871 matches
-
ideea sa masor cît este de legat caracterul social al bacșișului de caracteristicile meseriei de șofer de taxi. De exemplu, faptul că relația între șofer și clientul său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației în jurul acestei scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să asupra acestei forme de tranzacție este mai bine pusă în lumina
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației în jurul acestei scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să asupra acestei forme de tranzacție este mai bine pusă în lumina de comparația cu alte forme mai stabile de tranzacție, cum ar fi aldămașul, salariul sau serviciul. • Notele din textul final Raportul de observație cuprinde mai multe modele
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
viu locuri știute din cărți, de pe hărți și, descoperă tărâmuri ignorate, peisaje doar bănuite, populații primitive, cu obiceiuri ciudate, realități ce par din altă eră, dacă nu din altă lume. Dacă pitorescul unui Istanbul cu frizerii, cafenele și chioșcuri cu bacșiș instituționalizat, cu bazar, palate și minarete nu mai surprinde, priveliștile din Țara de Foc se detașează prin ineditul vieții primitive. Toate pânzele sus! se situează deasupra întregii proze românești de aventuri, numărându-se, totodată, printre puțin numeroasele scrieri viabile ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a "lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș...". Sublinierile pe care le-am făcut sunt, luate separat, o mostră a modului în care înțelegea să-și oficializeze poziția literară și, implicit, statutul auctorial Urmuz. Declarația sa de "independență" în fața convențiilor epice și a structurilor narative ultrauzitate ni se
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o relație bazată pe Încredere, respectând toate obligațiile față de Imperiu. Printre aceste obligații erau provizii de război, care cu boi, materiale pentru construcții. O serie de cetăți au fost refăcute cu ajutorul meșterilor munteni (Giurgiu, Brăila, Cladova). Bineînțeles, permanent plătea haraciul, bacșișuri și peșcheșuri. Datorită generozității, Brâncoveanu a fost supranumit de dregătorii otomani - prințul aurului. Dărnicia domnului muntean l-a ținut pe tron, atunci când Tӧkӧly și Cantemir au Încercat să Îl Îndepărteze de la domnie. Anual, prin aceste plăți, Îi era reconfirmată domnia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Peste tot, mustea a viclenie și mârșăvie. Tocmeala răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața unui slujbaș. Dădea peste un agă nădușit care nici nu se scremea să-l asculte fără să știe, musai, de bacșiș. Îl apucau hachițele dacă nu era măcar măgulit. Brusc, străinul era înconjurat de o liotă de lefegii mărunți, dar plini de sine. Până și conțopiștii izvodeau pe seama lui o grămadă de matrapazlâcuri și chiar fărădelegi, mai dihai decât însuși vătaful
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din vocabularul persano arab. Din păcate, multe cuvinte turcești, care s-au păstrat până în prezent, au, mai degrabă, un sens vulgar sau peiorativ... Și nu trebuie decât să ne gândim la funcționarul corupt care trândăvește prin tr-un birou. Așteaptă un bacșiș, peșcheș sau ciubuc pentru a-și îndeplini atribuțiile în fața cererii normale a unui cetățean oarecare. Maghiara a avut o soartă asemănătoare, inserând în limba noastră destule cuvinte germane, fapt ce explică existența formei ungurești a cuvintelor nemțești împrumutate. Aportul limbii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și decadentismul sunt expresia unei „bolnăvicioase hipertrofii a senzației”, iar naturalismul, ca falsificator al adevărului, e „mărginit, vulgar ori nevropat”. Const. Graur dă câteva articole cu tentă sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion, autor al volumului de versuri Spini, din care e reprodusă poezia Mai sus de cer!. Se publică versuri de Nichifor Crainic, Ștefan I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
inocenței acestor fete. „Peștele“, mare sau mic „Peștele“ este bărbatul, binefăcătorul, mentorul, protectorul, exploatatorul prostituatei. El o scoate din impas, îi face rost de clienți, o învață meserie și îi lasă cam 5% din încasări. Noroc că majoritatea prostituatelor fac bacșiș sau pot re cur ge la activități independente, ceea ce înseamnă că trebuie să lupte singure pentru „vadul“ în care lucrează. O specie aparte de „pește“ este „madama“, femeia care exercită unele dintre atributele unui „pește“, mijlocind întâlnirea prostituatei cu clientul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unora li se pare că prostituatele vorbesc prea mult, fo losind vul garități pe care ei nu sunt obișnuiți să le audă de la o femeie. Prostituatele de clasă înaltă se dau în vânt după consumația de la restaurant, atmosfera de lux, bacșișul oferit de client; în schimb, ele se pricep să instaureze o atitudine sexuală rafinată, preferând sexul clasic. Cele mai nevoiașe ar oferi mai curând o felație, considerând că e periculos să accepte prea multă intimitate cu clientul. Femeia care practi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
și eu, să nu mai poți. Ploaia de înjurături pornită de Ciacâru n-a putut să l urnească pe Rozin, până ce Ciacâru n-a făcut pe el. Poftiți, poftiți domnule jurnalist, care pupați în fund pe toți potentații zilei pentru bacșiș, poftiți! Bucuros de reușită, domnul Rozin s-a urcat triumfător la locul său. După ce a savurat izbânda de unul singur, a venit lângă mine și mi-a zis cu un ton de intimitate: Domnule Maxim, vreau să-ți spun o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
creștini și că ei nu se impun prin voința proprie, ci sunt făcuți văzuți de duhul care-i stăpânește. La noi nu se fac promovări nici după aptitudini fizice, nici după ochi frumoși, nici după rudenie sau intervenții, nici după bacșiș sau după alte criterii, specifice lumii certate cu morala și cu Dumnezeu. La noi este un singur criteriu: capacitatea de jertfă. Puteți să observați singur acest fapt. Toți legionarii care au fost uciși, au fost aleși de adversari după acest
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și am ajuns la el în câteva minute. Și acum să luăm un taxi să ajungem la unitate. Pe atunci era o problemă cu taximetriștii care nu voiau să ia militari la ei în mașină, nu știu de ce: nu lăsau bacșiș mare sau pentru că făcuseră armata și se răzbunau astfel. Cert este că dacă se aflau în apropiere un civil și un militar, ei îl luau pe civil. Ca urmare, m-am despărțit de Sorin ca să avem mai multe șanse să
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
un biet câine „dingo” veșnic năpârlit, o căprioară jumulită și un mistreț chior își duceau amărâtele zile. Acolo, truditorii grătarelor fierbinți și ai navetelor cu sticle de bere sau vin, își făceau dintr-o dată planul la realizări dar și la bacșiș. Iată ce scria un anonim pe prima pagină a cotidianului comunist local „Vremea nouă” apărut la data de 25 august, 1968: „Am sărbătorit fericiți încă un 23 august; l-am sărbătorit cu gândul încărcat de recunoștință la cel ce ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Și-a comandat de la un restaurant de lângă Cișmigiu o ciorbă de pește și puțină mămăliguță cu smântână, alături de un ou bine prăjit. A mai petrecut apoi o jumătate de oră la o cafea foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut face asta, apoi s-a grăbit spre Știrbei Vodă, la Conservator, unde avea cursuri. Cam târzior, cam târzior, dragul meu Cristian, l-a urecheat domnul Vrăbiescu văzând că ajunge cu mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cum să uităm ? — Îți mulțumesc mult, Victor. Îți mulțumesc nespus. — Pot să vă mai spun un singur lucru, domnule Vasile ? — Te rog. Într-una dintre seri, când erați cu foarte mulți prieteni, ați plătit dumneavoastră tot și mi-ați lăsat bacșiș cât aș fi muncit pentru luni de zile. Ca să nu mai vorbesc că dum- neavoastră nu ne-ați tratat niciodată ca pe niște ospătari, ci aproape la fel ca pe însoțitorii cu care veneați... Domnule Vasile, iertați-mă, vă rog
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
dincolo de muzică, să schimbe poate unele destine. Sau cel puțin să lumineze unele zile întunecate, așa cum și tânărul ospătar i-o luminase pe-a lui. Și-a luat micul dejun obișnuit, și-a băut cafelele, a lăsat din nou un bacșiș măricel, nu ca pe timpurile bune, dar oricum destul de însemnat pentru buzunarele sale aproape goale. Și de- acolo a plecat să viziteze pentru ultima oară marile bulevarde ale Bucureștiului, pustii acum, dărăpănate, marile artere cu localurile lor celebre care îi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ce careva are deja. E drept, de la o vreme, primitorul se așteaptă la așa ceva și, precum câinele lui Pavlov, salivează, devenind binevoitor În a oferi acel „ceva“. E vorba tot de o proptea la urma-urmei, dar Își schimbă numele, devenind bacșiș. Mai apoi, ca’ntr’un soi de evoluție, darul devine condiționat de obținerea a ceva În schimb, și-și schimbă numele În peșcheș. Adică și cel ce dăruiește, și cel ce primește, conștientizează că orice „ceva“ are un preț, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va toci dinții, scăzând haraciul până la dispariție. Între extremele evoluției, dar - inițiativa exclusivă a dăruitorului - și haraci - inițiativa exclusivă a primitorului -, e o asemănare. Anume un echilibru și o stabilitate: cât este disponibil, respectiv câtă putere are fiecare. Variantele intermediare - bacșișul și peșcheșul - au tendința dezechilibrării În mărire indiferent de disponibilități și putere, cu riscul distrugerii relației. Poate ar trebui să exemplific. Nimic mai simplu. Nici noi, ca popor, n’am fost scutiți de asta. Am schimbat daruri, precum Între Alexandru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cel Bun și Ioan al VIII-lea al Constantinopolului: Întreținerea unui Împărat care se Întorcea cu buzele umflate din Europa speranțelor sale - parcă ne e contemporan -, respectiv simbolicul titlu de despot și o coroană... Era anul 1424. Am dat și bacșiș, aceluiași Constantinopol, subvenționând Muntele Athos. Nu peste mult, am dat și peșcheș, dar turcilor, pentru a-l sui pe tron pe Ștefan al II-lea, În 1433. Iar peșcheșul avea să conducă la acele domnii efemere ale secolelor 16 și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al II-lea, În 1433. Iar peșcheșul avea să conducă la acele domnii efemere ale secolelor 16 și 17, pentru a-și mări frecvența. Și, cum fiece domn - de-o zi chiar - avea nevoie de pomenire, s’au Îndesit și bacșișurile, subvenționarea Athosului până la situația intolerabilă pe care avea s’o curme Cuza-vodă. În sfârșit, din 1456 haraciul a devenit, cu mici excepții „capitol bugetar“ obișnuit pentru mai bine de patru secole. Dar a trebuit să dea și Îndărăt, căci odată cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
închidea ușa în nas. Dar poștașul se obișnuise. La început i-a fost cam greu, apoi s-a consolat. Într-un fel o înțelegea pe bătrână fiindcă avea și el suflet și o mamă de aceeași vârstă. Cu toate că nu primea bacșiș, o înțelegea mai departe pensia ei venea regulat ca și avionul de București. Uneori, simțindu-se prea alergat de șeful lui, poștașul o drăcuia pe bătrână în gând: Baba cloanța asta când o să plece pe lumea cealaltă! Să vină aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și avionul de București. Uneori, simțindu-se prea alergat de șeful lui, poștașul o drăcuia pe bătrână în gând: Baba cloanța asta când o să plece pe lumea cealaltă! Să vină aici un om cumsecade care să-mi dea și mie bacșișul ce mi se cuvine. Poștașul gândea așa fiindcă era supărat pe șef și decât să-l înjure pe el, prefera s-o drăcuiască pe bătrână. În rest, era un băiat de treabă, locuia la bloc și părea mulțumit de viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]