622 matches
-
nici o trebuință. N-avea cum să afle de unde provine cheia și, cum nu era spărgător de meserie, ci vizitiu, chiar dacă, prin minune, ar fi aflat unde se găsește acea casă de fier, tot degeaba ar fi fost. Iar acum, după ce bălanul murise și după discuția cu conu Costache („bagă de seamă, dacă tăinuiești ceva ajungi drept la gros“), lui Petre nu i dădea mâna să mai ducă înapoi obiectul. Era singurul om din București care, citind Universul, făcuse legătura între știrea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Petre nu i dădea mâna să mai ducă înapoi obiectul. Era singurul om din București care, citind Universul, făcuse legătura între știrea cu moartea „tânărului aristocrat“ și „s-a pierdut un portmoneu“. A legat lucrurile, gând cu gând, cam așa: bălanul împușcat și portmoneul fuseseră întâmplări din aceeași dimineață. Pesemne bălanul furase portmoneul și le spusese celor din strada Teilor - și ce ciudat că se întorsese să moară în același loc, „cum le scrie soarta be toate!“ - că-l pierduse acolo
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Era singurul om din București care, citind Universul, făcuse legătura între știrea cu moartea „tânărului aristocrat“ și „s-a pierdut un portmoneu“. A legat lucrurile, gând cu gând, cam așa: bălanul împușcat și portmoneul fuseseră întâmplări din aceeași dimineață. Pesemne bălanul furase portmoneul și le spusese celor din strada Teilor - și ce ciudat că se întorsese să moară în același loc, „cum le scrie soarta be toate!“ - că-l pierduse acolo. Sau poate chiar ăștia nu l-au crezut și „l-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
el, Petre, devenise un hoț. De unde i venise asta așa, deodată, când până vineri fusese om cinstit? Ești cinstit o viață și, dintr-odată „devii bungaș“, hoț de buzunare, „netrebnic“. Petre era tot mai speriat pe măsură ce se gândea. Iată că bălanul murise, dacă-l așteaptă și pe el aceeași soartă, ca în istoriile despre lucruri blestemate, pe care, dacă le furi, îți aduc cine știe ce nenorociri? Și Petre începu să gâfâie de spaimă și simți că trebuie să facă urgent un drum
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
l-am văzut întins pe jos pe ăla cu... adică fără mustăți, am crezut că-i beat, tremura și i-am dat de bomană baltonul lu’ tata, Dumnezeu să-l ierte, și dubă vreo zece minute l-am găsit be bălanul ăla, întins ca mort, da nu murise, și l-am luat și be el sus. Conu Costache îl privi fără să se fi înmuiat. Când și dacă voia, îi paraliza pe cei din jur cu ochii, era în stare să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trăiți. — Ce? — Bortmoneul. — Și? — L-am aruncat în căc... ăăă, în brivată, ca să nu-l mai găsească nimeni. Nu știu de ce l-am luat, mă gândeam să-mi deschid botcovărie să scab de gura nevestei și știam eu bine că bălanul n-o mai duce mult, așa că nu-i mai trebe. Da mă jur că toată averea din el era o cheie și nici un ban, mă jur be sfânta icoană! Și Petre își făcu o cruce mare cu două degete și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pornit în toiul lui, Năsdrăvan într-o ureche Ca feciorul nimărui. Și la curtea - mpărătească A ajuns într-un târziu Ș-apăsă pe frunte casca, Șterge păru-i auriu, Intră-n curte. Sumedenii De voinici, boieri, rudenii Se-nchinau fetei bălane, Precum oamenii la denii Bat metănii la icoane. Ea se uită tot în laturi, Se închină și suspină Când cu. zâmbet, când cu sfaturi, Când cu-a ochilor lumină; Cum prin șiruri ea colindă Se uita într-o oglindă Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a trecut mâna prin părul tatălui meu și în acel moment amândoi au izbucnit într-un râs din toată inima, care dovedea fără putință de tăgadă că împărțiseră același pântec de mamă, deși unul dintre ei era negricios, iar celălalt bălan, deși unul era subțire și celălalt îndesat. Tata i-a mai zis ceva fratelui său și Esau l-a strâns din nou în brațe, dar, de data asta, când s-au desprins nu mai râdeau. Ruben ne-a povestit apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Dar cine să-l știe pe ucenic, ce zăcea în el și ce făcuse la viața lui? Cel tânăr își spuse: Stați voi numai oleacă să v-arăt eu, m-oti crede vreun husăn, ai?" Și râse ușor pe sub mustața bălană, care-i umbrea buzele subțiri. Când se lumină veni și Florea, nădușit și supărat, spunîndu-le că abia noaptea viitoare or să aibă de lucru. - Ai scăpat, ușchitule, spuse Oacă, încă buimac de somn, da te-om vedea noi... Se întinseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și pe întuneric. Deși ochii îi erau albaștri și luminoși, privirile păreau întunecate sub sprâncenele negre și groase. Deși sprâncenele și șuvițele încă negre din barbă și păr, amestecate cu altele albe ca neaua, arătau că e departe de soiul bălan al ucrainenilor, când veneau pescarii de la Dunăre, cu sumane și cizme de cauciuc, și se târguiau pentru pește, vorbea cu ei în ucraineană și, ca târgul să se încheie cinstit, chiar înjura pe limba lor. Vorbea cu un ușor accent
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
este nostalgică după vremea tinereții și își amintește că în satisfacerea plăcerii nu a dat niciodată dovadă de rasism, nici nu a fost prea pretențioasă: „și pururi pofta mi-am îndestulat./ Nu m-am uitat că-i scurt sau deșirat,/ Bălan sau lai acela cemi plăcea/ și nici c avea avere sau n-avea.”401 Este interesant că pentru ea experiența înseamnă trecut sau viitor, mai puțin timpul prezent, este redusă la două noțiuni cheie: puterea și plăcerea trupească. Experiența a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este nostalgică după vremea tinereții și își amintește că în satisfacerea plăcerii nu a dat niciodată dovadă de rasism, nici nu a fost prea pretențioasă: „și pururi pofta mi-am îndestulat./ Nu m-am uitat că-i scurt sau deșirat,/ Bălan sau lai acela cemi plăcea/ și nici c avea avere sau n-avea.”401 Este interesant că pentru ea experiența înseamnă trecut sau viitor, mai puțin timpul prezent, este redusă la două noțiuni cheie: puterea și plăcerea trupească. Experiența a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
memoriei voluntare): nefericitul băiat vede o femeie frumoasă culegând flori, fapt ce-i alungă gândul urât și dezlănțuie în sufletul său "o furtună de pasiune". Din nefericire, abia dezlănțuită, pasiunea adoratorului e contrariată de revelația naturii brutale a sexualității: femeia "bălană" urmează temătoare în desiș pe "un om oacheș, păros, cu mâni mari flocoase". "Zdrobit", "descompus", Bizu se întoarce acasă "cu altă moarte în suflet decât cea cu care venise", înțelegând finalmente că "din jocul alintat cu florile, spuma albă a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai dezavantajați cu burtă și grași. Se exprimau cu o precizie matematică și la obiect, fără ironii și subtilități, în timp ce priveau în ochii celui cu care discutau. Între ei erau și unele deosebiri. El, ceva mai brunet, ea, ceva mai bălană, blondă în nici un caz. Podoaba lui capilară ceva mai neagră, a ei ceva mai deschisă la culoare și mai căruntă. După cât se pare, el era ceva mai înalt, cu un nas ceva mai ascuțit și cu un timbru al vocii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai jos, pînă la oușoare“. ,, Cu durligele goale “ însamnă ,, îmbrăcat numai în cămeșă“, fără izmene. Dicționarul Limbii Romîne Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi “ înseamnă ,, tîrlici
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
București, 1942, pag, 167-168. 35. ARHIVELE STATULUI BUCUREȘTI, Fondul Mănăstirea Vorona, MSS. nr. 1184, documentul 30, filele 20-23. 36. GH. UNGUREANU, Documente privitoare la biografia lui Eminescu (II), în "Convorbiri literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11. 37. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în "Convorbiri literare", Iași, nr. 10, octombrie 1975, pag. 11. 37. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. II, Cernăuți 1934, pag. 83-84. 38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
38. IDEM, Familia Onciu (citat) pag. 37-38. 39. IDEM, ibidem, pag. 51. 40. IDEM, ibidem, pag. 50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63. 43. IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag. 174. 44. IDEM, Doc. bucov., vol. III, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
50. 41. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. IV, Cernăuți 1938, pag. 82; GH. GHIBĂNESCU, Surete și izvoade, vol. XIV, Huși, 1925, pag. 24-25; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 78 și 82; IDEM, Documente bucovinene, vol. III, pag. 198. 42. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul (citat), pag. 62-63. 43. IDEM, ibidem, pag. 81; IDEM, Doc. bucov., vol. IV, pag. 174. 44. IDEM, Doc. bucov., vol. III, pag. 35; ibidem, vol. VI, pag. 235. 45. IDEM, Doc. bucov., vol. V, pag. 205; ibidem, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vol. III, pag. 35; ibidem, vol. VI, pag. 235. 45. IDEM, Doc. bucov., vol. V, pag. 205; ibidem, vol. VI, pag. 126. 46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 133. 51. IDEM, Doc. bucov., vol. VI, pag. 24, 30, 67, 164, 166, 202, 241
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pag. 205; ibidem, vol. VI, pag. 126. 46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 133. 51. IDEM, Doc. bucov., vol. VI, pag. 24, 30, 67, 164, 166, 202, 241, 245, 260 și 384. 52. URICARUL, vol. VII, pag. 200. 53. ICONOM STRAVOFOR AL. SIMIONESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
46. IDEM, Doc. bucovinene, vol. IV, Cernăuți, 1938, pag. 174. 47. Uricarul, vol. XXII, pag. 70-73, 80; TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 42-44 și 55. 48. URICARUL, vol. XXII, pag. 63-64. 49. TEODOR BĂLAN, Fam. Onciul, pag. 41. 50. TEODOR BĂLAN, Familia Onciul, pag. 133. 51. IDEM, Doc. bucov., vol. VI, pag. 24, 30, 67, 164, 166, 202, 241, 245, 260 și 384. 52. URICARUL, vol. VII, pag. 200. 53. ICONOM STRAVOFOR AL. SIMIONESCU, Mănăstirea Agafton, Botoșani, Tipografia Munca, 1929, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în secolul al XVIII-lea, vol. I, Edit. Didactică și pedagogică, București, 1969, pag, 336 și 349. 55. Fotocopia hrisovului de schimb, la G. CĂLINESCU, Viața lui Mihai Eminescu, ediția a IV-a, București, 1966, la finele volumului. 56. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. V, Cernăuți, 1939, p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I, București, 1913, pag. 378. 59. URICARUL, vol. XI, pag. 324-333. 60. AUGUSTIN Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bocetul lui Vasile Iurașcu, în revista "Argeș", nr. 1, din martie 1975, și în "Convorbiri literare", 1976, august nr. 8, pag. 2. 65. AL. H. SIMIONESCU, op. cit., pag. 25. 66. AUGUSTIN Z. N. POP, Contrib. doc., pag. 132. 67. TEODOR BĂLAN, Documente bucovinene, vol. VI, Buc, 1942, pag. 410. 68. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 259 și 288. 69. În legătură cu cadourile trimise a se vedea: A. D. XENOPOL, Istoria și genealogia casei Callimachi, București, 1897, pag. 217, 224-225 și 255
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); sălbatic (2); splendoare (2); sport (2); teamă (2); Traian (2); transport (2); țară (2); acasă; ager; aleargă; alergat; n-am; amar; an; animal blînd; animal drag; animal inteligent; animal mare; animal preferat; animalul meu preferat; apă; atracție; nu avem; bălan; boală; bogăție; boier; bucurie; cabalin; cabaline; cabană; căluț; capră; caretă; carne; căsuță; cavaler; a călări; căluț; cămilă; cărare; căruțe; cîine; cîmpie; compasiune; copil; credincios; cuminte; curea; de cursă; de curse; deltă; demn; deplasare; devotat; dinte; dîrzenie; dragoste; drum; drum lung
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]