707 matches
-
în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul Poezia poporală, schițând anumite generalizări asupra materialului cules, ajunge la o clasificare a poeziilor populare (cântece bătrânești, de frunză, doine și hore), preluată și de V. Alecsandri. Valoarea documentară a acestor producții, păstrătoare ale limbii și obiceiurilor străvechi, o cântărește în spiritul gândirii lui Herder („Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”). Dar nici palierul estetic
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
este cel mai autorizat culegător de folclor contemporan de la românii din Valea Timocului. Prima sa culegere, Poezii populare de la românii din Valea Timocului (1943), conține balade antiotomane, haiducești și fantastice, care demonstrează, printre altele, rolul românilor timoceni în vehicularea cântecelor bătrânești, în transmiterea motivelor pe ambele maluri ale Dunării. Culegerea Cântece bătrânești și doine (1967) se impune atenției atât prin caracterul științific al alcătuirii, cât și prin bogatul capitol de balade (peste o sută de piese) fantastice, vitejești, păstorești, haiducești, de
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
Valea Timocului. Prima sa culegere, Poezii populare de la românii din Valea Timocului (1943), conține balade antiotomane, haiducești și fantastice, care demonstrează, printre altele, rolul românilor timoceni în vehicularea cântecelor bătrânești, în transmiterea motivelor pe ambele maluri ale Dunării. Culegerea Cântece bătrânești și doine (1967) se impune atenției atât prin caracterul științific al alcătuirii, cât și prin bogatul capitol de balade (peste o sută de piese) fantastice, vitejești, păstorești, haiducești, de curte și familiale. Alături de baladele timocene, figurează și câteva cu largă
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
Congresul FUEN de la Praga, din mai 1998. SCRIERI: Casă din Dunăre, Timișoara, 1974; Pasărea sufletului, București, 1981; Tăcerea de piatră, București, 1982; Coroană munților, București, 1983. Culegeri: Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943; Cântece bătrânești și doine, pref. Tudor Arghezi, București, 1967; Povești populare românești, București, 1988. Repere bibliografice: Emanoil Bucuța, Glas de la românii uitați, „Timocul”, 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 242-247; I. Oprișan, „Cântece bătrânești și doine”, RITL, 1967, 2; Bârlea, Ist. folc., 550
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943; Cântece bătrânești și doine, pref. Tudor Arghezi, București, 1967; Povești populare românești, București, 1988. Repere bibliografice: Emanoil Bucuța, Glas de la românii uitați, „Timocul”, 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 242-247; I. Oprișan, „Cântece bătrânești și doine”, RITL, 1967, 2; Bârlea, Ist. folc., 550; Ion Arieșanu, Prezente literare: Cristea Sandu-Timoc, O, 1979, 39; Eugen Todoran, „Pasărea sufletului”, O, 1981, 26; Alexandru Ruja, „Tăcerea de piatră”, O, 1983, 9; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 197-198. D.V.
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956), Vera Proca (Despre notarea dansului popular românesc, 1956), Al. I. Amzulescu (Cântecul nostru bătrânesc, 1960), Corneliu Bărbulescu (Catalogul poveștilor populare românești, 1960), Sabina Cornelia Stroescu (Cu privire la sistemul de clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 216-228; Gh. Cătană, Balade poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1975, 89-99; Alexiu Viciu, Flori de câmp, Cluj-Napoca, 1976, 263-264. Repere bibliografice: S.
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1975, 89-99; Alexiu Viciu, Flori de câmp, Cluj-Napoca, 1976, 263-264. Repere bibliografice: S. Fl. Marian, Nunta la români, București, 1890, 210-212; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 9, 413, 505, 677, 898, 978-979; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
deghizați în negustori de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de fier, București, 1951; Cântece bătrânești, București, 1951; Lupta pentru pace, București, f. a.; Nicoară Potcoavă, București, 1952; Însemnări pe marginea articolului 80, București, 1952; Opere alese, I-IV, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1952-1953; Aventură în Lunca Dunării, București, 1954; Muncitori și păstori, București, 1954; Evocări
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Socialiste de Roumanie, Bucarest, 1969, p. 195 (nr. 3383 / 4), p. 209(3419), p. 229 (3462 / 4: „Acul din claia cu fân”). 438. Vezi Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen..., Helsinki, 1928. 439. Vezi, între altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Munții Apuseni (Moții), pp. 237-243. 442. Flori alese din poezia populară, ediție de Ioan Șerb, vol. II: Poezia obiceiurilor tradiționale, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 276. 443. Op. cit., vol. II, p. 227. 444. Ibidem. 445. Balade populare românești (Cântece bătrânești), antologie, prefață, glosar și bibliografie de Al. I. Amzulescu, Editura Minerva, București, 1988, p. 186. 446. Flori alese din poezia populară, vol. I: Poezia lirică, ediție îngrijită de Ioan Șerb și prefațată de Mihai Pop, Editura pentru literatură, București, 1967
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie dramatice, întrucât e vorba, în mai toate, de drame pasionale (Gura satului) sau de conștiință (Popa Tanda). Dar conflictele sunt privite cu seninătate și subordonate deznodământului, care este, în toate cazurile, fericit. Momentele tragice sunt abordate cu înțelepciunea bătrânească a celui care știe să prețuiască viața și bucuria de a trăi. Cu timpul, scriitorul își schimbă modul de a concepe nuvela rurală și dorind, parcă, să ofere, prin subiecte și intrigă, lecții de morală, ajunge la un deznodământ tragic
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
câteodată / să-mi regăsesc copilăria / mă-mpiedic de amintiri ca de niște bolovani / și în față / îmi joacă mereu începutul de dimineață / în care / pentru mine zările și-au pus zăvoare. / Doamne, pentru cine să aprind aici o lumânare?” (Casa bătrânească). Tonul general este elegiac, poetul dedicând versuri delicate iubitei pierdute, confesându-se trist într-un decor de „aducere-aminte”, ton ce se păstrează și în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O serie de articole și studii se bazează pe cercetarea unor documente. S. a efectuat anchete etnofolclorice în satele românești
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
neamului nostru”. Ei așteaptă de la colaboratorii lor „știri cu privire la folcloriștii ce i-am avut, articole de lămurire, datini și credințe, plugușoare, orații, vorbe adânci, povestiri și legende, cântece de-ale copiilor, o seamă de cuvinte, colinde, vrăji și farmece, cântece bătrânești, povești, glume, ghicitori, împărtășiri arheologice și orice alte texte din cuprinsul literaturii populare scrise” (Cuvântul cel dintâi). Studii și articole despre folclor și folcloriști semnează Petru Gh. Savin, Em. Elefterescu, Ioan Răuțescu, S. T. Kirileanu, D. Furtună, N. Mateescu, Dobre
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
parcă tot într-o descendență a scriitorilor moldoveni exersați în fața cuptorului și a grătarului, U. a întocmit și o „pravilă” modernă pentru pregătirea vânatului și a peștelui, chiar așa intitulată: Cum să preparăm vânatul și peștele (1966). După bine-cunoscute rețete bătrânești transmise de la o generație la alta prin viu grai, câteva savuroase, deși scurte, considerații de gastronomie cinegetică, unde, dovedind erudiție în domeniu, îl citează pe faimosul gastronom și bucătar francez Ali-Bab (pe numele său real Joseph Babinski), dau seamă despre
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
locală apare foarte pregnant din obiceiuri, onomastică, localizări și grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe istorice, Brașov, [1898]; Românul în sat și la oaste aprețiat din cântecele lui poporale, Gherla, 1899; 125 chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, f.a.; Poezii poporale. Cântece bătrânești, Sibiu, 1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea mijlocie a județului Dolj, zonă mai puțin cercetată. Colecția este alcătuită mai mult pe principiul reprezentării decât pe acela al valorii pieselor
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
unitate națională în viziunea populară, Craiova, 1980; „Ghilușul” și „Suflet oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular, Craiova, 1988; Folclor literar românesc, Craiova, 1989. Culegeri: Cântec vechi din Oltenia, Craiova, 1967 (în colaborare); Cântece bătrânești din Oltenia, pref. Dumitru Șandru, Craiova, 1970. Antologii, ediții: Cântec de pe Jiu, Craiova, 1971 (în colaborare cu I. Russu-Șirianu); C. S. Nicolăescu-Plopșor, Povești oltenești, pref. edit., Craiova, 1975, Tivisoc și Tivismoc, postfața edit., Craiova, 1987; Războiul pentru Independență în viziunea
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
învățători din Muscel, la inițiativa lui C. Rădulescu-Codin. În prima etapă redacția se află în comuna Priboeni (Muscel), unde locuia C. Rădulescu-Codin, iar administrația se află la Câmpulung. Fidelă scopului propus, această „revistă pentru popor” își alcătuiește sumarul din cântece bătrânești, snoave, povești, legende, tradiții, aforisme etc., unele culese de învățători și preoți, altele preluate din cărți, ziare, reviste (cel mai des din „Neamul românesc pentru popor”, gazeta lui N. Iorga). Se publică și poezii semnate de I. N. Pârvulescu, C.
PRIETENUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289024_a_290353]
-
Oltenia și din Muscel, București, 1910; Cântece voinicești și ostășești, București, 1910 (în colaborare); Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; Făt-Frumos. Povești, București, 1913; Vine roata la știrbină. Povești, snoave și legende, București, 1914; Chira Chiralina. Cântece bătrânești, București, 1916; Ghiță Bondoc. Schițe și povești din popor, București, 1916; Cântece din război zise de flăcăi și fete mari între 1914-1919, Câmpulung, 1919; Cojocul lui Sărăcilă, București, 1925; Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Cal
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
în ea „o recădere în adolescența spiritului”, manifestul unui „fiu al soarelui”, adică manifestul unui tânăr „tremurici” care dezleagă pasiunile turbulente și nu își stăpânește frazele. Judecată aspră, minimalizatoare. P. scrie, în fond, o carte de înțelepciune în stil voit bătrânesc, pornind de la morala lumii rurale. Este un spirit exaltat, dar nu irațional. Manualul de morală cuprinde 337 sfaturi („un hambar de observații cotidiene asupra vieții de relație între oameni pe care-l strânge orice gospodar pentru copiii săi”) despre „condiția
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări ce amintesc de basm. În cântecele bătrânești ale acestui ciclu dintr-o epocă mai târzie, Gruia (sau Ioviță în unele variante) vrea să se însoare cu fata cadiului, nepoata împăratului din Țarigrad, pe care o răpește din grădina palatului. Lupta se dă de data aceasta între cadiu
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]