373 matches
-
vreme pe Terra când opt ori șapte o să facă tot mai puțin. — Cam pesimist taică-tău ăsta! comentă comandantul Felix S 23. Ia mai lăsați copilul în pace! interveni Getta 2. I-o fi și lui foame. Ți-e foame, băiețaș? — Mi-este, de ce să n-o recunosc..., zise Benga. Și ce-ai vrea tu să mănânci mai mult și mai mult? surâse promițătoare Getta 2. — Cel mai mult și mai mult aș vrea să mănânc ceva, orice. — Vai, dar îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
altă parte, nici Tereza, care nici ea nu e vreo proastă, nu iese. O fi ea o angajată mai nouă, dar, de două luni, ea compătimește și mai dezinteresată cu Ulpiu, și dacă eunuca asta de Dorina o să-i dea băiețașului cu piciorul, nu-i nimic, pagubă-n ciuperci, ea, Tereza, o să-i prepare budinci, nu cafea. - Da, da, o să-i faci tu lui budinci, când, la Universitate, o să-și dea statuia lui Gheorghe Lazăr nădragii jos. Și-o să-și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
am avut. Dar ar fi trebuit, oricum, să te sun azi dimineață. - Ascultă, pramatie... Vorbesc de la un telefon public. N-aș vrea să se vadă tona de la lacrimi pe care deja mi-ai stors-o. Dar nu știi că orice băiețaș cinstit, care n-are cum să dea banii înapoi, se scoală de dimineață și se apucă de muncă?!... În jumătate de oră, sânt la tine să-ți transmit coordonatele celor două babete. - Doamne, Rolly, n-am putea s-o lăsăm
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-se să-i întindem o unghie de ajutor, miorlăindu-se să-i dăm și lui cămăruță, zice, eu de ce să n-am cămăruță?! Mă știți, făcând bine în dreapta și-n stânga. I-am dat cămăruță. N-am zis nu. Dar băiețașul acesta parcă primise educație în pădure, nu știa nici să caligrafieze ca lumea, o zbârcea la socoteli și, peste toate, nu învățase toată viața lui o poezie. M-am apucat și l-am învățat și poezie. Am dat aceeași atenție
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
drăguț, nu? spuseră Sally și Sophie, aproape la unison. — Îmi plac la nebunie pistruii lui, adăugă Sophie. Oare le face ceva? — Iar i ragazzini 1 care joacă duhurile sunt mortali, observă Sally. —Oricum, Violet n-ar da doi bani pe băiețașii ăștia, spuse Matthew. Pun pariu că-i plac ăia bogați sau influenți. Sau și una, și alta. Un moment, în voce i se simți o ușoară melancolie. Obsesiile sexuale, spusei pe un ton plin de importanță, sunt, prin definiție, insondabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
e mai puțin rău. —E vezi, de asta mi-a plăcut mie de tine de la început, zisei eu, terminând ultima galetă. Știam că ești un bărbat cu principii. Capitolul nouătc "Capitolul nouă" — Draga mea, stai numai să-l vezi pe băiețașul pentru care ne vom bate, zise Hugo, luând-o agale către Helen. Un omuleț negru, groaznic de frumos - numai să te uiți la el și-o dai în pornografie cu copii. O să ne pice pe cap Esther Rantzen 1 cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
interesez, așa că trebuie să-mi caut și eu norocul în altă parte. Ce păcat că Marie e fată, altfel aș fi putut s-o molestez, așa, în trecere, medită Hugo. S-o pipăi când și când. Ar putea fi un băiețaș de-al meu, care a crescut un pic. Prea mare ca să mi se mai pară atractiv, dar care-mi trezește o plăcută nostalgie a vremurilor bune petrecute împreună. Bill șuieră ca aburul care iese dintr-un ibric înfierbântat. —Bill! Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Închizându-l la capete cu două perne mai mici. Marea mea bucurie era să mă târăsc apoi prin acest tunel cufundat În beznă, unde mai Întârziam un pic ca să ascult muzica din urechile mele - acea vibrație singulară atât de familiară băiețașilor ascunși În cotloane pline de praf - și după aceea, cuprins de o delicioasă panică, o zbugheam rapid, tropăind În patru labe, spre capătul Îndepărtat al tunelului, dădeam pernele la o parte și eram Întâmpinat de rețeaua de raze de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lui. Cât despre domnul Dascălu, situația lui seamănă grozav cu a inginerului. Bietul nătâng nici măcar nu te-a întrebat de unde-i cunoști. Perspectiva voiajului pur și simplu l-a a-me-țit. Nu trebuie însă să fii nedreaptă cu el! E un băiețaș foarte talentat chiar dacă nu-i inteligent. Poți să ai toată încrederea în posibilitățile lui. Pariez că a și început să lucreze la cheie. N-ai decât să iei binoclul și să te uiți pe fereastră. Apartamentul domnului Dincă nu mai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
casei, perfect recognoscibil și fosta soție, la stânga, fără umbră de îndoială, bătrânul cu legătura neagră și prostituata, la mijloc, prin excludere, unii care nu puteau fi decât soția medicului și soțul ei. În față, îngenuncheat ca un jucător de fotbal, băiețașul cu strabism. Alături de soția medicului, un câine mare privea înainte. Comisarul făcu un gest către bărbat ca să se apropie, Ea este, întrebă el, arătând spre fotografie, Da, domnule comisar, ea este, Și câinele, Dacă vreți, pot să vă povestesc istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a, La mine și la alte câteva persoane, cele care fuseseră în cabinet, Cine erau, Primul orb, cel la care m-am referit înainte, și soția, o fată care suferea de conjunctivită, un bărbat în etate cu o cataractă, un băiețaș cu strabism însoțit de mama lui, Pe toți aceștia i-a ajutat soția dumneavoastră să scape din incendiu, Pe toți, mai puțin pe mama băiețașului, aceasta nu se afla în ospiciu, se pierduse de fiu și a întâlnit-o din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
soția, o fată care suferea de conjunctivită, un bărbat în etate cu o cataractă, un băiețaș cu strabism însoțit de mama lui, Pe toți aceștia i-a ajutat soția dumneavoastră să scape din incendiu, Pe toți, mai puțin pe mama băiețașului, aceasta nu se afla în ospiciu, se pierduse de fiu și a întâlnit-o din nou numai la câteva săptămâni după ce ne-am recuperat vederea, Cine a avut grijă de puști în acest timp, Noi, Soția dumneavoastră și dumneavoastră, Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toate posturile de frontieră să nu mă lase să trec, ce fac. Se uită din nou la fotografie, medicul și soția în centru, tânăra cu ochelarii fumurii și bătrânul cu legătura neagră la stânga, tipul cu scrisoarea și soția la dreapta, băiețașul cu strabism îngenuncheat ca un jucător de fotbal, câinele așezat la picioarele stăpânei. Reciti explicația, Identificarea completă trebuie să fie dată publicității mâine, trebuie să fie dată publicității, mâine, mâine, mâine. În acel moment o hotărâre subită veni și puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Ulcior, să nimerească și peste un polițai mai cărpănos. Chiar în România. Vă rog să permiteți să văd și eu permisul auto, a zis el. Stai să văd, pe unde-o fi. Vedeți, că eu dispun de timp. Aștept. Măi băiețaș, ce s-o mai lungim, nu am acest document. De ce? Pentru că nu l-am avut niciodată. De când? De opt ani. Atunci, treaba se schimbă. Cum? În mod legal. și legea a fost, în fine, aplicată. Acolo. Pe loc. Prin reținerea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
țigară. În aceeași clipă, un automobil se opri lîngă croitorie, și o femeie coborî pentru a face niște cumpărături, lăsînd la volan un bărbat. — E timpul să mă urnesc, zise Rowe. Inima Îi bătea cu putere. Era emoționat ca un băiețaș În pragul unei aventuri neașteptate. Se uită bănuitor la Davis, care parcă Încremenise acolo, deși un tremur nervos al obrazului Îi trăda agitația lăuntrică. — Numeri pînă la o sută și vii după mine, Îi răspunse Rowe. Înțelegi? PÎnă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Oricum ar fi fost, Însă, Rowe o păstrase, ca pe-o taină. Domnul Prentice eșuase În Încercarea de a-i prinde pe spioni. Acum, era rîndul lui să Încerce. Ar fi vrut să se poată lăuda În fața Annei, ca un băiețaș: „Eu i-am prins!“ În zori, pe la patru și jumătate, li se alătură un tînăr, pe nume Brothers. Atît mustața cît și umbrela și pălăria lui neagră vădeau tendința acestuia de a-l imita pe domnul Prentice; În douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
adesea, În timp ce i-o sugea o târfuliță oarecare, Bruno avea să se gândească iar la cele câteva secunde de fericire Înfricoșătoare; se va gândi, de asemeni, la momentul În care Caroline Yessayan Îi Îndepărtase cu blândețe mâna. Ceea ce simțise acel băiețaș fusese ceva extrem de pur și de delicat, anterior oricărei sexualități, oricărei experiențe erotice. Fusese o simplă dorință de a atinge un trup afectuos, de a fi cuprins de brațe iubitoare. Afecțiunea este anterioară seducției, iată de ce-i atât de greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de pe burtă, despre care unii spun că-l mai doare și acum. Nimeni. Căldura zace peste blocurile mohorâte ca niște cazemate. Pechinezul, care îi făcuse pe mulți să se crucească la început, roade calm șotronul fetițelor și figura strâmbă a băiețașului pe care-l pocnise bețivul cu palma lui grea, asudată și duhnind a rachiu de mere putrede. Niciodată nu-l iau așa cum este - m-ar înnebuni faptul că ochii lui sinceri poartă totuși mesajul unui trup atât de sfrijit. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu-ți poți ascunde că ești un iepure oricât de bine ți-ai masca spaimele). Servești patria o dată la 19 ani și după aceea o mai faci de câteva ori în vis. E greu de trăit așa! e greu pentru băiețașii de cartier. Se dădu jos din pat și o amețeală cumplită îi strigă bună-dimineața. Nu înjură - nu înjurase el nici în armată. Căută baia ținându-se de luciul dulapului și o găsi. Mica victorie nu-i spulberă totuși plictiseala. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
până În spatele elevilor Mușu și Zare Popescu. Aici el se oprise și-și amintise că ar vrea să-l supravegheze mai atent pe Popescu. Privi peste umărul acestuia și zări caietul mâzgălit, cifrele subliniate sau Încercuite. Deci se jucau, pezevenghii! — Băiețaș, spuse el din spatele celor doi și făcându-i pe amândoi să tresară, tu, tu, se adresă el și din priviri către Zare, ia spune ce reprezintă desenul acela din stânga sus, de pe tablă! Zare se ridică tacticos, niciodată nu dădea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Alcătuiți trei comunicări în care verbul a spune să aibă sensuri diferite Iași, mândră cetate... Steagul cu cap de lup Dumitru Almaș Cel mai viteaz și mai înțelept rege al dacilor, strămoșii noștri, a fost Decebal. Încă de pe când era băiețaș era curajos, drept, cinstit, milos cu cei în suferință. Și vreau să vă spun că nu numai cu oamenii, ci și cu animalele se purta cu grijă și milă. Într-o zi, umblând cu prietenul său Duran prin pădurile din preajma
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
te rog? interveni soția sa. — Sunte prea al dracu’ de rezonabil. Ai mâncat vreodată ceva atât de infect ca aici? — Nu-i bună mâncarea? Întrebă calm Wilson. — A, nu-i mai rea decât restul chestiilor. — În locul tău m-aș calma, băiețaș. Unul din băieții care ne servesc Înțelege puțină engleză, continuă Wilson pe un ton foarte coborât. — Mai dă-l dracu’. Wilson se ridică de la masă și se Îndepărtă pufăind din pipă. Îi spuse ceva În swahili unuia dintre băieți, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Cortegiul înainta încet. Închiși în carele ce semănau cu niște cuști, gladiatorii își țineau fețele lipite de barele de lemn. Unii râdeau, alții îi blestemau pe zei, pe Vitellius și mulțimea ațâțată, alții întindeau mâna să atingă vreo femeie. Un băiețaș aruncă spre ei o legătură de verdețuri putrezite. — Trăiască Skorpius! O să vă omoare pe toți! Băiatul fu împins deoparte de oamenii din jur. Cineva îi dădu un pumn și copilul o luă la fugă, cu sângele curgându-i din nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
prea mari, cu care își ținea strâns pe trup un trench-coat mizer. Nu știa decât câteva cuvinte în hindusthană, și i s-a luminat toată fața de bucurie când a dat cu ochii de mine. Respira agitată. În curte, un băiețaș cu bagajele. Veniseră pe jos din Ranikhet, pierzând de mai multe ori cărarea și trebuind să treacă prin pârâu ca să urce spre bungalow. Îmi spusese toate acestea palpitând, căci, după câte am înțeles, avusese vreo aventură neplăcută în Ranikhet și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
precis: așa ar putea începe și acolo, dacă vom ști... - Și mai precis: dacă vom izbuti să înțelegem ce s-a întîmplat acolo, continuă Maria. - Eu, personal, știu ce s-a întîmplat, reluă Făgădău. Am trecut și eu pe-acolo. - Băiețaș, îl amenință Maria, purgare non est necesse! Spune ce ai de spus, scurt și concis. Arată-ne! Făgădău se depărtă câțiva pași, apoi se întoarse brusc, încruntat, cu o privire sălbatecă, înfigîndu-și pumnii în șolduri. Părea un alt om. - Tu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]