976 matches
-
au cinstit eroii, rugându-ne pentru ei și înălțând glasuri de slavă.La Monumentul Eroilor situat pe strada Târgului din Movila Miresii, într-un cadru ceremonial, astăzi s-au depus coroane de flori de către ... XI. CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ “ CULORILE BĂRĂGANULUI ” - EDIȚIA A VIII-A, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016. Vineri, 27 mai 2016, în sala Căminului Cultural din Movila Miresii, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Concursului județean de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
VIII-A, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016. Vineri, 27 mai 2016, în sala Căminului Cultural din Movila Miresii, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Concursului județean de pictură Culorile Bărăganului. Școala Gimnazială Movila Miresii, organizatoarea acestei activități extracurriculare, promovează arta plastică în rândul elevilor ca o modalitate de educație estetică. Un exemplu concludent este Bianca Pârlog, fostă elevă a școlii movilene, premiată în multe țări ale lumii pentru lucrările sale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
binecunoscute din edițiile precedente: motivarea tinerelor talente ce pot transmite prin ... Citește mai mult Vineri, 27 mai 2016, în sala Căminului Cultural din Movila Miresii, s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Concursului județean de pictură Culorile Bărăganului.Școala Gimnazială Movila Miresii, organizatoarea acestei activități extracurriculare, promovează arta plastică în rândul elevilor ca o modalitate de educație estetică. Un exemplu concludent este Bianca Pârlog, fostă elevă a școlii movilene, premiată în multe țări ale lumii pentru lucrările sale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 29 mai 2015, Școala Gimnazială Movila Miresii a organizat ediția a VII-a, a concursului de pictură ,,Culorile Bărăganului
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 29 mai 2015, Școala Gimnazială Movila Miresii a organizat ediția a VII-a, a concursului de pictură ,,Culorile Bărăganului”, a cărui temă a surprins tradițiile și obiceiurile românești din această zonă. Evenimentul a avut loc la Căminul Cultural din localitate, iar participanții au fost elevi ai claselor primare din mediul rural, județul Brăila. Comisia de organizare a acestui concurs
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
și de către elevul Petre Gabriel Alin, din clasa pregătitoare, de la Școala Gimnazială Bordei Verde- înv. Comșa Ionel La secțiunea I tema plastică a lucrării a fost: ,,Rolul decorativ al liniei și punctului în obiectele de artă populară românească din zona Bărăganului”. La secțiunea a II-a, au participat elevi ai claselor III-IV, care au realizat compoziții plastice cu tema : ,,Obiceiurile românești din zona Bărăganului desfășurate cu prilejul unor sărbători tradiționale”. Premiile obținute la această secțiune au fost: premiul I, Stepanenco Dănuț
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
lucrării a fost: ,,Rolul decorativ al liniei și punctului în obiectele de artă populară românească din zona Bărăganului”. La secțiunea a II-a, au participat elevi ai claselor III-IV, care au realizat compoziții plastice cu tema : ,,Obiceiurile românești din zona Bărăganului desfășurate cu prilejul unor sărbători tradiționale”. Premiile obținute la această secțiune au fost: premiul I, Stepanenco Dănuț, clasa a III-a, Școala Gimnazială Scorțaru Vechi, înv. Căldărescu Raluca, premiul al II-lea, Desagă Teodora, clasa a III-a, Școala Gimnazială
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
identitatea noastră ca popor. O activitate reușită adăugată în palmaresul realizărilor acestei școli. Felicitări tuturor celor implicați în activitate, oragnizatorilor, invitaților și micilor artiști ce s-au întrecut în acestă competiție! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI Ediția a VII-a, 2015 / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611, Anul V, 30 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CONCURSUL JUDEȚEAN DE PICTURĂ CULORILE BĂRĂGANULUI EDIȚIA A VII-A, 2015 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373200_a_374529]
-
a propus recomandarea sa spre o parohie din Bărăgan. Trebuia doar să mă decid și să mă grăbesc. Nu m-am decis, dar m-am grăbit cu răspunsul: Părinte drag, nu-mi place zona aridă și zdrențuită de vânturi a Bărăganului. Dacă era muntele mă hotăram pe loc! Marele Duhovnic a înțeles imediat, acceptându-mi motivația. Am debutat în învățământ ca profesor teolog la Școala Normală din București. În cadrul manifestării Zilei Colegiului, Directoarea a propus câtorva profesori mai remarcați să-și
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful, Și barbă unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosita... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Citește mai mult AMINTIRIÎn România de-altădată,Indiferent de unde ești,Fiecare avem un locScris în cartea de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
povești...Iașul își are „Copoul”,Si teiul „Eminescian”...Sighișoara are turnul,Clujul, floarea de castan...Brașovul își are „poiana”...„TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful,Si barbă unui Lipovean...Munții își îndreaptă creasta,Catre bolta infinită...Bărăganul, pe câmpie,Isi leagănă iarbă cosita...Ape, râuri și izvoare,Dunărea alimentează,Si se varsă-n Marea Neagră,Care-n vals de val vibrează...... Abonare la articolele scrise de ada segal
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
pe care o putea lesne povesti cu har și exactitate oricând, așa cum rar am avut ocazia să întâlnesc pe tot parcursul vieții mele de până acum. Cu bunicul dinspre mamă venit direct de pe pământul Serbiei taman pe meleagurile vântoase ale Bărăganului, undeva, prin secolul al XIX-lea, rămas, ulterior, la numai doi ani, orfan de tată, după moartea eroică a acestuia în timpul Primului Război Mondial, și participant, la rându-i, pe ambele fronturi în cea de a doua Conflagrație a veacului XX, decorat
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
apoi la sura, Să vadă ce războiul stricase-n bătătura Atunci, în poarta surii pe cînd chema hulubii Țăranul ce se-ntoarse părea stăpânul lumii A mers apoi la glie privind adânc în zare - Și-o lacrima fierbinte depuse-n bărăgane. S-a-ntors apoi în casa și-a sărutat băiatul Și- a întrebat femeia de-ncepe seceratul ... Maternitate Tristan așezase în patul de pătimi Străjerul de noapte al castității, Corpurile aprinse de mireasma lui Eros Topiră oțelul rece, pecetluit la Toledo O
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
torturat, trimis la muncă silnică, de unde a fost eliberat în 1953. Colectivizarea era deci un mod de a instala partidul la sate, unde activiștii sînt prezenți. Familiile țărănești denunțate drept chiabure și chiaburi recalcitranți vor fi majoritatea deportate în stepa Bărăganului unde vor supraviețui cîțiva ani buni construind sate improvizate. Colectivizarea a dezrădăcinat tradițiile, a distrus ierarhiile sociale sătești și legăturile de familie. Psihologic, colectivizarea este resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că nu numai omenirea pământeană, ci chiar astronomii din ceilalți planeți ai sistemului nostru solar și-au îndreptat ocheanele spre pământ spre a privi pe diferiți misionari speciali cari duceau această știre în cele patru părți ale lumii. Cum e Bărăganul mare și pustiu, le-am fi venit în ajutorul acelor astronomi dacă, în lungul lui, am fi scris cu litere mari de câte o milă patrată o scrisoare de notificare pentru șefii statelor din ceilalți planeți. Nu simte "Presa" că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste 6 000 pogoane e mai mare decât impozitul pus asupra proprietarului care are 35 000 pogoane. La proprietar n-a avut ce să facă, căci a fost contract; și acolo prețuirea este foarte adevărată, căci atât produce pogonul de bărăgan. La munte toată lumea știe cum s-a făcut la 1864 împroprietărirea sătenilor: li s-a dat pământ și bun și rău, li s-a dat 3, 4 pogoane arătură și restul mlaștină sau râpe. Dar recensimîntul actual [î]i consideră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căruia, dacă e să simplificăm benefic lucrurile, îi datorăm spectaculoasa cădere a comunismului rezidual și venirea la putere a formațiunii realmente democrate, nelegată prin nimic de tarele regimului care l-a ținut pe Corneliu Coposu în temniță și în pustia Bărăganului. Vă mai amintiți cum arăta acest sediu în '90, '91, '92, cînd partidul lui Maniu era împroșcat de ticăloșii din formațiunile securist-iliesciene cu cele mai mîrșave scorneli? Boierescul palat se afla sub o continuă stare de asediu, mohorît și cotropit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, incepand cu anul 1961, a realizat mai multe ediții din proza acestuia. Edițiile, apărute sub titluri diferite, la Budapesta sau la București, conțin trei, patru sau mai multe dintre povestirile și românele lui Istrati; traducerea romanelor Codin, Cosma, Ciulinii Bărăganului și a povestirilor Direttisimo, O noapte în bălti aparține lui D., iar Chira Chiralina apare întotdeauna în versiunea maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a întâmplat
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
ale lui M. Sadoveanu, ediție realizată în selecția și sub redactarea traducătorului în colaborare cu V. András János, sub titlul Válogatott művek (I-III, 1966). Din opera lui Mihail Sebastian a tălmăcit românul Accidentul. Traduceri: Panait Istrati, Pusztai bogáncsok [Ciulinii Bărăganului], Budapesta, 1961 (în colaborare cu Horváth Henrik), Kyra Kyralina, Budapesta, 1965 (în colaborare cu Horváth Henrik); Román népballadák és népdalok, Budapesta, 1961 (în colaborare cu V. András János); Mihail Sadoveanu, Kisvárosi csendélet [Locul unde nu s-a întâmplat nimic], Budapesta
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
pe lângă unguri să-i atace pe pecenegi, dar planul a eșuat. Apoi, după Const. Porphyrogenetul, pe la începutul secolului al X-lea, unele cete de pecenegi s-au stabilit în teritoriile nord-dunărene, pe cursurile inferioare ale Nistrului, Prutului, Siretului până în estul Bărăganului (cîmpia munteană), pe malul opus al Dristrei, foarte aproape de Bulgaria. În Bugeac (sudul Basarabiei) se afla un trib peceneg, iar ceva mai la nord, între Prut și Nistru, un alt trib, după cum precizează Masudi. Lexiconul lui Suidas, datat a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din sud-estul Moldovei (Bugeacul) și nordul Dobrogei. Celelalte teritorii românești de la sud și est de Carpați au rămas sub administrația conducătorilor locali, dar au devenit tributare mongolilor, precum cnezatele rusești și statul bulgar. Dar se pare că ei controlau direct Bărăganul (sud-estul Munteniei), aflat în vecinătatea sudului Moldovei și nordului Dobrogei. În Bugeac (sudul Basarabiei) au fost descoperite complexe funerare din secolele XIII-XIV, cu ritul de înmormântare specific triburilor (popoarelor) turanice ale cumanilor, aserviți stăpânirii mongole. Dacă, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sferturi din oastea lor este alcătuită din alte neamuri. Astfel, la asediul orașului Assisi, alături de o ceată de tătari și cumani, sunt menționați și "valahi". În același timp, este o certitudine că regiunile de câmpie românești din sud și est, Bărăganul și Bugeacul, erau sub stăpânirea directă a tătarilor. Un sol creștin la curtea Hoardei de Aur a întâlnit, pe drumul spre Marea Caspică, români prin acele părți, cu daruri pentru han, precum și un cuman care vorbea latinește, fiind botezat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești, Dunărea (Istru) și Nistru, fiind din cele mai adecvate păstoritului nomad, interesul turanicilor s-a concentrat asupra acestor teritorii, de unde au încercat să înlăture comunitățile umane autohtone. Rezultatul confruntărilor cu nomazii turanici a constat în reducerea așezărilor localnicilor din Bărăgan și Bugeac, începând din prima jumătate a secolului al XI-lea, iar în perioada următoare (secolele XII-XIII), acestea au devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se puteau apăra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se puteau apăra mai lesne.28 Prin pătrunderea turanicilor, apoi a mongolilor, întinse teritorii au fost dezafectate vreme îndelungată agriculturii, iar câmpia Bărăganului și stepa Bugeacului au avut o redusă populație până în epoca modernă. Pe lângă aceasta, populația ce locuia în apropierea teritoriilor unde sălășluiau nomazii se pare că a fost supusă unor prestații tributare-nu sunt date concrete în acest sens, dar se presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ungară, au fost silite, sub impactul șocului psihologic provocat de năvălitori, să recunoască dominația tătară. Dar acele căpetenii tătare care primiseră ținuturile din zona Dunării de Jos încă nu știm dacă le-au folosit efectiv pentru pășunatul turmelor (Bugeacul și Bărăganul), în urma retragerii acestora din 1242. Ar fi necesare informații suplimentare în acest sens. Dar este cert că, cel puțin douăzeci de ani după aceea, tătarii nu au adus trupe la sud și est de Carpați, nu au preluat controlul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]