1,344 matches
-
deși ard de nerăbdare să-l îmbrățișez. -Cum adică? Nu-l urăști? -Femeile au pus aproape în cor întrebarea, nu înțelegeau cum de îl putea ierta. -Nu, am văzut în orfelinat ce înseamnă banul și puterea lui. Cu puținii mei bănuți adunați din spălatul parbrizelor puteam mitui pedagogii și bucătăresele. Tentația a fost mare, unchiul a încercat, poate chiar reușea dacă nu se încăpățâna bunul meu prieten-Gilă a prins mâna avocatului-să le dea planul peste cap. Florea a primit o lecție
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382778_a_384107]
-
mă doare, Cu-atat mai mult slăvește a mea gură. Încet, subtil, voi dispărea și nimeni Nu-mi va simți plecarea peste ani, Va rămânea doar scrisul pentru semeni, Ce valorează poate...doar doi bani. Dar aș dori cei doi bănuți să fie Toată averea mea, ca în Scripturi, Iar versul, pentru ceruri bogăție, Chiar dac-aici sunt numai firmituri. Nu am știut ce drame iscă viața, (De-aș fi știut Te căutam demult), Dar azi când noru-mi luminează fața, Pricep
DE-AŞ FI ȘTIUT, TE CĂUTAM DEMULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382963_a_384292]
-
să nu mai plângi, o să fie bine... Copiii o ajută pe Magdalena să facă ceva de mâncare, apoi ea pregătește câte ceva într-o gentuță pentru ziua ce urma să vină, trebuia să se întoarcă la spital. Avea mereu câți-va bănuți așezați într-un colț de batisă pentru zile negre, ascunși sub baticele înflorate cu care mergea duminicile la biserică, departe de ochii soțului. Noapte își lasă cortina peste sat, dar ea nu poate să doarmă, se gândește la întâmplarea precedentă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
s-o dați spre adopție. -Vă mulțumesc !... dar sper să nu mă despart niciodată de copilul meu. Zilele au trecut repede și Magdalena ieșii pe ușa maternității cu fetița în brațe, nimeni nu o aștepta la poarta spitalului. Cu ultimii bănuți plăteste biletul la autobuz și cu inima-n dinți se îndreaptă către casă cu fetița în brațe. -Fie, ce-o fi, spuse ea către fetiță, o să ne descurcăm noi. Drumul către casă părea că se scurtase, parcă dorea să nu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
O noapte în care mugurii cireșilor Se mai zvâcneau sub învelișul subțire. Somnul Magdalenei este alungat de gânduri. Se apropia cu repeziciune săptămâna patimilor. Oare ce o să le pună pe masa copiilor ei în ziua de Paști? cum să împartă bănuții strânși sub bâticele de tigaie din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu cântatul ... Citește mai mult Capitolul VNoaptea coboară pe dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră după ea că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
O noapte în care mugurii cireșilor Se mai zvâcneau sub învelișul subțire. Somnul Magdalenei este alungat de gânduri. Se apropia cu repeziciune săptămâna patimilor. Oare ce o să le pună pe masa copiilor ei în ziua de Paști? cum să împartă bănuții strânși sub bâticele de tigaie din dulăpior? Câte lucruri ar trebui să cumpere, la care din aceste lucruri să renunțe? ...Zorile mijesc odată cu cântatul ... IV. BLESTEMATA SĂRĂCIE, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017. Blestemata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
de bună seamă, / O stăpâneau cu a lor mamă. Pe lângă astea, mai avea / Baba și bani, căci își strângea Parale albe, să le țină / Când zile negre au să vină. Cu zece noduri, o para, / Baba lega și tremura Pentru bănuții cheltuiți / Căci n-au fost economisiți. Baba voise să îi stea / Feciorii toți alăturea Și două case a zidit. / Pe-acestea ea le-a rânduit Chiar lângă casa bătrânească. / Astfel a pus să se zidească Una la stânga așezată / Și-alta
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
nevoit să desfac sutienul, femeia a avut un ușor gest de împotrivire, după câteva cuvinte de încurajare, s-a lăsat abandonată în mâinile mele. Am desfacut sutienul, sânii, de o albeață ireală, tari, cu sfârcurile ca niște mici alune, cu bănuțul rozaliu, erau vineți la baza lor din cauza loviturilor. Într-un târziu am terminat de pansat, fata deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
dreptul de a-și apăra de asimilare limba maternă. Din păcate, va mai trece multă apă, să zicem pe Timocul cel negru ca și sufletul unor veșnic nemulțumiți de țara în care trăiesc (și pe care o trădează cu orice bănuț primit de la București!), până ce se vor deștepta și va pune fapta și nu vorba la protejarea graiului etnicilor români. Desigur, gândul ne coboară în timp, la cei care chiar s-au sacrificat pentru românime, la Furnică și Sandu-Timoc, ca să folosesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate. - În ziua de Paști nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul. - Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
afară, la morminte, si se dau de sufletele celor duși. Copiii abia așteaptă să vină de la slujba de Paști, ca dorm o oră, două, si se școală să meargă prin vecini, să vestească Învierea și să primească ouă roșii și bănuți. Băieții merg întâi, în zori, si apoi fetițele, după ceasurile zece, unsprezece. Că așa e credință, în ziua de Paști trebuie să-ți între întâi în casa un băiat, ca să ai spor și bogăție, ca dacă-ți intra o fată
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
desigur, și „guvernatorul Trilateral”), părăsind băncile, în masă, ca șobolanii. Milioane de români au fost și sînt fraudați de bănci. Bancherii au transformat Leul românesc într-o pisică de maidan, căreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuț, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” și reorganizarea sistemului financiar românesc. O colonie de rețele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri și farmacii Instituționalizarea cămătăriei și corupției în sistemul financiar-bancar a făcut să
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
de țesut la școală ca să le învețe pe fete să țeasă. Ieșeau din mâna fetelor, sub îndrumarea doamnei Eudochia, niște lucrușoare minunate, de la prosoape cu motive naționale, la tot felul de covorașe și perdele, pe care le vindeau, iar cu bănuții adunați erau cumpărate diverse materiale și lucruri trebuincioase școlii”. Imediat după arestarea preotului, soția sa este dată afară din învățământ, constituind un pericol și în același timp, un exemplu negativ pentru elevii săi, însă doar în concepția comuniștilor. Eudochia Tatu
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
a adresat altui băiat: - Câți ai în cutie, mă? - O mie patru sute șaizeci! - Îi numărăm, domnilor? - Nuu! Să-i pună jos, lângă borcan. Poftim banii! Și operațiunea a decurs în liniște deplină până la ultimul băiat cu fluturi. După ce am primit bănuții, am spus respectuos “bună seara!” și am plecat. M-am uitat la fețele lor. Erau negre-catran, cu fălcile încleștate. Nu au scos niciun cuvânt în fața copiilor. Au plătit până la ultimul bănuț, din care “domnul” Dode ne-a dat jumătate. Nu știu ce
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
deplină până la ultimul băiat cu fluturi. După ce am primit bănuții, am spus respectuos “bună seara!” și am plecat. M-am uitat la fețele lor. Erau negre-catran, cu fălcile încleștate. Nu au scos niciun cuvânt în fața copiilor. Au plătit până la ultimul bănuț, din care “domnul” Dode ne-a dat jumătate. Nu știu ce discuții au fost în urma noastră. A doua zi, domnul Arsu l-a chemat la cancelarie pe “domnul” Dode, unde au stat de vorbă mai mult timp. Pe urmă au venit împreună
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
este mai util și mai demn să construim cu bucurie un spațiu-simbol al comuniunii decât să apărăm cu patimă un vid spiritual!... Acest adevăr este confirmat de mulțimea clericilor și credincioșilor români care deja au început să ofere cu bucurie bănuțul lor pentru Catedrala care reprezintă dorința lor de întărire în credință și de înălțare în demnitate. Concluzii finale și încheierea În acest fel stând lucrurile, ne minunăm pe zi ce trece văzând câtă dreptate a avut istoricul Gheorghe Brătianu când
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
lor. În Stațiune, de câteva zile, au apărut doi străini ce au zăpăcit iarăși lumea, și așa aiurită. Unul zice că e ghicitor în palmă, celălalt se dă drept cititor în stele. Primul adună mulțimea ziua, ultimul noaptea. Pentru un bănuț, Chiromantul prezice curioșilor viitorul. Printre altele, aproape tuturor, tineri și vârstnici, le-a spus că nu vor mai avea prea mult de trăit. Asta sigur. Dintotdeauna, locuitorii Stațiunii au avut viață lungă; aerul e curat și ozonificat, apele sulfuroase au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
vârfurile picioarelor, uitându-se după polițai. Dar nătărăii se vede treaba că dispăruseră. Tresări. Cineva Îl apucase de o mână. Căută să se elibereze din strânsoare smucindu-se, dar cel ce i-o strângea rezistă cu o forță nebănuită. Un bănuț! Ce naiba vrei de la mine, babo? Îi strigă poetul femeii care Îl reținuse. Acoperită de zdrențe, cu părul lung și alb despletit peste spatele cocârjat, Își ținea capul plecat, ca și când n-ar fi cutezat să Îl privească În față. — În schimbul sorții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Acoperită de zdrențe, cu părul lung și alb despletit peste spatele cocârjat, Își ținea capul plecat, ca și când n-ar fi cutezat să Îl privească În față. — În schimbul sorții tale. — Ai tu grijă de soarta ta, vrăjitoareo. Că ai nevoie. Un bănuț. Un bănuț pentru soarta ta, Îi repetă ea Încă o dată. Tonul glasului ei era ferm și sonor, În ciuda Înfățișării ei decrepite. Între timp, Îi deschisese palma cu forța și parcă Îi scruta În ea. Acum, mulțimea aluneca pe lângă ei, deschizându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
zdrențe, cu părul lung și alb despletit peste spatele cocârjat, Își ținea capul plecat, ca și când n-ar fi cutezat să Îl privească În față. — În schimbul sorții tale. — Ai tu grijă de soarta ta, vrăjitoareo. Că ai nevoie. Un bănuț. Un bănuț pentru soarta ta, Îi repetă ea Încă o dată. Tonul glasului ei era ferm și sonor, În ciuda Înfățișării ei decrepite. Între timp, Îi deschisese palma cu forța și parcă Îi scruta În ea. Acum, mulțimea aluneca pe lângă ei, deschizându-se asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
s-ar fi temut să Îi atingă. În sfârșit, Îi fuseseră recunoscute Însemnele prioratului, speră poetul. Privirile trecătorilor, În realitate, erau ațintite asupra femeii. Pe ea Încerca toată lumea să o evite. — Dă-mi drumul. Nu cred În pălăvrăgelile tale. Un bănuț ca să afli când o să fii pierdut. Cine vrea să mă pierd? — Tu. Tu Încerci să te pierzi. Dante Încercă Încă o dată să Își elibereze mâna, Însă femeia nu cedă. — Ai descoperit chipul omului mort, mai zise ea. — Ce... — Dar omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să Își elibereze mâna, Însă femeia nu cedă. — Ai descoperit chipul omului mort, mai zise ea. — Ce... — Dar omul mort nu o să-ți vorbească. Dante era deconcertat. În mod mecanic, duse mâna la punga legată la brâu și luă un bănuț de aramă. — Spune-mi despre omul mort. — El Îi va călăuzi pe cei vii. Îi va călăuzi? Încotro? — Spre tărâmul celorlalți morți. Nu ar fi trebuit să Îi descoperi chipul. Dante era deconcertat. Bătrâna se exprima Într-un fel obscur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la drum spre mânăstire. Se blestema În sinea lui pentru că plecase urechea la una din multele disperate care se dădeau drept magiciene și fermecătoare. Florența era plină de ele, cum pline de ele erau și bolgiile infernului. Soarta pentru un bănuț... La naiba! În sfârșit, izbuti să ajungă până la Santa Croce. Meșterul din Como fusese găzduit În mânăstirea franciscanilor, În aripa pe care călugării o puneau la dispoziția pelerinilor. Părintele stareț nu se miră prea mult când Îl văzu că sosește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În centru, trosnea focul dintr-un vas cu jeratic, pe ale cărui flăcări ațâțate În continuu bolborosea un ceaun mare din aramă și se roteau frigările cu carne, Învârtite de câțiva țânci nenorociți, ghemuiți pe pardoseală. Sclavi cumpărați pe câțiva bănuți de la vreo familie săracă de pe la țară, Își zise Dante dezgustat. Aerul era Îngreunat de fumul adunat de la opaițe și de la foc, zăbovind o vreme pe sub căpriori Înainte să se risipească printr-o deschidere din tavan. Glasurile, sunetele surde ale veselei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ce să Îl răstoarne cu picioarele În sus. Întins pe jos, era un bărbat ghemuit, care Încerca să Îl rețină cu un glas plângăreț. Avea capul În parte Învelit În zdrențe, ca pentru a-și acoperi cine știe ce desfigurare imundă. Un bănuț, și o să-ți dezvălui soarta dumitale! — Ce? Iarăși? Dante Îl Îndepărtă cu piciorul, aruncându-i câteva vorbe grele. Îi cunoștea mutra, Întrucât Îl zărise În nenumărate rânduri printre cerșetorii care stăteau cât e ziua de lungă În față porții de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]