1,758 matches
-
Desenul e intitulat, et pour căușe, „Sfanțul cur” și e o pastișa a Liviei Ștefan și Victor Jalba Șoimaru după Mân Ray. Românul a fost recomandat cu pasiune unui juriu de premii de către însuși cronicarul României literare, Cosmin Ciotloș. Bravo, băiete! Pe coperta a patra, e prezentat elogios de Coști Rogozanu. Din prezentarea lui am citat mai sus. Iată-i pe cei trei crai la care mă refer în titlul articolului. Distribuția rolurilor se deduce de la sine: Rogozanu e Pașadia, Ciotloș
Craii de Curtea-Nouă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3705_a_5030]
-
Vartic: „Vă sparg domnule profesor. Vă demolez. Mircea Arman nu are schelete în dulap. Vă sparg, repet, nu sunt așa de prost cum credeți, am știut de la început. Te provoc, boule.” (22 februarie) „Ești o nulitate absolută cum spunea Breban, băiete. Cu mine te-ai întîlnit, geniule care nu ai scris nimic. Domnule nu mă cunoști, mă duc în nebunie, nu am nimic de pierdut. Nu ai operă, 3 cărți pînă la 70 de ani e nimic, crede-mă. Și ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
ai scris nimic. Domnule nu mă cunoști, mă duc în nebunie, nu am nimic de pierdut. Nu ai operă, 3 cărți pînă la 70 de ani e nimic, crede-mă. Și ce cărți? Ai habar ce înseamnă traducerea lui Heidegger, băiete? Generația noastră vă termină. Sunteți 0 băieți.”(15 mai) „Domnule profesor. Nu aveți nicio șansă. Încep atacul. Va fi un cutremur. Atît dvs. cît și prietenii.” (tot 15 mai) „Ce faci gunoiule?” (22 mai). Dar cel mai șocant și inacceptabil
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
O Întâmplare de neuitat Camionul s-a oprit În dreptul meu. — Ce-i, băiete? m-a Întrebat doamna care stătea lângă șofer. Avea o voce puternică, dar melodioasă. Era o femeie Între două vârste, cu părul scurt ondulat, ochi mari și o expresie Întrebătoare pe față. Era frumos fardată și Îmbrăcată elegant. Mi se
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
dar vă mulțumesc i-am spus, privindu-i mâinile delicate, cu vene proeminenente albăstrui. Am ridicat Împreună cu șoferul motocicleta În camion. Am vrut să mă așez pe o bucată de gresie, dar doamna mi-a spus autoritar. Vino În cabină, băiete! — Vă mulțumesc, doamnă. — Ce faci pe aici cu motocicleta? — Lucrez pe șantierul hidrocentralei de la Săvinești și am fost chemat la termocentrala de la Borzești pentru o problemă tehnică. Am plecat cu motocicleta și am luat drumul peste dealuri spre Moinești ca să
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
și am luat drumul peste dealuri spre Moinești ca să trec prin TârguOcna, orașul meu natal. Mi s-a blocat motorul și nu-l pot repara. De la Târgu-Ocna, drumul trecea prin Onești, dincolo de care era termocentrala de la Borzești. Îmi pare rău, băiete, de necazul pe care l-ai avut. Dar vezi, te-a ajutat Dumnezeu și ne-ai Întâlnit pe noi, mia spus cu un amestec de compătimire și Încurajare În glas. Costache, șoferul, a zâmbit larg, aprobator, de parcă ar fi fost
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
Mă uitam pe furiș la doamna expresivă și delicată, care emana În jur un miros de parfum scump. Aveam certitudinea că o mai văzusem, dar Îmi era jenă să o Întreb. — Ce te uiți așa cu coada ochiului la mine, băiete? mi-a spus cu un surâs Întrebător. L-am văzut pe Costache zâmbind mucalit. O imita Întrutotul pe doamna, căreia Îi era șofer. — Iertați-mă, doamnă, vă cunosc, dar nu știu cine sunteți. — Sunt Maria Tănase, ar trebui să-mi cer scuze
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
fugă câțiva bărbați, care au luat pe sus motocicleta și au dispărut cu ea. șeful gării a completat formularele de transport și a fost fericit când Maria Tănase i-a Înmânat două bilete de favoare pentru concert. — Unde te grăbești, băiete? mi-a spus doamna Maria Tănase când m-am dus să-i mulțumesc. Este ora prânzului, mergem la vagoanele noastre. Vino să mănânci cu noi. Domnu’șef spune că motocicleta ajunge la Săvinești În două zile. O trimit cu trenul
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
-te la Moriț și spune-i să pregătească masa. Friptură și ce mai știe el că-mi place. Transmite-i că dacă nu face fripturile așa cum Îmi plac, Îl jupoi. și, apoi, Îndreptându-se spre mine: — Ai să cunoști acum, băiete, un cârciumar de pe vremuri. Îl știu de mulți ani. M-a ospătat cu cele mai bune bucate de câte ori am fost În turneu prin aceste locuri. A suferit, ca și ceilalți, după schimbările care-au avut loc, dar de câțiva ani
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
apărut din compartimente câteva fete din ansamblu, Îmbrăcate destul de sumar. Pregătiți salata! Îndată, doamnă, mă duc să spăl ridichile, a răspuns una dintre fete. — Lasă, fă Măriucă, nu le mai spăla că a plouat și a spălat tot chișătul. Vino, băiete, am aici două sticle cu rachiu de secară, Secărică. Mi le-a dat o admiratoare din Adjud. Hai să bem câte un pahar. Nu puteam scoate o vorbă. Doamna Maria Tănase preluase comanda și cei din jurul ei executau ordinele ca
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
din jur erau Încântați de familiaritatea, care le-o făcea accesibilă pe această femeie pe care Dumnezeu a Înzestrat-o cu atâtea daruri - o voce unică si talentul de a interpreta cu pasiune muzica și versurile cântecelor sale. Îți plac, băiete, curvulițele astea? M-am Înecat cu băutura din care sorbeam și am Început să tușesc. N-am mai apucat să răspund pentru că a apărut Moriț, cu doi băieți zdraveni, cărând pe niște funduri de lemn o movilă de fripturi, antricoate
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
Stejarul din Borzești. Îmi erau dragi acele locuri, apropiate de locul În care m-am născut și mă impresiona legenda despre stejarul lui ștefan cel Mare, pe care profesorul meu de istorie ne-o povestea cu evlavie. — Vii cu noi băiete! mi-a spus doamna Maria Tănase, când m-am dus să-mi iau la revedere. De acum faci parte din trupa noastră. A fost o seară minuntă. Maria Tănase a cântat, a spus glume, a râs. Trecuse de miezul nopții
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
seară minuntă. Maria Tănase a cântat, a spus glume, a râs. Trecuse de miezul nopții și am ieșit afară. Era o noapte de vară caldă, cu cer albastru fără urmă de nor, pe care sclipeau feeric stelele. — Îți plac stelele, băiete dragă? am auzit glasul doamnei Maria Tănase În spatele meu. A Îmblânzit apelativul „băiete”, adăugând cuvântul dragă. Am simțit vorba ei ca o mângâiere. — Îmi plac stelele, doamnă. și cerul este atât de frumos. Privindu-l mi-au venit În minte
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
miezul nopții și am ieșit afară. Era o noapte de vară caldă, cu cer albastru fără urmă de nor, pe care sclipeau feeric stelele. — Îți plac stelele, băiete dragă? am auzit glasul doamnei Maria Tănase În spatele meu. A Îmblânzit apelativul „băiete”, adăugând cuvântul dragă. Am simțit vorba ei ca o mângâiere. — Îmi plac stelele, doamnă. și cerul este atât de frumos. Privindu-l mi-au venit În minte versurile lui George Coșbuc din Faptul zile. și am recitat: „Ca lacrima-i
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
versurile lui George Coșbuc din Faptul zile. și am recitat: „Ca lacrima-i limpede cerul și-aproape de ziuă. Frumos Stă-n mijlocul bolții Oierul, Luceafăru-i gata s-apuie, Iar Carul spre creștet se suie Cu oiștea-n jos.” — Reciți frumos, băiete. Ai dicție bună și voce puternică. Îmi amintești de prietenul meu Vraca, a spus ca pentru sine, doamna Maria Tănase. Eram emoționat În fața personalității puternice a acestei artiste desăvârșite și mă simțeam inhibat să vorbesc și să-mi exprim gândurile
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
spus, vrând să plece. — Vă mulțumesc, doamnă, dar am unde să stau. Merg pe șantier. Este la doi kilometri de aici. Sunt locuri la camerele de oaspeți. Mâine dimineață trebuie oricum să fiu la muncă. — și ce faci tu acolo, băiete dragă? m-a Întrebat cu glas matern. — V-aș răpi din timp să vă povestesc. și mi-ar fi greu să vă explic, dumneavoastră sunteți artistă, nu vă ocupați de tehnică, mi-am permis să glumesc. — Poate o să-mi povestești
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
din timp să vă povestesc. și mi-ar fi greu să vă explic, dumneavoastră sunteți artistă, nu vă ocupați de tehnică, mi-am permis să glumesc. — Poate o să-mi povestești când vii În București. și am timp destul să ascult, băiete. — Vă mulțumesc pentru Întâmplarea aceasta minunată pe care ați făcut-o posibilă. A fost ceva unic pentru mine. Nu o voi uita niciodată. — Să mă cauți, băiete, vreau să fac ceva pentru tine. Acesta e numărul meu de telefon, dar
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
o să-mi povestești când vii În București. și am timp destul să ascult, băiete. — Vă mulțumesc pentru Întâmplarea aceasta minunată pe care ați făcut-o posibilă. A fost ceva unic pentru mine. Nu o voi uita niciodată. — Să mă cauți, băiete, vreau să fac ceva pentru tine. Acesta e numărul meu de telefon, dar mă găsești În jurul prânzului la Capșa. Îmi pare bine că te-am cunoscut și să știi că eu nu arunc vorbe În vânt, mi-a spus și
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
mergea de-a ndărătălea, făcând plecăciuni. Ia, spune, ce faci? ți-ai reparat motocicleta? Mi-am reparat-o, am râs. — Unde ești acum? Tot la Borzești? — Am terminat la Borzești și sunt În concediu. — Îmi pare bine să te văd, băiete, Îmi aduc aminte ce frumos ai recitat poezia lui Coșbuc. Îmi dau seama că nu știu nimic despre tine. N-am stat de vorbă prea mult la Onești. — Nu este nimic complicat În ceea ce mă privește. De câțiva ani muncesc
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
a hrănit, de parcă aș fi ieșit din spital. — Bei ceva? Asta da. Pe șantier, nu facem fasoane când e vorba de băutură. Am comandat vodcă. Am băut amândoi. Am privit-o și pe fața ei a apărut un zâmbet trist. — Băiete, dragă, vreau să-ți fac o confidență. Abia te cunosc, dar simt că-ți pot vorbi din inimă. În ultimul timp, nu mă simt prea bine. Sunt bolnavă, dar doctorii Încă nu știu ce am. Era o mare tristețe În modul În
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
să vă fiu șofer În excursia pe care ați plănuit-o. Am fost de multe ori prin țara Hațegului și la Sarmisegetuza. Sunt locuri frumoase. Mi-ar place să le revăd. M-a privit cu un aer gânditor: — Îți mulțumesc, băiete. Mi-ar place să merg cu tine. Să văd Însă cum oi izbuti cu șoferul meu, Costache. E grijuliu cu mine. Nu are Încredere să merg cu altcineva. — Promit să conduc prudent. E o mare răspundere să fiu șoferul dumneavoastră
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
prietenii de la Deva. Am ales traseul București - Râmnicu Vâlcea - Brezoi -Petroșani - Hațeg, care era cel mai scurt, aproximativ 380 de kilometri. Drumul a fost interesant și frumos. Maria Tănase a fost un companion minunat. Era veselă și Încântată de excursie. — Băiete dragă, am să cânt numai pentru tine. În semn de mulțumire că mă duci cu mașina. și să-ți amintești cândva. Ce vrei să-ți cant? — Îmi plac romanțele. — Am să-ți cânt atunci romanțe. și doamna a cântat, În
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
A râs În hohote la În jurul unui divorț, a lui Topârceanu și m-a ascultat tăcută, privindu-mă cu uimire, când i-am recitat Jurământul din Demonul lui Lermontov, poezie care m-a fascinat și tulburat Întotdeauna. — Cine ești tu, băiete? a șoptit la sfârșit. Ne-am oprit să mâncăm la Râmnicu-Vâlcea. În restaurant a fost recunoscută și vestea că Maria Tănase este acolo a circulat cu repeziciune. La plecare, un grup de oameni ne aștepta la ieșirea din restaurant. Maria
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
bucuria de a o cunoaște erau pentru mine cel mai frumos dar și nu voiam să-l umbresc. Vă mulțumesc doamnă, eu sunt ceea ce sunt și nu am nevoie de nimic. M-a privit lung și, pot spune, admirativ. — Bine, băiete dragă. Să știi, Însă, că poți conta pe mine oricând. Îți mulțumesc că m-ai condus cu mașina, mi-a spus când am ajuns la casa din Popa Nan. Am să-i povestesc lui Costache ce pilot grozav am avut
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
vin să te văd. Sunteți căutat. Vă așteaptă cineva la poartă, mi s-a comunicat de la recepție, Într-o după-amiază. Era Maria Tănase. Eram Îmbrăcat În salopetă, cu mănuși lungi de piele, murdar de ulei. — Am venit să te văd, băiete dragă. Abia pot să-ți zăresc chipul printre petele de ulei. și mâinile tale frumoase! mi-a spus, uitându-se cu tristețe la mine. Spune-mi ce să fac pentru tine. Pot orice, a repetat. — Sunt atâția oameni În jurul meu
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]