7,694 matches
-
tulburi. Mai mult de-asta o vrut a mere sângură la Bordeie, că acolo, într-o casă măi mult huruită decât în piciόre, știe Ana pă mamă Fiica, și muierea aia îi pute tălmăci visu'. Îi drept: o bănuie pe babă că nu i-o dezvăluit tot ce-o văzut când i-o dat în bobi; prea și-o adunat sprâncenele. - Ești frumόsă, fata babii, să porți un cățăl de usuroi tăt cu tine, să nu te deόtă όmenii, i-o
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
Ana pă mamă Fiica, și muierea aia îi pute tălmăci visu'. Îi drept: o bănuie pe babă că nu i-o dezvăluit tot ce-o văzut când i-o dat în bobi; prea și-o adunat sprâncenele. - Ești frumόsă, fata babii, să porți un cățăl de usuroi tăt cu tine, să nu te deόtă όmenii, i-o zâs, Tu ai să te măriți după un om ‘nalt și bogat.Să faci cunună de sânzâiene, s-o dai pe apă, când te
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
nu te deόtă όmenii, i-o zâs, Tu ai să te măriți după un om ‘nalt și bogat.Să faci cunună de sânzâiene, s-o dai pe apă, când te-ntorci acasă, ducă-se răul di la casa vόstă! Și babii, adu-i colac cu măr ... Cum știe mumă-ta să-l facă, nu-l face nime'... Și măi adu-mi o țâră de lut răzuit din patru colțuri de vatră din casă di la voi și nouă lumini de ceară
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
o despuiat și-o tunat în apă. Ave cu ea săpun de casă, că pă vremea nόstă nu erau alte celea de spălat păru', ca acuma, așe că și-o desfăcut cozile grόsă...Și cred eu că i-o dat baba ceva de împletit în păr , după ce și-l spală, că pre o vrut ie să să baje-n Strei ... Când am văzut-o așe', despletită, cu părul lung-lung tăciune și fața albă ca varul, cu ochii negri-negri, parcă-i ardeu în
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
roșii și albe, ce-și leagă româncele la gât și la mâini pentru ziua de 1 martie și care apoi le leapădă pe trandafiri înfloriți” (N.A. Caranfil, Cântece populare de valea Prutului); sau „La 1 martie sau în ziua de Baba Dochie, fac fetele niște strune roșii și albe și le poartă la gât până ce aud cucul întâia oară cântând. Atunci le aprind, afumă cu ele gâtul, înconjurându-l de trei ori, și apoi le aruncă jos” (datină de la Mitocu Dragomirnei
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
în beneficiul său și al copiilor, forțele pozitive care acționează în natură la debutul primăverii, ce o fac să renască, să revină la viață din amorțirea iernii. Această idee este oarecum întărită de existența în legendele și cântecele populare despre Baba Dochia a unui personaj numit Făt-Mărțișor (sau, simplu, Mărțișor) care pare a fi „regentul” lunii martie dar și al forțelor care transformă natura în perioada primăverii, forțe pe care le poate administra după plac. Potrivit legendei, Baba Dochia o asuprește
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
cântecele populare despre Baba Dochia a unui personaj numit Făt-Mărțișor (sau, simplu, Mărțișor) care pare a fi „regentul” lunii martie dar și al forțelor care transformă natura în perioada primăverii, forțe pe care le poate administra după plac. Potrivit legendei, Baba Dochia o asuprește pe nora sa (asemeni soacrei din basmul lui Creangă „Soacra cu trei nurori”), dar aceasta reușește să îndeplinească cerințele imposibile ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
transformă natura în perioada primăverii, forțe pe care le poate administra după plac. Potrivit legendei, Baba Dochia o asuprește pe nora sa (asemeni soacrei din basmul lui Creangă „Soacra cu trei nurori”), dar aceasta reușește să îndeplinească cerințele imposibile ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de Sf. Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și îl înfruntă pe Mărțișor, bizuindu-se pe cele 12 cojoace, că o vor apăra de frig; dar
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
pe nora sa (asemeni soacrei din basmul lui Creangă „Soacra cu trei nurori”), dar aceasta reușește să îndeplinească cerințele imposibile ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de Sf. Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și îl înfruntă pe Mărțișor, bizuindu-se pe cele 12 cojoace, că o vor apăra de frig; dar Mărțișor, cu ajutorul lui Făurar și al Vântoaselor, reușește să o determine pe Dochia să arunce toate cojoacele și astfel
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
reușește să o determine pe Dochia să arunce toate cojoacele și astfel îngheață și împietrește, împreună cu fiul său, Dragobete Iovan (sau Dragomir) și cu oile. Mai trebuie spus că ziua de 1 martie sau „mărțișor” este prima zi din „Zilele Babe Dochia” (sau „Zilele Babei”), care sunt în număr de 9 sau de 12, în funcție de zonă. Întâia „babă”, care cade la 1 martie, poartă numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
pe Dochia să arunce toate cojoacele și astfel îngheață și împietrește, împreună cu fiul său, Dragobete Iovan (sau Dragomir) și cu oile. Mai trebuie spus că ziua de 1 martie sau „mărțișor” este prima zi din „Zilele Babe Dochia” (sau „Zilele Babei”), care sunt în număr de 9 sau de 12, în funcție de zonă. Întâia „babă”, care cade la 1 martie, poartă numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
său, Dragobete Iovan (sau Dragomir) și cu oile. Mai trebuie spus că ziua de 1 martie sau „mărțișor” este prima zi din „Zilele Babe Dochia” (sau „Zilele Babei”), care sunt în număr de 9 sau de 12, în funcție de zonă. Întâia „babă”, care cade la 1 martie, poartă numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
spus că ziua de 1 martie sau „mărțișor” este prima zi din „Zilele Babe Dochia” (sau „Zilele Babei”), care sunt în număr de 9 sau de 12, în funcție de zonă. Întâia „babă”, care cade la 1 martie, poartă numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
de 1 martie sau „mărțișor” este prima zi din „Zilele Babe Dochia” (sau „Zilele Babei”), care sunt în număr de 9 sau de 12, în funcție de zonă. Întâia „babă”, care cade la 1 martie, poartă numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
zonă. Întâia „babă”, care cade la 1 martie, poartă numele special de Baba Dochie sau Baba Marta și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și se mai numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
la formele copacilor, contemplând în mintea mea cele mai mari săli ale unor muzee de artă, unde doar marii maeștri ai penelului puteau expune. Pe atunci fiind încă prin clasa a III a, știam doar de Grigorescu, Tonitza, Luchian și Baba, considerându-i titanii picturii! Natura, scenograful tuturor decorurilor a țesut această fantezie în care se concentrau; nopțile calde de vară în inima satului, unde eram departe de zgomotele orașului, amurgul coborând încet în purpură, iarba și pomii fructiferi de la marginea
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
în spinare și prea puține merinde pentru foamea de țara.“ (Motto la Obezitatea suficienței de sine) Un registru liric feminin, delicat, de o frumusețe nostalgică regăsim în ultimele două subcapitole, Peregrinaj în alb și Simfonia destinului. Titluri ca De-a baba oarba, Aghiazma din suflet, Zănatul nostru, Colind, Măsuratul oilor, După ghebe, aduc versuri despre copilăria petrecută în Ardeal, cu ritualurile și obiceiurile pământului, impresionante prin acuratețea redării: “cândva toamnele n-aveau tristeți doar miresme de gutui prăvălite din soare/ de
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427635001.html [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
privind‑o pieziș, cu buzele răsfrânte în cel mai adânc semn de dispreț pe care și‑l imagina el că‑l poate afișa. - Te rog mult, încetează cu ... - Cu ce fă, proasto? Degeaba ești gagică mișto, băi ... O s‑ajungi babă virgină cu p ... a făcută pungă și cu gura scofâlcită, toanta dracu'! - Bine, bine, așa o fi dacă zici tu ... Până atunci, scutește‑mă de prezența ta, nobile cavaler! - Băi, dă‑te băi în p ... a mea, nu mă lua
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
de mătase în care țin năvalnic. E un semn de prețuire și de aducere aminte a celui care a fost Dragobete, „zeul” Iubirii la români. Vă întrebați ce s-a întâmplat cu Dochia? Răutăcioșii povestesc că ar fi devenit o babă rea și încăpățânată. Ei mai spun că în luna martie ar fi îmbrăcat 9 cojoace și a urcat cu oile pe munte. Pentru că era cald, ea a început a-și da cojoacele jos, rând pe rând, iar într-o noapte
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Legenda_lui_dragobete_floarea_carbune_1361611226.html [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
am trecut la amintiri mai plăcute despre acarul Păun care era un șef foarte bun, repeta ab ovo, ad mala, și cita doar din Dalai și Lama. Un adjunct ceva mai zelos, pe nume Udragomos scria, judeca, ștampila, doar Ali Baba-nțelegea, acum el umblă în lanțuri, există în viață suspansuri, colunii- străbunii plângeau, pe chelia lui aruncau ceva ca un clei mai infect, nu mă credeți, căutați pe prefect, i se dă uneori câte-un liber, el merge la barul
PROBA DE FOC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Proba_de_foc_boris_mehr_1390624948.html [Corola-blog/BlogPost/359911_a_361240]
-
catrene frunzelor. Ploaia, își bâțâie scheletul dezmățat într-o ciudată derulare de apariții și dispariții. La asta se reduce totul: apariții și dispariții. Cad baierele inspirației precum dungile zebrei de la intersecția vieții și morții, spărgându-se-n ecouri precum bocetele babelor. Apariții și dispariții, într-un tablou haotic, erau suspecte într-un dosar, bine lucrat, de crimă cu premeditare: au ucis toamna. Aveau, ca agravantă intenția directă, de-a seduce diavolul, care sugrumase frunzele. Liniște. Ce-i asta? Ce tablou! A
AUTOPSIE NATURALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1419803374.html [Corola-blog/BlogPost/367903_a_369232]
-
a lungul timpului, populată cu o mulțime de eroi reali sau imaginari, dar deopotrivă memorabili. “Nu doar istoria, literatura, dar și filmul au populat Balcanii cu eroi. O seamă de personalități istorice și politice, ca și unii haiduci (Doicin și Baba Novac) constituie elemente ale unei istorii sau mitologii comune. Acestora li se adaugă antieroii, eroi demitizați în timp, victime ale istoriei ori, pur și simplu, eroi fără glorie dar care ne-au fascinat prin intermediul unor filme memorabile. Se poate chiar
Festivalul Divanului Degustătorilor de Film și Artă Culinară by http://www.zilesinopti.ro/articole/7685/festivalul-divanului-degustatorilor-de-film-si-arta-culinara [Corola-blog/BlogPost/98568_a_99860]
-
încă prea tănăr. Și-apoi nici nu prea era sigură că lui Ion îi stătea pe inimă vreo fată. Deși știe ea că la horă, băiatului ei nu i se-mpleticesc deloc picioarele. Și că de-nvârtit, învârtește fete și nu babe. Ion avea motive, ce-i drept, altele decât mamă-sa, ca să-l frământe și pe el gândul însurătorii. Vedea lesne, căci nu era deloc încuiat la minte, cum că ar fi trebuit să fie mai copt pentru un asemenea pas
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]