1,481 matches
-
înțeles-o și preconizat-o Bacon, nu e doar o simplă enumerare sau o statistică (inductio per enumerationem simplicem). Aici nu pot decât să rezum foarte sumar, dar trebuie spus că inducția baconiană înseamnă putere de abstracție, raportare la ceea ce Bacon numește „forma” fenomenelor, adică în fond esența; prin aceasta se apropie de ideile platoniciene. Spre deosebire de Platon, cel puțin de cel din dialogurile clasice ca Fedon sau Timeu și apropiindu-se de cel din Parmenide, Bacon concepe „forma”, adică esența, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de abstracție, raportare la ceea ce Bacon numește „forma” fenomenelor, adică în fond esența; prin aceasta se apropie de ideile platoniciene. Spre deosebire de Platon, cel puțin de cel din dialogurile clasice ca Fedon sau Timeu și apropiindu-se de cel din Parmenide, Bacon concepe „forma”, adică esența, ca imanentă fenomenului, adică o transcendere în imanență. Prin aceasta el a anticipat fenomenologia lui Husserl. În schimb, Hobbes, deși a fost în tinerețe în intimitatea lui Bacon, nu poate figura într-o enumerare alături de acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Timeu și apropiindu-se de cel din Parmenide, Bacon concepe „forma”, adică esența, ca imanentă fenomenului, adică o transcendere în imanență. Prin aceasta el a anticipat fenomenologia lui Husserl. În schimb, Hobbes, deși a fost în tinerețe în intimitatea lui Bacon, nu poate figura într-o enumerare alături de acesta, și nici alături de Locke, așa cum îl așază amicul meu Ivasiuc. Hobbes a fost un antiinducționist declarat. Pentru el „principiile” și definițiile erau abstracte și arbitrare, iar întreaga teorie trebuia să decurgă din
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nașterea cosmosului din haos e o veche idee grecească aș adăuga că e pur și simplu tema oricărei cosmogonii nu numai grecească, fie religioasă, metafizică sau fizică. C) Al. Ivasiuc spune: „Nimeni nu a afirmat că Hobbes era inducționist ca Bacon”. Și eu cred că nimeni - afară de Al. Ivasiuc care l-a plasat alături de Bacon și Loke într-o enumerare ce constituia exordiul unei argumentări a cărei perorație se încheie astfel: „Trăim o nouă perioadă a victoriei deducției asupra inducției”. D
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și simplu tema oricărei cosmogonii nu numai grecească, fie religioasă, metafizică sau fizică. C) Al. Ivasiuc spune: „Nimeni nu a afirmat că Hobbes era inducționist ca Bacon”. Și eu cred că nimeni - afară de Al. Ivasiuc care l-a plasat alături de Bacon și Loke într-o enumerare ce constituia exordiul unei argumentări a cărei perorație se încheie astfel: „Trăim o nouă perioadă a victoriei deducției asupra inducției”. D) Modul cum concepe Bacon inducția și raportarea acesteia la Platon nu erau în afară de discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
că nimeni - afară de Al. Ivasiuc care l-a plasat alături de Bacon și Loke într-o enumerare ce constituia exordiul unei argumentări a cărei perorație se încheie astfel: „Trăim o nouă perioadă a victoriei deducției asupra inducției”. D) Modul cum concepe Bacon inducția și raportarea acesteia la Platon nu erau în afară de discuție, deoarece din articolul preopinentului meu rezulta că inducția ar fi o simplă operație de însumare și nu una de abstracție și generalizare. E) O filozofie nu e anacronică decât în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-și inconsecvența față de sine Însuși, Își trădează caracterul, se autodemască, precum cucul care „Își cântă numele”.) „Dacă te prefaci uneori că nu știi ceea ce se crede că știi, altădată se va crede despre tine că știi ceea ce nu știi.” (Fr. Bacon) Unele minciuni sunt preferabile adevărului. („Minciuna care aduce un bine valorează mai mult - ni se spune Într-un alt proverb - decât adevărul care face rău.” Adevărul acestui fapt este verificat, de exemplu, În practica medicală, prin eficiența psihoterapeutică a procedeului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cum pot eu face mai mult rău dușmanului meu?», l-a Întrebat cineva pe Epictet. Căutând a-i face cât mai mult bine», a răspuns el.” (Epictet) „Răzbunându-te, te faci egalul adversarului; iertându-l, te arăți superior lui.” (Fr. Bacon) Pe cel ce nu-l lași să moară, acela te omoară. (Nerecunoștința, când ia forma unei incapacități psihice, și anume aceea a unei insensibilități, nu cunoaște limite: „Crește șarpele la sân, ca mai bine să te muște”.) „Nu este semn
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
doar plănuit nu rămâne nepedepsit: „Sabia ucigașului rămâne fără stăpân”; „Rău faci, rău găsești/primești” etc.) „Un om care se gândește să se răzbune Își ține deschisă propria sa rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar Închide.” (Fr. Bacon) Sămânța pe care a văzut-o cioara nu Încolțește. (La fel și În cazul unor inițiative sau proiecte: dacă sunt Întâmpinate cu neîncredere sau invidie, n-au sorți de izbândă.) Oaia blândă e suptă de orice miel. (Omul credul sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nu te abate niciodată din calea virtuții și a onoarei; este singurul mijloc pentru a fi fericit.” (Buffon) Cine bănuiește e cu mai multe păcate. (Pentru că bănuielile nedovedite ale suspiciosului nu sunt altceva decât insulte nemeritate.) „Bănuiala alungă buna-credință.” (Fr. Bacon) Omul valorează atât cât se respectă. Într-adevăr, să fii stimat sau Înjosit de către alții ține de gradul cultivării demnității proprii: „Respectă-te, ca să fii respectat”.) „Cel ce se transformă În vierme nu se poate plânge după aceea că e
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
DuBrin, A.J. (1981), Human relations. A job oriented approach, Reston Publishing Company, Inc., Reston, Virginia. Frujină, I.; Teșileanu, A. (2002), Comunicare, negociere și rezolvare de conflicte, Editura Mondan, București. Gordon, J.R. (1987), A diagnostic approach to organizational behavior, Allyn & Bacon, Inc., Boston. Johns, G. (1996), Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea oamenilor în procesul muncii, Editura Economică, București. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București. Voinea, M. (2002), Psihosociologie organizațională, Editura Sylvi, București. Zlate, M. (1975), Psihologie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Europă aflată în impas. Într-un moment în care literatura utopică era dominată de negație și mizantropie, autorul reînnoadă firul tradiției clasice, care îi era familiară, după cum o dovedesc numeroasele similitudini cu scrierile lui Thomas Morus, Tommasso Campanella și Francis Bacon. Interesul volumului Memorii este, în primul rând, documentar. Experiența scriitoricească și participarea directă la evenimente se fac simțite în dialoguri, în selecția faptelor și în coloratura afectivă a mărturiilor. Scriitor popular, cum singur se considera, A. a servit, prin toate
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
a ei cu economia. Crede că Jess pur și simplu trece printr-o „fază“, ca Suze, atunci cînd a fost vegetariană vreme de vreo trei săptămîni, pînă cînd a clacat nervos și a băgat În gură aproape tot sandvișul cu bacon. Nu prea cred, spune Suze, care a stat În casa lui Jess și știe cum e. Înșfacă numărul Funky Baba din mîna mamei și-l Împinge sub balansoarul lui Wilfrid, exact În clipa În care tata și Jess apar În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
operei marelui dramaturg, cât și a posibilelor ei izvoare și influențe. Se susține, cu argumente filologice și de istorie a culturii greu de contrazis, „teoria baconiană”, potrivit căreia adevăratul autor al creației lui Shakespeare ar fi contemporanul său, lordul Francis Bacon. Acest punct de vedere e dezvoltat pe temeiul unor analize stilistice comparative, care implică referiri sistematice la filosofia baconiană și a altor reprezentanți ai gândirii și ai poeziei renascentiste engleze; cartea devine astfel un comentariu al direcțiilor principale dintr-o
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
F. Brian (ed.), Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică Română, București. Barker, P. (1985), Using Metaphors in Psychotherapy, Brunner/Mazel, New York. Barnes, G. (1984), Working With Families, Macmillan, Londra. Baron, R., Byrne, D., Johnson, B. (1998), Exploring Social Psychology, Allyn & Bacon, Boston. Baron, R., Byrne, D. (2000), Social Psychology, ed. a IX-a, Allyn & Bacon, Boston. Bateson, G. (1972), Steps to an Ecology of Mind, Ballantine, New York. Băban, A. (2002), Metodologia cercetării calitative, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Beck, A. (1988), Love
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Using Metaphors in Psychotherapy, Brunner/Mazel, New York. Barnes, G. (1984), Working With Families, Macmillan, Londra. Baron, R., Byrne, D., Johnson, B. (1998), Exploring Social Psychology, Allyn & Bacon, Boston. Baron, R., Byrne, D. (2000), Social Psychology, ed. a IX-a, Allyn & Bacon, Boston. Bateson, G. (1972), Steps to an Ecology of Mind, Ballantine, New York. Băban, A. (2002), Metodologia cercetării calitative, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Beck, A. (1988), Love is Never Enough, Penguin Books, Londra. Becker, G. (1991), A Treatise on the Family
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Broverman, M., Clarkson, F., Rosenkrantz, A. (1970), „Sex-role stereotypes and clinical judgments of mental health”, în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 34. Bryjak, G., Soroka, M. (2001), Sociology. Changing societies in a diverse world, ed. a IV-a, Allyn & Bacon, Boston. Burns, A., Scott, C. (1994), Mother-Headed Families and Why They Have Increased, Lawrence Erlbaum, Hillsdale. Buss, J., Schmitt, D. (1993), „Sexual strategies theory: An evolutionary perspective on human mating”, în Psychological Review, 100. Byng-Hall, J. (1982), „Family legends”, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ființa umană pentru a deveni eventual stăpân pe domeniul său terestru. Perspectiva a migrat de pe pânzele artiștilor Renașterii la mesele de scris ale filosofilor din perioada preiluministă, devenind principalul instrument conceptual pentru a reface lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea ei. El prefera Întrebarea cum sunt lucrurile Întrebării de ce. În lucrarea sa fundamentală, Novum organum, el schițează o nouă și radicălă schemă pentru organizarea lumii naturale, pe care a numit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de știință face cam același lucru pe masa de laborator. Natura a Încetat să fie un domeniu privit cu uimire și teamă și a fost redusă la resurse care așteaptă să fie transformate după imaginea omului. Înarmat cu cunoștiințe obiective, Bacon a prezis ca va fi posibil să „extindem limitele imperiului uman până la influențarea tuturor lucrurilor posibile”12. În timp ce anticii vedeau cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care așteaptă să fie transformate după imaginea omului. Înarmat cu cunoștiințe obiective, Bacon a prezis ca va fi posibil să „extindem limitele imperiului uman până la influențarea tuturor lucrurilor posibile”12. În timp ce anticii vedeau cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură. Făcând uz de metoda științifică, natura putea fi „forțată din starea ei primară și modelată”13. În toate scrierile sale, Bacon, a pus accentul pe nevoia de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură. Făcând uz de metoda științifică, natura putea fi „forțată din starea ei primară și modelată”13. În toate scrierile sale, Bacon, a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac concentrat asupra naturii. Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Bacon, a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac concentrat asupra naturii. Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru transformarea naturii În resurse. El a găsit ceea ce considera a fi o piatră din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]