949 matches
-
hamului burtă pantaloni genunchi ciorapi gambe papuci În ultima frază, este interesant de arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai sosi la Curte, într-un galop nebunesc, Turculeț care, așa plin de praf și de sudoare cum era, intră în spătăria cu stele căutându-și stăpânul. În spătărie erau doar grămăticii care-l priviră mirați pe grăjdarul mirosind a bălegar de cal. Turculeț se rugă de un dorobanț din gardă să-l ducă la prinț, dar i se comunică sec: — Beizadea Ștefan este la vodă. — Moare Smardalac, e musai să-i spun... — Smardalac? — Smardalac, armăsarul arăbesc, ce faci pe prostul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trei ani la rând pentru a-i modera forțele productive; dacă s-ar semăna grâu, tija ar crește prea tare; trasă de propria greutate, s-ar culca la pământ și spicul n-ar ajunge la maturitate. Îngrășământul e considerat superfluu; bălegarul nu este adunat și nu se vinde; se plătește ca să fie ridicat. Avem aceste detalii de la unul dintre oamenii cei mai importanți și mai instruiți în materie de agronomie din București 99. Principatele Unite ar cuprinde cu ușurință zece milioane
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Olanda se luptă pentru nisipurile sale cu Oceanul; în timp ce Anglia și Germania își revarsă pe continente îndepărtate preaplinul populației; în timp ce pionierul din America de Nord nu cucerește o parcelă de pădure decât cu prețul unor lupte sângeroase; în timp ce țăranul din Vosgi transportă bălegar pe stâncile sale, roditoarele câmpii ale Principatelor rămân pârloagă! Asta e o crimă de lezcivilizație. O lege în vigoare îi interzice străinului care nu a fost împământenit dreptul de a cumpăra pământuri aici; datornicii insolvabili nu pot fi expropriați; singura
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de Liviu Rebreanu, unul îi dă altuia cu sapa în cap că a venit la muierea lui, pe care o iubea mai dinainte. S-a scris! În Țăranii, de Reymont, o muiere e pusă goală pe o grămadă infectă de bălegar de porci fiindcă nu avusese purtări frumoase. Ei na! Mare subiect! Premiul Nobel! Ca și scena bătrânului țăran care se duce să moară pe glia lui. Atât de previzibil! Marinarul vrea să moară pe mare, minerul în mină... Hotărât, eram
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
poate răbda. Omul modern se străduiește să-i dovedească naturii că eternitatea ei este o himeră. Țărâna mai uită. Zăpada însă păstrează urmele tuturor murdăriilor. Nici cerului nu i-a fost probabil ușor să-și croșeteze cu atâta farmec constelațiile. Bălegarul poate deveni parfum, dar numai prin mijlocirea unei flori. În cazul naturii, și indiferența e sublimă. Bucuriile noastre sunt legate și de euthanasierea florilor. Între mine și astre există un sentiment de sublimă indiferență. Măreția cosmosului este conferită poate și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fi și a avea. Două vorbe? Nu, două lumi. Imediat după Revoluție, oamenii transformă idealurile eroilor căzuți în cârnați. A rămas cerul prea mic. Trebuie să ne agățăm mai mulți de aceeași stea. Omul - o țărână celestă. Idealul muștei este bălegarul. Când ești zidit, poți să sfărâmi peretele. Sau poți să zbori cu el cu tot. Sper să am o relație decentă cu timpul. Modestia ar fi lobul esențial al inteligenței. Mai impudică decât dezgolirea trupului este lauda de sine. Omul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
hrănește dezinteresat coaja. Adevărul are nevoie de complicitatea libertății. Învinge-l ca să-i transferi calitățile tale, nu să-i perfecționezi defectele. Este imposibil ca din investițiile generozității să nu răsară nimic. Speranțele încolțesc uneori din stări mizere. Precum ciupercile din bălegar. Oamenii mari își îmbrâncesc epoca din tandrețe. De mii de ani, oamenii se preocupă îndeosebi de silueta cuvântului imposibil. Dreptatea înseamnă punerea adevărului în brazdă. Chiar și cel care a însăilat o singură stofă vrea să schimbe ceva în lume
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
unii ajung pe soclu, alții la zid. Caracterul poate fi humusul marilor performanțe. O popularitate în călduri poate duce la glorie sau spre ridicol. Geniile sunt seisme peste nouă grade. Pentru că apariția lor modifică relieful vieți spirituale. Statuile făcute din bălegar put. Dacă din când în când dăm câte un Kant ori Eminescu, înseamnă că nu trăim chiar ca muștele. În preajma oamenilor celebri nu trăiești o viață banală. Dar nici ușoară. Există eroi autentici, dar si cu procură. Geniile justifică existența
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
creație. Ceilalți încearcă prin sfidări. Copilul crește din laude. Arta chiar și din crimă. Arta rămâne cea mai elegantă sfidare a morții. Grecia antică s - a înnobilat exportând artă și democrație. Cărțile pot avea miros de fân proaspăt. Sau de bălegar. Artistul este un Narcis care se contemplă până la adulație. Creatorul de artă - acest mare surmenat al lumii. Pe scriitorii consacrați îi iau la frăgezit criticii juniori. Artiștii - acești sublimi aruncători de punți. E foarte greu să găsești esențialul. D - apoi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de a comite greșeli nepedepsite. Cei responsabili transformă viața din dar în datorie. Gardienii îi păzesc pe demnitari și pe infractori. Insomniile pot duce spre marea creație. Ori spre nevroză. Cărțile pot avea miros de fân proaspăt cosit. Sau de bălegar. Plictisit de capriciile inteligenței, omul modern începe să aibă nostalgia instinctelor. O carte valoroasă poate submina deliciile apatiei. Am nevoie de o pisică. Fiindcă prea multe răzătoare îmi flenduresc gândurile. Regimul alimentar sever te ajută să nu mori, dar nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fi generată decât de nesimțire. Înjurăturile nu pot fi niciodată suspectate de nesinceritate. Toți ne plângem că nu avem suficiente aptitudini pentru minciună. Deocamdată, omul este singura viețuitoare care are acces la minciună. Cresc fotoliile în minciună precum ciupercile în bălegar. În absența entuziasmului, suntem precum aluatul de cozonac fără drojdie. Efectul secundar al economiei concurențiale constă în perfecționarea urii. Sunt zile in care simt cum își scot ghiarele toți urangutanii din mine. Semenii te urăsc dacă învingi. Și te desconsideră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de sexul îngerilor. Democrația autentică anulează dreptul omului de a comite greșeli nepedepsite. Cei responsabili transformă viața din dar în datorie. Insomniile pot duce spre marea creație. Ori spre nevroză. Cărțile pot avea miros de fân proaspăt cosit sau de bălegar. Plictisit de capriciile inteligenței, omul modern începe să aibă nostalgia instinctelor. O carte valoroasa poate submina deliciile apatiei. Am nevoie de o pisică, fiindcă prea multe rozătoare îmi flenduresc gândurile. Trăim din neliniști și extaze. Bețivii și nebunii sunt mari
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
demne de La Bruyere sau de un La Rochefoucould români, la fel de satirice și de adevărate ca ale acestora. Cel mai adesea simple rânduri în care autorul ca și traducătorul Constantin Frosin dau curs literar fanteziei verbale. De exemplu : « Idealul muștei este bălegarul ». Efortul românilor de a publica în ediții bilingve este senzațional. Paul von Melle, Belgia Am gustat mult « pilulele de înțelepciune » ale lui V. Ghica. În doze homeopatice, aceste « statui de gând » (...) sunt tonice și reconfortante, modelând cu abilitate anodinul și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
capre“; „găinărie“, „loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să aibă aproape sens colectiv: băligar sau bălegar, grînar, porumbar, colbar, „paie zdrobite tare“, furnicar, „cuib, mușuroi de furnici“, grohotar, „loc pietros unde sunt grămădite pietre multe“, iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și să comunice cu lumea, pentru a putea digera prima ei zi de muncă, provocatoare și oarecum ciudată. Dar, spre dezamăgirea ei, nu avea decât un mesaj de la un anume Cormac, care urma să aducă luni dimineață o tonă de bălegar. Greșeală. Tolănită pe canapea, a apucat telefonul și a sunat-o pe Clodagh. Dar imediat ce a răspuns, Clodagh izbucni. Am avut o zi de rahat! Ignorând țipetele din jur, și-a ridicat glasul și a spus: —Craig are o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Cu toții știau de fermier, ce făcuse în timpul războiului, ce aștepta să facă din nou. Lemnul nevopsit strălucea în lumina lunii străveziu ca apa. Ușa de la hambar era deschisă. Nenorocitul mai era și un fermier prost. Duhoarea de animale și de bălegar, de sudoare și de urină și alcool îmi făcea greață. Singurul miros care lipsea era cel al fricii. Fermierul era inconștient. Eu eram neînfricat. Șobolanii goneau prin întuneric. Am mai făcut un pas înăuntru. Un animal sforăia. Ceva lovi pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de acest lux contra unor comisioane substanțiale. —Cel puțin va îndepărta mirosul de cal, pufni Ed. —Eu oricum nu simt nimic, am subliniat eu. Am nasul atât de înfundat, că ai fi putut foarte bine să te fi luptat în bălegar laolaltă cu porcii și tot nu aș fi remarcat. Și atunci de ce ai mai pus uleiurile? — Nu-mi mai pune întrebări complicate. Sunt prea bolnavă ca să gândesc. Mi-e și foarte foame și am nevoie de scones 1, frișcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nu e ca Zitta, care nu miroase a nimic și simte totuși dorința să-și ungă trupul cu mirodenii. Femeia cu carnea dulce miroase ca ugerul vacii în timpul mulsului, ca laptele crud și cald încă în hârdăul înspumat, ca iuțeala bălegarului și acreala pișălăului proaspăt căzut de sub rădăcina cozii. Când Peppa se lăsă pe spate, ridicându-și piciorul gol ca să-l sprijine în călcâi de rama patului, îi sărutai cupola țuguiată a pântecului și, ca să-i simt bătaia inimii, apăsai buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de pe Via Pestifera, cu concursul zidarilor și al bătrânilor fanatizați, Marele Haotic din Roma. Nobilul edificiu, pentru unii o minge, pentru alții un ovoid, iar pentru reacționari o masă informă, ale cărui materiale amalgamau gama care merge de la marmură la bălegar, trecând prin guano, consta În chip esențial din scări În formă de melc, care Îngăduiau accesul la pereți impenetrabili, poduri rupte, balcoane la care nu ne era dat să accedem, uși de intrare În puțuri, dacă nu În strâmtori sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
programul și, mai ales, promisiunea. Tudorel s-a rușinat. Iartă-mă, mamă! Nu se va mai întâmpla... Știi? Mi-a plăcut așa mult că Bătrâna a fost cuminte! Și a păscut numai iarbă bună, curată. Ocolește iarba mare crescută pe bălegar, știi? Da, știu. Află că, dintre animale, calul este cel mai curat. Nu mănâncă nimic murdar. Și nu bea nici apă murdară ori din vas murdar. Să nu uiți asta! Și trebuie îngrijit atent. Adică, curățat, spălat, țesălat... Da, am
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Richard râde. Acel râs de neiertat, dezlănțuit, care Îți scapă atunci când ești extraordinar de recunoscător că a dat-o altcineva În bară, și nu tu. —Nu-ți face griji, dragă, spune el, hai să rectificăm problema. Avem glazură de culoarea bălegarului, așa că am putea face... un tort-vacă! Avem bănuți de ciocolată albă? Duminică, 19.19: Petrecerea a fost destul de reușită dacă nu pui la socoteală că Joshua Mayhew a vomitat În hol și momentul În care am adus tortul și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tale. Acum știe cum o cheamă. — O să mă mai gîndesc la asta. (Dădu din cap În direcția șezlongurilor și-a meselor, cu un aer aprobator.) Cred că e cea mai curată piscină de pe Costa del Sol. Nu se compară cu bălegarul ăla lichefiat prin care Înotăm de obicei și-l luăm drept apă - detergent, ulei de plajă, anti-transpirant, aftershave, gel vaginal, urină și Dumnezeu știe ce alte chestii. Și tu pari să te simți mai bine, Charles. Chiar mă simt. Înot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național tricolorul într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa autoritățile publice ale celei de-a Treia Republici Franceze i-au atras condamnarea penală și încarcerarea (1910). Experiența carcerală pare să fi prilejuit punerea în mișcare a unei plăci turnante în viziunea sa despre lume, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]