573 matches
-
reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fără diverse cercuri de creativitate, fără prea mult timp liber. În astfel de condiții se manifestă creativitatea naturală, înnăscută, nestimulată. Aveau în grija lor (lui și a fratelui mai mare) gospodăria, pescuitul la baltă, capra cu iezii și un țap bătăuș, pe care trebuiau să-i ducă pe imaș, trecând prin mijlocul satului. Faptul că Ionică se născuse o fire inventivă vorbește și următorul caz. Casa părintească era situată chiar pe malul Prutului. Într-o bună zi, le-a făcut din
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
lecției și până la comiterea de nedreptăți, adresarea de epitete necorespunzătoare, admonestări eronate etc.). Copiii caracteriali din școli sau licee sunt prezentați cadrelor didactice ca fiind copii dificili, dezordonați, neatenți, leneși, neascultători; distrag pe colegii lor, fură; sunt încăpățânați, aroganți, vindicativi, bătăuși, obsceni, trișori, mincinoși, distrugători de materiale școlare etc. Nu încape însă îndoiala că supraîncărcarea elevilor, indiferent de vârstă și de modalități, este cea dintâi care exercită o influență negativă asupra atitudinii școlare și a conduitei elevilor.Astfel, suprapopularea claselor și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cazul unor specii cum sunt: gâștele (Anser anser, Anser albifrons), rațele (Anas platyrhynchos, Anas crecca, Aythia ferina), prundărași, sitari și fluierari (Charadrius dubius, Limosa limosa, Tringa erythropus, Tringa glareola, Tringa totanus), pescăruși (Larus argentatus, Larus ridibundus), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), bătăușul (Philomachus pugnax) ș.a. Iarna apar în regiune păsări cum sunt cufundarii polari (Gavia arctica, Gavia stellata), corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), culicul mare (Numenius arquata) sau lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). Dintre speciile rare care pot fi observate aici: Tadorna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
legionar, „a cercetat, înjurat și dat și palme la mulți comuniști”, ulterior fiind transferat la Grupa Legionară. Nicolae Dârlea, comisar-ajutor, a fost definit drept „călăul grupei”, reproșându-i-se anchetele dure asupra comuniștilor arestați. Alt comisar-ajutor, Haralambie Lepădatu, „jefuitor și bătăuș teribil”, s-a remarcat ca unul din cei mai devotați funcționari anticomuniști, activând în domeniu circa 20 de ani. Începutul anului 1946 a adus (la 21 ianuarie și 10 februarie), printre alte măsuri, epurarea unor funcționari din mai multe instituții
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șampanie! tot din Costești! da' pe 27 octombrie o botezat Gina, cu Ionel al lui Moldoveanu! bunicu', să-mi cumperi un leptop! Dan, că poa' să se preoțească cu atestatu' de preoție de la seminar! sănătati la maistru! sănătati! te plimbi? bătăușule! cursul vieții, prima atestare documentară cursus honorum, ți-o băgat Mihaela tăti prostiile-n cap, lasî-mă-n pașì! n-am audzît! mi-o zîs sî nu mă comentezi! melodia frazei este lexicul, suprasegmentalele secvențele semantice, Tîrgu Frumos pe zăpadă crucea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și-i cam snopise pe toți adversarii săi. Y era și el așijderea, oțel nu alta și rupea osul cît ai zice pește. Ce mai, amîndoi tocau oasele cu pricepere și ușurință. Cam din oră în oră se prezentau fioroșii bătăuși în carne și oase (întregi) și se reluau scene din meciurile anterioare ale celor doi, unde aceștia tocau adversari plini de borș și adormiți ca la anestezie. Mi s-a trezit un interes morbid să văd care pe care, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vorbea singur pe stradă. Ce chestie, dom'le! O fată ca ea, curată ca spuma mării și frumoasă... Doamne, nici nu visam s-o ating, și cînd colo... Cînd colo ce? îl întreabă vagabondul străzii, un vlăjgan fără căpătîi și bătăuș notoriu. Alfaro se temea ca de naiba de hojmalăul ăsta și din acest motiv a început să vorbească tîmpenii: Ei, Macias, dacă ai ști ce aventură am avut! Nu, zău, Tirbușon, ce aventură a trăit băiatul? Cu mîna dreaptă hojmalăul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a culturii politice) e minimală. În cel mai bun caz, „prestația“ lor ține publicul în fața televizoarelor, dar nu e de natură să-l ducă la urne. Nimeni nu e înclinat să se deranjeze pentru a alege între diferite specii de bătăuși, circari, impostori, prostănaci, obraznici, șmecheri, mafioți, gușteri și guguștiuci. Politicienii noștri sunt, de regulă, oameni fără convin geri. „Dreapta“ și „stânga“, „liberal“, „conservator“, „social-democrat“, „popular“ etc. sunt tot atâtea forme fără fond, simple deghizamente lucrative (de circumstanță). Întrucât nu au
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a institui o pace obligatorie doar pentru a te pregăti de fapt pentru un nou război; meserie ancestrală pentru voi. Chiar nobilă, dacă mă gândesc că marile voastre familii - cu blazonul de rigoare - Își au originea mai Întotdeauna Într’un bătăuș mai dihai, precum marile averi Într’un hoț pe potrivă... Eu, pisica, și nici altă - cu ghilimele - necuvântătoare, n’aș fi În stare de o așa perversitate. Pentru simplul motiv că războiul e un factor limitativ al exploziei voastre demografice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai ales că era totdeauna curat îmbrăcat 56. Instinctul ei de mamă îi spunea că acest copil este mai altfel, și adesea mamele sunt înclinate să-i protejeze pe cei mai timizi și mai sensibili dintre copii. Ceilalți frați erau bătăuși și violenți, se apărau singuri, pe când șotiile lui Mihai erau de altă natură și erau făcute cu un soi de nevinovăție dezarmantă, în fața căreia erai îndemnat să cedezi. De aceea mama îi și lua apărarea. Următorul an va fi cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prins la arest un ciudat de la Regiment care a îngropat arma unui camarad. Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să-i vadă și gata
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
tot anul 500.000 - 18. Veverița (Sciurus vulgaris) 15 sept. - 31 mart. 200.000 400.000 19. Viezurele (Meles meles) 1 aug. - 31 mart. 500.000 1.000.000 20. Vulpea (Vulpes vulpes) tot anul 500.000 - B. PĂSĂRI 1. Bătăușul (Philomachus pugnax) 15 aug. - 15 mart. 50.000 100.000 2. Becațina comună (Gallinago gallinago) 15 aug. - 15 mart. 50.000 100.000 3. Cioară griva (Corvus corone cornix) tot anul 10.000 - 4. Cioară de semănătura (Corvus frugilegus) tot
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
teren de fotbal. Dar și lagărul D, În care am fost, avea. În lagărul de țigani am stat vreo trei-patru zile. Aici deja a Început să se contureze și dintre ai noștri (că nemții nu se băgau) care erau mai bătăuși, mai scandalagii... A apărut așa-zisa conducere de lagăr... Adică țiganii mai cooptau În jurul lor dintre ai noștri. - Țiganii cooptau dintre evrei? - Țiganii, sigur că da... - Cum arătau aceste barăci? - Cred că inițial fuseseră făcute pentru cai. Baraca avea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
stat o zi: m-au dus ziua, Înainte de masă, și am stat toată noaptea - a doua zi m-au luat: „Spune, toată viața ta o știm”, zicea un consilier (era un titlu al lor, consilier juridic al Siguranței). Înconjurat de bătăuși, nici nu a vrut să audă că n-am făcut: m-au dezbrăcat de pantofi, mi-au băgat un par pe sub picioare și, cu tălpile În sus, a Început bătaia - aveau vână de bou... Ei, am zis eu că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
văzut în istorie atâta ură, teroare, jafuri, omoruri, expulzări, maltratări; tot ce este abject în om s-a dezlănțuit. Peste tot, lângă jandarmii cu pene de cocoș, pe care se dă vina, lângă unitățile militare, s-au adunat bande de bătăuși și criminali dintre ungurii și secuii din Ardeal. În primele săptămâni de la intrarea ungurilor în partea cedată a Ardealului, suma atrocităților se ridică la 22.713, înglobând: - omoruri -919 - schingiuiri - 1.126 - bătăi 4.126 - arestări - 15.893 - profanări - 124devastări
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
privatizează CEC-ul. Tot în cutia cu daruri venite din răsărit s-au aflat și câteva vorbe trimise de cineva de la care nu te aștepți, tocmai pentru ca surpriza să-ți fie și mai mare: Vladimir Jirinovski, personaj trăsnit, gălăgios și bătăuș, ultranaționalist liberal, un rus alăptat cu votcă, care, rar, ce-i drept, mai croiește câte una și după ființa adevărului. Omul nostru a spus textual în Duma din Moscova: „... dați Basarabia României”, afirmație care ar fi trebuit să se bucure
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cum să fie un lucru rău. Nu vreau să fac din răspunsul acesta unul intelectual. Am să răspund simplu. America ne-a cocoșat cu bătaia de mai bine de 50 de ani. Și Încă rău de tot. Sprijinindu-i pe bătăușii din regiune, fie că este vorba de Israel sau de regimurile din țările noastre, America nu doar ne bate de ne bușește sângele pe nas, ci ne și frânge, multora dintre noi, gâtul“. La fel cum depresiunea economică din America
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dându-și probabil seama de efectul întrevederii în sufletul copiilor. Moșul s-a sculat, a plecat și nu l-am mai văzut. Burada La o săptămână a apărut altă figură de la Centru. Un tânăr de 25-30 ani, recrutat probabil dintre bătăușii cu care comuniștii convingeau țăranii să se înscrie în colectivă. Se numea Burada. De două trei ori pe săptămână, strângea în curte mulțimea elevilor și, dându-și aere de reprezentant al clasei muncitoare, vorbea despre comunism, URSS, Marx, Engels, Lenin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cerul gurii îmi picură sânge închegat pe care nu reușeam să-l înghit. Nu înregistram decât faptul că eram într-o tortură care nu se mai termina. Spre ziuă am fost câteva clipe perfect conștient. Fiecare dintre noi eram în mijlocul bătăușilor și eram loviți în cap așa cum bați un măr, ca să-l frăgezești. Din când în când eram târâți unul în fața celuilalt, ni se punea lemnul în mână și ni se comanda să lovim în cap pe cel din fața noastră. Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așa cum bați un măr, ca să-l frăgezești. Din când în când eram târâți unul în fața celuilalt, ni se punea lemnul în mână și ni se comanda să lovim în cap pe cel din fața noastră. Nu executam: atunci cu mâna lor bătăușii purtau mâinile noastre. În fața mea se afla Lupoaie, în fața lui Titi Stoica, Obreja, iar în fața lui Neagu, Ismană. Unul dintre tinerii care se agitau mi-a zis la ureche: Fă-te că țipi, zvârcolește-te... Apoi l-am auzit pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu cărămizi și alergați prin camera de 10/6 metri până la epuizare, când ne prăbușeam sub lovituri de bâte. Tot timpul eram potopiți de înjurături și acuze insultătoare. Acestea se făceau ca să se poată nimici personalitatea fiecăruia dintre noi. Când bătăușii înșiși oboseau și aveau nevoie de odihnă, începea un program de exerciții gimnastice, cu fandări, broască, sărituri, precis potrivite, într-o succesiune regulată, derivând unele din altele, pe care ajungeai să le execuți mecanic aproape fără comandă. Urmând distrugerea personalității
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]