648 matches
-
cei trei sunt trimiși la un centru de plasament. Nelu, Ghiță și Patronu’, fugiseră de acasă. Ghiță, pentru că luase o notă proastă la școală. A ajuns la Timișoara, fiindcă cineva, acolo, în Moldova lui natală, i-a spus că la bănățeni se poate ușor „da cu jula”, îmi spune subcomisarul Dan Peteri povestea tristă a băiatului. Pe nici unul din ei nu i-a căutat niciodată nimeni, au rămas cu toții în voia soartei. Doar de când s-au strâns legăturile cu Direcția pentru
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
la finele unei zile de osârdie. La un vernisaj la Amsterdam, în 1997, o femeie trecută de prima tinerețe n-a mai contenit să-i privească sculpturile, „formele mobile”, expuse acolo. În cele din urmă, timișoreanul, cu suflet blând de bănățean, i-a dăruit o lucrare cu dedicație. Femeia i-a mărturisit că, după moartea soțului ei, acele forme sculpturale i-au apărut de mai multe ori în vis. O altă doamnă din Olanda l-a comparat cu Steinhardt, fără să
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
pentru studenți. Al Cubanito, ora 22: Latino and Hitmix. Intrarea, 50 000 de lei. The Tunnel, ora 22: Retro party. Paladino, ora 21: Seară românească. Virus, ora 22: Pink Baloon Party. Seara minorităților sexuale. ZOLTAN VARGA Spectacole Teatrul Național: Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni - Concert coral și simfonic susținut de Corul „Ion Românu“ și orchestra simfonică ale Filarmonicii „Banatul“. Dirijori: Diodor Nicoară și Remus Georgescu. În program: N. Ursu: Suita Corală nr. 2; Ion Vidu: Răsunetul Ardealului; N. Ursu: Lina și Gherghina
Agenda2003-37-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281457_a_282786]
-
următoarea consemnare: „Într-un amplu articol publicat în revista Filatelia nr. 5/1981, inginerul Alexandru Bartoc, președintele grupării de aerofilatelie A.F.R. (Asociația Filatelică din România, n.n.), impresionat de organizarea de la Timișoara, scria: «Cu toate că timpul era rece și ploios, căldura bănățenilor, dublată de calitatea exponatelor, a făcut ca vernisajul expoziției să fie o reușit㻓. N-a existat eveniment major din istoria aviației românești care să nu fie marcat de grupa aerofilatelică prin realizarea de materiale de profil (unele machetate chiar de
Agenda2005-27-05-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/283901_a_285230]
-
1938, fusese subordonată școlii politehnice timișorene), s-au creat bazele materiale și s-a afirmat spiritul școlii agronomice a Banatului. De asemenea, mulți dintre profesorii care s-au aflat în refugiu la Timișoara, cu Facultatea de Agronomie de la Cluj, fiind bănățeni de origine sau legați într-un fel de aceste meleaguri, au militat pentru înființarea unei Facultăți de Agronomie la Timișoara. După 1945, evenimentele se succed cu repeziciune, iar un lung șir de legi a schimbat din temelii sistemul economic. Dintre
Agenda2005-49-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284462_a_285791]
-
Eminescu are o stradă lungă, fără vecinătăți literare, deși în București există strada Epigonilor și strada Floare Albastră, străduța Ipotești precum și, pentru sentimentali, intrarea Veronica Micle. Creangă nu are stradă în București, ca un moldovean ce se află, în schimb bănățeanul Slavici, da, o străduță și o alee Păcală, care poate intra tot în contul lui. Mă bucur că Petre Ispirescu, al cărui jurnal a fost pentru mine o revelație, e bine încadrat: din strada lui se duc și vin strada
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
după caz, la Timișoara, de pe toate meridianele pe care l-au purtat aripile confecționate din pînză de in, întinsă frumos pe șasiuri cu pene, sau din panouri de lemn casetate halucinant, și privirile ațintite hipnotic pe zenit. Adică a rămas bănățean și în ceea ce privește obstinația, tenacitatea aceea molcomă și definitivă, și în ceea ce înseamnă goana după absolut, captivitatea mistică în idealitate, oricum ar fi ea camuflată pentru privirea vulgară. Și iată cum a început un implacabil circuit al telefoanelor! Silviu Oravitzan sună
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
sfîrșitul întregii demonstrații. Asta era, Silviu, îi răspund eu, chiar de acest moment aveam nevoie ca să pot începe textul, de acestă reconfirmare a unei tipologii umane și culturale pe care tu o reprezinți într-un mod aproape didactic, aceea a bănățeanului schizoid, împărțit abisal între pămînt și cer, între gravitație și imponderabilitate, între geometrie și disoluție, între mundan și transcendent, între statica agrariană și deambulările pastorale, între pragmatism și idealitate, între contabilitate și mistică, între altele, și altele, și altele. Rigoarea
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
formațiilor artistice se va relua în prima decadă a lunii august, urmând ca orchestra și corul să plece într-un turneu în Norvegia. După revenirea la Timișoara, Filarmonica „Banatul“ va susține un concert în cadrul primei ediții a Festivalului Internațional al Bănățenilor de pretutindeni. I. STANCIU din presa vremii acum... 100 ani „Sfinții Petru și Pavel. În 29 iunie, biserica romano-catolică sărbătorește ziua sfinților Petru și Pavel. Vor avea loc în toate bisericile catolice din Timișoara slujbe religioase“. (Temesvarer Zeitung din 28
Agenda2003-26-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281172_a_282501]
-
în vreo soțietate aleasă", între "persoane de frunte", "atunci de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure". Dintre cele două nume, Bucur e folosit și în prima variantă a Tiganiadei, desemnînd un personaj tipic român, bănățeanul care îi e slugă nobilului Becicherec. În poemul Trei viteji, pentru același personaj e preferat un alt nume "reprezentativ": Crăciun. Ceva mai tîrziu, la un alt ardelean - Ion Codru Drăgușanu (în Peregrinul transilvan).- numele tipic e totuși Ion (în forma
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
Iulia Popovici Sînt - sau au fost - universitari remarcabili, erudiți recunoscuți, conectați în cel mai înalt grad la ritmul actual al umanioarelor internaționale, activi, interesați de spații și culturi aproape bizare pentru restul României intelectuale. Sînt bănățeni (oriunde-ar fi) și preocupați de păstrarea memoriei acelor locuri. Cînd practică literatura mărturisirilor, sub oricare din formele ei, dovedesc un spirit de observație ieșit din comun, detașare, o ironie mușcătoare și o autoironie pe măsură. Cu riscul să fiu
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
175 de ani de la constituirea comunității evanghelice timișorene... și 160 de ani de la sfințirea bisericii evanghelice lutherane din Piața Dr. Russel nr. 2“. (Agenda din 23 octombrie 1999). „Agenda zilei“ împlinește opt ani l O publicație cu, despre și pentru bănățeni Pe 26 octombrie 1996, la Timișoara vedea lumina tiparului un nou cotidian bănățean: „Agenda zilei“. O surpriză pentru unii, un concurent în plus pentru alții pe o piață totuși limitată. Noul „născut“ al Trustului de Presă Agenda a pășit vertical
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
a permis să navigheze încet, dar sigur, pe marea furtunoasă a unei societăți în tranziție. „Agenda zilei“ este și va rămâne un ziar european pentru un oraș european, pentru Timișoara! Este și va rămâne un ziar cu, despre și pentru bănățeni. Le urăm colegilor noștri un sincer La mulți ani! , succese și o existență cât mai lungă! Redacția „Agenda“ Concert vocal-simfonic l „Tragica“, Te Deum, Requiem Concertul Filarmonicii de Stat „Banatul“ din această săptămână va avea loc nu în seara obișnuită
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
valora pe atunci cam 20 000 de lei. Pentru apariția celui de-al doilea număr de „Agendă“ era hotărât să sacrifice prețiosul aparat color și să-și ia unul mai ieftin, alb-negru. „Agenda“ a avut însă succes încă de la început. Bănățenii au apreciat faptul că au la îndemână și un ziar care nu făcea politică, precum majoritatea celorlalte ziare ale anului 1990, așa că primul număr s-a vândut tot-tot. Zoli a achitat datoria la tipografie, a rămas și cu profit (5
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
cumpără și acest săptămânal în limba română. De aceea, îl considerăm ca fiind publicația frate. Faptul că cineva, la aniversare, felicită redacția în limbile maghiară, germană sau sârbă nu este ceva neobișnuit, este chiar normal. Această coeziune specifică spațiului intercultural bănățean o susținem și noi prin publicațiile noastre. Și sărbătorim și acest ziar! Pongracz P. Maria Articol apărut în „Nyugati Jelen” din 10 februarie 2005 (fragmente) „Agenda“ împlinește 15 ani Săptămânalul „Agenda“ sărbătorește astăzi 15 ani de existență. Zoltan Kovacs, redactorul
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
le îngrijești. Următorul număr va fi despre câini și evident, încercăm să mărim gama de subiecte pentru cititori. S.I.: Așadar, rămâneți în spațiul acesta al casei, să spun așa? Z.K.: E cel mai important pentru om, mai ales pentru bănățean. Acesta este motivul pentru care în Timișoara, ziarele de scandal nu avut niciodată mare succes. (fragmente)
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în căutarea a ceva greu de descris, a ceva ce le lipsea sau credeau că le lipsește. Am observat că acest soi de oameni nu-și găsesc niciodată liniștea. Compatrioții mei - șvabii bănățeni - (ceea ce și descriu în roman) sunt într-un neîncetat du-te vino. Au emigrat mai întîi în secolul XVIII din Baden-Würtenberg în Banat, apoi în secolul XIX unii pleacă în America, rămîn acolo, alții revin "acasă"... După cel de-al
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
presa vremii“, un fragment dintr-un ziar de circulație din 1928, în care se vorbea despre premiul întâi obținut de un frizer bănățean la un concurs internațional. Acest fapt l-a bucurat pe dl Droll, și, cu o mândrie specifică bănățenilor, ne-a adresat o scri- soare inimoasă în care ne-a relatat împrejurările în care bunicul său - Ioan Kappler din Făget - le-a dat o lecție profesioniștilor din domeniu, reuniți la Viena. Primul Salon din zona Făgetului Ioan Kappler s-
Agenda2004-9-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282117_a_283446]
-
un concurs internațional de profil, ce s-a desfășurat la Viena. Grație talentului său, Ioan Kappler din Făget a câștigat locul întâi și recunoașterea internațională în fața celor mai cunoscuți colegi de breaslă, aducând astfel medalia de aur „pentru țară și bănățeni” - după cum mândru se exprimă nepotul său, Walter Droll. Atât diploma, cât și medalia pot fi văzute și astăzi în frizeria familiei Droll din Făget, ca o piedică în calea uitării, ca o emblemă de familie, sau, de ce nu, ca o
Agenda2004-9-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282117_a_283446]
-
îi admit să-l revendice și pe Homer. Știu că problema e în litigiu, și chiar și el, se zice, mai ațipea uneori. Oare nu-i e teamă de judecata copiilor săi, pe care îi învață greșit Istoria? Dar dacă bănățenii nu au habar de ce s-a întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
îi învață greșit Istoria? Dar dacă bănățenii nu au habar de ce s-a întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă nu îl înțelege? - în scris, mă refer, căci politic e clar că n-a înțeles mare lucru.
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
FC Timișoara a remizat, azi, pe teren propriu, cu FCM Târgu Mureș, scor 0-0, într-o partidă din etapa a 28-a a Ligii I. Bănățenii nu au mai reușit să se impună de patru meciuri consecutive pe stadionul „Dan Păltinișanu”. Au făcut egaluri cu Steaua (0-0), Astra Ploiești (2-2), Pandurii Târgu Jiu (2-2) și acum cu FCM Tg. Mureș. În minutul 90+1, golgheterul echipei
FC Timişoara, la al patrulea meci egal consecutiv acasă, 0-0 cu FCM Tg. Mureş () [Corola-journal/Journalistic/77051_a_78376]
-
Transilvania (p), Aleea Poieniței (p), Vulturilor (p), Labirint nr. 10, 12, Cugir nr. 5, scările A, B, Cărei nr. 28, scările A, B, Miresei (p), Calea Torontalului (numere pare - p), Buziaș (p), Sânnicolau Mare - străzile Șaguna, Albină, A. Vlaicu, Cooperativa „Bănățeanul“, Sandra (p), Lovrin (p), Temerești, Dobrești, Cornești, Peciu Nou (p), Gătaia (p), „Electrotimiș“, Gătaia, Sculea. MIERCURI: Timișoara (străzile Felix nr. 9, 11, 13, 15, scările A, B, Bucovinei (p), Labirint nr. 10, 12, Calea Torontalului (numere impare - p), Muzeul Satului
Agenda2003-14-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280872_a_282201]
-
din Banat, puțină lume ar putea să spună ceva despre operele lui Nicolae Stoica de Hațeg, Eftimie Murgu, A.C. Popovici (în anii din urmă opera politică a acestuia a fost redescoperită cu uimire, în condițiile redesenării contururilor Europei), Ioan Popovici Bănățeanul, George Augustin Petculescu, Victor Vlad Delamarina (celebrele sale versuri în dialect bănățean au fost pentru mulți o invitație la a-l bagateliza ca poet), I. Stoia-Udrea, Virgil Birou. Ce să mai vorbim despre cele ale unor autori care au publicat
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Pagină realizată de MARIANA CERNICOVA Puntea româno-americană trece prin Timioșara, prin grija multor instituții În veacul al XIX-lea, bănățenii și ardelenii au fost cei care au întemeiat comunitățile românești de peste Ocean. La această oră, comunitatea românilor este a 17-a după mărime în Statele Unite ale Americii, numărând printre americani oameni de seamă și grupuri de lobby demne de luat
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]