lui Hristos însemna unsul, traducere a lui Mashiah, unsul lui Yahu, de unde Mesia, pe grecește kriein “ a unge” e în relație cu pers. khor, kor “soare”, în lat. ungere trebuie să fie legat de Pungă, soare în limba ayapathu a băștinașilor din Australia, în sl. mazati se compară cu mze “soare” georgian. Dar oare de ce Moș Crăciun e îmbrăcat în roșu? Pentru că acest adj. în rusă krasn provine din scitic khursun “soare” cum am arătat în Originea limbajului și etimologia? Așadar
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
nu dă sistematic doi bani pe dreptul de proprietate și care calcă în picioare individul și averea sa (moștenită sau acumulată). Miza nu este nicidecum o Mare Britanie mai liberă și mai prosperă, ci o Mare Britanie controlată exclusiv de niște politicieni băștinași și nu în cârdășie cu cei cu „gulere albe” și „ecusoane” care plimbă hârtii prin birourile instituțiilor europene. BREXIT e un simplu joc de imagine și un simplu exercițiu „democratic” cu interese politice clare în spate. Și atât... În continuare
Un motiv pentru care nu cred în BREXIT () [Corola-blog/BlogPost/338481_a_339810]