365 matches
-
cum se cuvine. Când tinerii încearcă să se justifice, Bab se arată ofensată și le face, ca o matroană din vremurile de demult, o "ditamai scenă". Drept urmare, cei doi pehlivani care "erau acum numai lapte și miere", rușinați ca niște băiețași prinși cu pozna, promit, cu ochii-n pământ, să nu mai facă. În ceea ce o privește, Bab n-are nevoie de gardă de corp. Mama sa este pe deplin îndreptățită să aibă încredere în ea. Cât era ea de neastâmpărată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru aceasta să recurgă la parapsihologi și chiar la o femeie pitică ce avea calități de medium. Familia din Poltergeist se compune din tată, Steve Freeling (Craig T. Nelson), mamă, Diane (Jobeth Williams), o fiică adolescentă, Dana (Dominique Dunne), un băiețaș, Robbie (Oviler Robins) și micuța Carol Anne (Heather O'Rourke), prima care intră în legătură cu spiritele rele. Familia Freeling trăiește într-una din primele case ridicate în cadrul unui proiect de construcție de locuințe, numit Cuesta Vista. Tatăl este un agent imobiliar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
29 iunie 1993). Serialul a triplat audiența canalului MTV și, ca atare, acesta a mai comandat 130 de episoade, în 1994 (The New York Times, 17 octombrie 1993). 22 În 9 octombrie 1993, un articol din Dayton Daily News a raportat că un băiețaș de cinci ani din orașul Dayton, Ohio, a dat foc la așternuturi cu o brichetă după ce a urmărit actele de piromanie ale lui Beavis și Butt-Head. Sora sa mai mică, în vîrstă de 2 ani, a murit în incendiul care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ciripitori. „Nu-nțeleg cum poate trăi un ciripitor cu el Însuși”, Îmi zisese el o dată. L-am Întrebat pe Bill despre dependenții copii. A dat din cap și-a zîmbit - un zîmbet hulpav, malefic: - Da, Lexington e plin acuma de băiețași. * * * Într-o zi stăteam În barul Opera din Mexico City și m-am Întîlnit cu un politician pe care-l cunoșteam. Stătea la bar cu un șervet băgat după guler și mînca o friptură. Printre Înghițituri, m-a Întrebat dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
orbi. Mai ales că au priviri compătimitoare. Dar dacă și ei joacă teatru?“ „Cumințirea“ eroului, părăsirea lumii afacerilor după achi tarea datoriilor bucureștene, retragerea la o margine de țară, în insignifiantul târg Mihăileni, unde crede a fi descoperit într-un băiețaș localnic un geniu muzical, care ar putea să ajungă „un al doilea Beethoven“ (obsesie!), acestea compun un final dacă nu grotesc, oricum exterior cazului expus până atunci, o adău gare nesudată, romanul rămânând interesant cu adevărat în prima sa parte
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
micului ofertant să vină cu maică-sa, să poată vorbi cu ea, ceea ce el a și făcut după ce cu greu a convins-o că nu era prea crud pentru a fi dat la stăpân. Teodor Manea l-a angajat pe băiețaș de probă și se poate spune că tata a trecut proba cu bine, iar mai apoi a confirmat și a reconfirmat, din moment ce a rămas în slujbă nu mai puțin de patruzeci de ani, o viață. La început ucenic, el a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe-aici? Caut oamenii, zise micul prinț. Ce înseamnă „a îmblânzi”? E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... A-ți crea legături? Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a îmblânzi”? E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”... A-ți crea legături? Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un băiețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
am zis, i-au dat meș terii mei de rost. Dar, pe la Băneasa, trăgea greu și tușea, bolnavă de-a binelea. Cu chiu, cu vai ne-am târât până la Snagov, unde, iscodindu-l pe benzinar, acesta mi-a arătat pe băiețașul care vindea gogoși, fost ajutor de șofer. Simțisem din mers că boala mașinii este de la alimentația cu benzină și i am spus-o băiatului, care, pornind motorul și ciulindu-și urechile, ca un medic la pieptul bolnavului, a exclamat deodată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pizda mă-sii, ăsta n-are nici o îndoială, vinde pe oricine fără să clipească, ce e-n capul lui, n-are Dumnezeu, e așa cârpă și așa nărod? a gândit el, dar n-a zis asta, ci altceva: -Bravo, bravo, băiețaș, așa-mi placi, ești de-al nostru..., a exclamat el cu vocea lui ca o prăvălire de pietre de pe creasta muntelui. La un semn din cap al tovarășului Cameniță, gradatul cel albicios a început să-i dicteze lui Vlad ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ascuțit: îți dai seama singură, după felul cum arată această scrisoare, ce fel de creion mi-ai dat! Vă sărut cu drag pe toți, al vostru Petia P.S. Salutări amicilor! Augusta lui Pierre la Colentina 3 iulie 1954 Dragul meu, băiețașul meu turbat! Mi-a spus Vally că, într-un acces de furie, mi-ai sfâșiat com binezonul... Dar nu există rău fără bine... Acum mă fudulesc în acest combinezon mult prea decoltat ca în costumul meu de lucru obișnuit. Nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ajunge oare banii, ținând seama că plătiți așa de mult pentru cameră? Te sărută cu drag a ta foarte singuratică Mamă. Așa aș vrea să te văd măcar în vis! Augusta, din București, lui Pierre la Satulung 13 august 1954 Băiețașul meu, Primesc cu bucurie mâzgălelile tale dragi, cu toate că dincolo de ele mă privește un foarte simpatic, dar cam lipsit de consistență fluieră-vânt. Simt influența lui Vally și mă tem că ceea ce este mai important - sănătatea ta - rămâne pe ultimul plan. Ce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
emisiunii Sinteza zilei, i sa dat pe mână, precum știm, și conducerea Antenei 3 (după ce, în prealabil, fusese directorul Antenei 2). Mil amintesc pe când făcea interviurile acelea leșinate la Realitatea TV - pe atunci naș fi crezut în ruptul capului că băiețașul acela plat și careși peria cu sârg invitații avea să facă mare carieră în televiziune. Mihai Gâdea a rămas, profesional, la același nivel ca în urmă cu șaseșapte ani, când realiza emisiunile de la Realitatea, numai că acum ne vorbește de pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
lăsăm trenciurile la garderobă și, tocmai când mă pregătesc să urc scările, mă oprește un reporter de la o televiziune. Nu rezist vanității de a apărea în smoking și cu papion, așa că răspund pe repede înainte celor câteva întrebări mitraliate de băiețașul blonduț și plinuț care ține microfonul ca pe-un buchet de flori la întâlnire. Cel mai bun film românesc din toate timpurile ? Desigur, Reconstituirea. Cine aș vrea să câștige ? A fost sau n a fost ? Ce Oscar mi-ar plăcea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ține microfonul ca pe-un buchet de flori la întâlnire. Cel mai bun film românesc din toate timpurile ? Desigur, Reconstituirea. Cine aș vrea să câștige ? A fost sau n a fost ? Ce Oscar mi-ar plăcea să primesc ? (Realizez că băiețașul habar n-are cu ce mă ocup !) Criticii nu primesc Oscaruri, îi răspund cu scârț și aplomb... Și nu mai am timp decât să urc grăbit scările, ratând îmi dau seama imortalizarea fotografică de rigoare cu spatele la panoul pe care e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
-s eu acel care a vorbit. "Hai, spune și tu ceva, o rog în gînd, aruncîndu-i o privire, că abia aștept să te sictiresc..." Brîndușa continuă să stea sprijinită de balustradă. Lovește încet lemnul balustradei cu agenda și surîde batjocoritor: Băiețaș, dacă nu te pun eu cu botul pe labe, să nu-mi zici mie pe nume! Pe nume nu vă zic nici acum, doamnă, surîd eu simplu, fără ironie, plimbîndu-mi privirea între ea și Tamara. Cît privește poziția "botul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de școală un băiat micuț, blond, de la Cârțișoara Făgărașului, inteligent, dar cu mult dor de casă, de părinții aflați la 400 km depărtare. L-am îmbiat și pe el să participe la pregătirea colegului în așa fel încât Niculae Stoica, băiețașul de 11 ani atunci, obținea rezultate mult mai bune decât colegul lui de bancă. L-am îndrăgit pe acest băiat sprinten la minte, fiindcă în el mă vedeam pe mine, cel înstrăinat din clasa I. Scriind acasă părinților că-l
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ușoară. Soția, o mare sufletistă, iubindu-și enorm părinții, sora și nepoata, era îngrozită de a pune "mări și țări" între ea și familie. Când și-a mai adus aminte că la Santiago sunt frecvent cutremure, m-a informat "oficial": "Băiețaș, te duci singur!". Am purtat câteva zile muncă de lămurire cu ea, evidențiind că va fi "prima tovarășă" din ambasadă, că o sa trăim într-o țară frumoasă, caldă, că o s-o duc să facă baie în Pacific, că o să poată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Închizându-l la capete cu două perne mai mici. Marea mea bucurie era să mă târăsc apoi prin acest tunel cufundat În beznă, unde mai Întârziam un pic ca să ascult muzica din urechile mele - acea vibrație singulară atât de familiară băiețașilor ascunși În cotloane pline de praf - și după aceea, cuprins de o delicioasă panică, o zbugheam rapid, tropăind În patru labe, spre capătul Îndepărtat al tunelului, dădeam pernele la o parte și eram Întâmpinat de rețeaua de raze de soare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ei, ea e o pagină (colorată) sau o secvență (de asemenea colorată). De aceea cocoșul nimerit la oraș devine cucoșul lui Creangă, un personaj; într-un personaj se transformase și pisicul abandonat pe lângă care în acea seară a trecut „insensibilul” băiețaș; ceea ce ar explica enigmatica lui apreciere, acel uluitor - doar pentru adulți - „foarte bine”; adresat nu aspectului etic, ci exclusiv planului estetic: foarte bine că întâmplările se succed (o pisică și-a abandonat puiul), că povestea continuă. * Scaune. „De dimineață, defecație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
despre care ne parveneau vești proaste, de la colegi din alte licee. Ne dăm seama astăzi, curios, că ne preocupa continuitatea la catedră a dascălilor. Mai scăpa și câte un profesor - calm și mâhnit - câte o expresie din care înțelegeam totul: Băiețaș, dacă nu înveți, nu am ce-ți face, nu vreau să ajung din Iași la Popricani, la țară (comună din jurul Iașului), pentru tine!... Și noi înțelegeam atmosfera socială, deși nici măcar somnul nu ne era în condiții optime, înnoptam în dormitoare
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nu știa cum să facă și când anunțul nenorocit. Iar când l-a făcut, cele mai cumplite și dramatice fețe erau trei la număr: directorul, Luca și eu. Mai era o speranță. Să nu vie înlocuitorul. și a venit: un băiețaș micuț, blond și liniștit, obosit de cei 40 de kilometri parcurși. Au urmat zile de trai în doi pe un salariu, Luca devenind gospodarul casei ajutat pe cât se putea și de Hașa. Dar iată că, precum în povești, cum ne
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-l pe celălalt ca "delegat al MAE", m-a luat ex abrupto: "Săvescule, cine te crezi tu? Buricul Moldovei? Tovarășul de la Externe a venit a doua oară după tine, să te faci diplomat, că prima oară ai refuzat. Fă bine, băiețaș, fă-ți bagajul și în două zile ai plecat la București, să te prezinți la examenul de admitere la Cursul Postuniversitar de Relații Internaționale. Ai înțeles?" Nu știu ce-am bâlbâit, am ieșit din birou împreună cu delegatul MAE, care pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fost ușoară. Soția, o mare sufletistă, iubindu-și părinții, sora și nepoata, era îngrozită de a pune "mări și țări" între ea și familie. Când și-a mai adus aminte că la Santiago sunt frecvent cutremure, m-a informat "oficial": "Băiețaș, te duci singur!". Am purtat câteva zile muncă de lămurire cu ea, evidențiind că va fi "prima tovarășă" din ambasadă, că o să trăim într-o țară frumoasă, caldă, că o s-o duc să facă baie în Pacific, că o să poată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe curierul pe lângă un librar, care își avea prăvălia în împrejurimile casei sale. A îndeplinit această muncă, pe sărite și la diferiți patroni, timp de vreo trei ani. Prima oară a fost licențiat după numai un an. Se pare că băiețașul, văzându-și patronul absorbit întru totul de activitatea prăvăliei și îndeosebi apatic față de practica religioasă, i-ar fi amintit mustrarea evanghelică: «La ce i-ar folosi cuiva să câștige lumea întreagă, dacă mai apoi și-ar pierde sufletul?». Stăpânul magazinului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]