571 matches
-
kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ale unui băiat frumos (pentru inimile necoapte), fie ale unui balaur solzos (pentru văduve și fetele bătrâne), iar natura lui este una vampirică. În credința populară, balaurii se nasc din șerpi: o dată la șapte ani, șerpii se întâlnesc, și din balele lor amestecate și vrăjite, în timp ce descântă cel mai bătrân dintre șerpi, se formează o piatră scumpă; șarpele care reușește să înghită piatra scumpă și să nu vadă vreme de șapte (nouă, în alte variante) ani, față de om, se transformă în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
strașnic de viscere, făcându-l să se îndoaie; dar, printr-o autocontriție ascultătoare, izbutise să se slăbească din strânsoare până la dobândirea unui îngust culoar de mișcare înlăuntrul ei. În sufocantul interval, înconjurat de boturile cerberului ce-l năclăiau pregătitor de balele pierzaniei, trăise intensități neegalate. Instinctiv, se lipise hoțește de anchilozantul plumb lichefiat de parc-ar fi fost deja al lui și, c-o rotire fulgerătoare, îl deturnase centrifugal, preluând inițiativa printr-o adeziune superficială la adversitatea ce-l lesta. Viteza
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru satul Măratei pe Vaslui cu 70 zloți; 10. Nastea nepoata lui Ion Curiac pentru Filipești și Săcuenii între Crasna și Bârlad cu 60 zloți; 11. nepoții lui Șteful și Jurj, jumătate: Șteful și Marica pentru satul unde a fost Balo Sinăuții cu 500 zloți. Cu cei 1490 zloți, Ștefan a expropriat 28 de răzeși și a cumpărat 16 moșii și sate, sate și seliști pe toate le-a legat „cătră târgul nostru a Vasluiului să fie uric domniei mele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fugă pe distanțe mari și să muște alte animale sau oameni Întâlniți În cale. Începe apoi paralizia gâtului, nu mai poate Înghiți, latră răgușit, apar ușoare paralizii și la nivelul maxilarului inferior, Însoțită de o salivație puternică (Îi curg balele), iar treptat Începe să-i paralizeze Întregul corp și moare. Forma paralitică Începe, de regulă, direct cu paralizia maxilarului inferior, fără a mai trece prin stadiul de furie. În cazul când un câine sau un om a fost mușcat de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
234 Thompson, Michael, 38, 235 Throop, Susanna A., 173, 231 Țichindeal, Dimitrie, 7, 91, 187, 212 Tihanov, Galin, 35, 235 Tomescu, Domnița, 235 Tomoiagă, Radu, 50, 80, 85, 235 Trabant, Jürgen, 235 Trencsényi, Balász, 127 Tudor Arghezi, 40 Tudurachi, Adrian, 39, 41 Ț Țugui, Pavel, 159, 201, 225 U Ubicini, Jean-Henri-Abdolonyme, 39 Urechia, Vasile A., 153, 187, 203, 227 Urmuz, 196 V Văcărescu, Ienăchiță, 88, 104, 107, 152
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe poetă în tinerețea lui bucureșteană, a ales spre traducere un astfel de text: „Ala, bala, alandala,/ o pădure cu rădăcinile-n sus,/ un val cu gura deschisă,/ un nasture înaripat,/ un pitic mâncat de-o alună/ - și-o portocală” (Portocala). Viziunea a evoluat de la feeric spre grotesc și spre macabru, dar înclinația spontană spre prelungirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
scriitor „Pădurea asta m-a scos din nebunie. Tot ce-am cioplit în piatră și lemn a fost pentru mine. Aici, pe Valea Răienilor, am luat viața în sens invers decât vroia ea.” Născut la 22 septembrie 1920 în localitatea Bala, jud. Mehedinți. Studii: Școala de Ofițeri de Aviație, promoția 1942; Academia Militară, promoția 1959. Debut artistic - 1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Vasile Savonea, Arta naivă în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
vorbesc apoi de "ordinul 50", prin care s-a dat hrană la militari. Vizavi de noi locuia un căpitan, pe nume Uliuniuc, de pe la Piatra Neamț, care avea doi băieței și ieșeau la stradă cu salam, cu bunătăți, iar mie-mi curgeau balele de poftă și de foame, că noi nu aveam nici măcar bani de pâine. Mă întâlneam cu ei și mamă-sa ieșea în capot și îi chema în casă. Militarii aveau hrană iar pentru mine era un fel de ispită că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1, Mehedinți - 2, Gorj - 1, Prahova - 2, Sibiu - 3 și VÎlcea - 5. Localizarea acestora pe unități administrative, este următoarea: Albeștii de Muscel (4 izvoare), Brăduleț, Sat Brădetu și Cetățeni (Argeș); Băile Herculane (CarașSeverin); Bezdeag (DÎmbovița); Satu Pociovaliște, Cătunul HulubaNovaci (Gorj); Bala și Balta (Mehedinți); Bușteni și Sinaia (Prahova); Avrig, Porumbacu de Jos și Sadu la locul denumit „Saramura de pe Tocile” (Sibiu); Călimănești, Căciulata, Cozia, Costești și Olănești (VÎlcea). Pe lîngă importanța apelor minerale un mare efect terapeutic și o mare utilizare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
locul denumit „Saramura de pe Tocile” (Sibiu); Călimănești, Căciulata, Cozia, Costești și Olănești (VÎlcea). Pe lîngă importanța apelor minerale un mare efect terapeutic și o mare utilizare În balneologice o au apele termale loclizate În 5 centre: Codlea (Brașov); Herculane (Caraș-Severin); Bala (Mehedinți); Căciulata și Cozia-BÎvolari (VÎlcea). La acestea se adaugă În mod nemijlocit cele două bazine de peloide (nămoluri) terapeutice de la Novaci (Gorj) și Sărata, Porumbacu de Jos (Sibiu). - Un evident interes turistic pentru Carpatii Meridionali Îl reprezintă și potențialul biologic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Lonea - Petrilă pentru 1916-1918, Orăștioara de Sus - 1916-1918, Sălașul de Sus - două monumente ale eroilor pentru 1916-1918, Sarmizegetusa - sat Zeicani - Buzduganu lui Iancu de Hunedoara, Vulcan - pentru 1916-1918, (Județul Hunedoara); Baia de Aramă, Obelisc al eroilor de la Mărășești, Ilovăț - În satul DÎlbocița, Bala - 1877 - 1916-1918, Balta În satul Prezna - 1913-19161918, Cireșu - 1877 și 1916-1919, Ponoarele, satul Gărbăneasa - 1913 și 19161919 și Șovarna, satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
județean ce cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului precum și muzeul de etnografie - vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de istorie și etnografie, Polovragi - istorie și etnografie, (județul Gorj); Petroșani - muzeul mineritului, Sarmisegetusa - muzeul de arheologie romană, (județul Hunedoara); Bala - muzeu de etnografie, muzeul memorial Tudor Vladimirescu din Cerneți, Ilavăț - muzeu sătesc,(Mehedinți); Bușteni casa memorială Cezar Petrescu, Sinaia - cinci muzee: științe naturale, muzeul mănăstirii etc., (județul Prahova); Avrig - muzeul Gh. Lazăr, Cisnădie - expoziție muzeală la cetatea din 1974 cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și covoare În culori dominate de roșu viu - creatoarea populară Maria Spiridon, Gura RÎului, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popular), Novaci (Nedeea), Polovragi (cîntece și dansuri) (Gorj); Balta, Ilovăț (Mehedinți); Bușteni (Caraimanul) și Sinaia (Rapsodia Carpaților) (Prahova); Avrig, Jina și Turnul Roșu (Sibiu). La acestea, În mod obiectiv trebuiesc adăugate În principal unele datini și obiceiuri, cum ar fi: Bala (Mehedinți) - „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi, apoi nunta ca obicei deosebit de atractiv de la Ilovăț (Mehedinți) și din multe alte părți. De fapt atracția pe care o exercită ansamblurile folclorice, În special datinile și obiceiurile este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
local, (județul DÎmbovița); RÎnca-Novaci - stațiune montană de odihnă și sporturi de iarnă, de interes local, Novaci - balneară și climaterică sezonieră de interes local, Polovragi - climaterică de interes local, (județul Gorj); PetreleNucșoara-Sălașul de Sus - stațiune climaterică de interes local (județul Hunedoara); Bala - balneară permanentă de interes local, Baia de Aramă - balneară de interes local, (județul Mehedinți); Bușteni - climaterică de interes național, Sinaia - climaterică de odihnă, de sporturi de iarnă și balneară de interes național, Poiana Tapului - climaterică de interes local; Azuga - balneară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cabane), Sarmizegetusa (o cabană, 3 pensiuni), Județul Caraș Severin; Uricani (1 hotel), Petroșani (3 hoteluri, o pensiune și o cabană), Hațeg (un hotel și 4 pensiuni), Straja (9 cabane, 4 vile, 7 pensiuni, 2 cluburi și un motel) Județul Hunedoara; Bala (un hotel și 2 pensiuni) Județul Mehedinți; Sinaia (32 hoteluri, 46 vile, 22 pensiuni, 2 cabane), Bușteni (6 hoteluri, 57 de vile, 46 pensiuni, 2 case de vacanță, 2 complexe turistice, un motel, 3 cabane, 33 case de vacanță, 2
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3 pensiuni), Tălmăcel (4 pensiuni), Jina, Miercurea Sibiului și Poplaca (cu câte o pensiune), Nucet (2 pensiuni), Sibiel (5 pensiuni), Cârtișoara (3 pensiuni), Avrig (7 pensiuni, 3 cabane) Județul Sibiu. Complexe balneare: Herculane - 2 (E1100 și E300) județul Caraș Severin; Bala, județul Mehedinți; Călimănești (Sindicate - 525 locuri), Olănești - 2 unități, județul VÎlcea. Vilele sunt unități de cazare de veche tradiție În turismul de odihnă și de tratament din țara noastră și ele continuă să joace Încă un rol principal În calitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară: case cu poarți foarte frumoase În satul Crainici; - vatră folclorică; - port popular de mare frumusețe; - colecție de etnografie (muzeu); - m. m.: obelisc din piatră Închinat eroilor din 1877 și 1916-1918 În satul Runcșor; - izvoare de apă termală
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
port popular de mare frumusețe; - colecție de etnografie (muzeu); - m. m.: obelisc din piatră Închinat eroilor din 1877 și 1916-1918 În satul Runcșor; - izvoare de apă termală (31 grade); - izvoare de apă sulfuroasă; - stațiune balne+climaterică de interes local; - hotel Bala, complex balnear, cabane turistice și pensiuni. BALTA - m. m.: monumente comemorative pentru eroii din 1913 și 1916-1919 În satul Prezna; - m. arh. populară: case și porți din lemn; - m. arh.: biserica de lemn din Costești (1835); - m. n.: peșteri (Curecea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pic, Chișinău, 1962; Freamăt, Chișinău. 1962; Ieșire din legendă, Chișinău, 1963; Triluri vesele, Chișinău, 1963; Dragostea noastră cea de toate zilele, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; De la mic la mare, Chișinău, 1968; Cartea dorului, Chișinău, 1968; Destăinuire, Chișinău, 1970; Ala bala portocala, Chișinău, 1972; Scrieri, I-II, pref. S. Cibotaru și Eliza Botezatu, Chișinău, 1976; Poezii, Chișinău, 1991; O sută poezii de dragoste și dor, Chișinău, 1996; Epigrame cu adresă, Chișinău, 1999; Răscolite tăceri, coordonator Baca Deleanu, îngr. Vasile Romanciuc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
s-au apropiat ă: mai mult de dumnealui. (IVLRA: 154) D: da↓ mi s-a părut interesant de exemplu↓ în cazul balaurului↓ ipoteza domnului evseev↓ î:: spune acolo că:↓ bine↓ deci↓ una din etimologii este cea că ar veni de la bală:↑ de la bela↓ a se umfla (xxx). dumnealui îl pune în relație cu: refrenul de la: jocurile de copii "ala bala portocala↑ ce-ai mîncat de te-ai umflat" (IVLRA: 98). Conformitatea cu sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în cazul balaurului↓ ipoteza domnului evseev↓ î:: spune acolo că:↓ bine↓ deci↓ una din etimologii este cea că ar veni de la bală:↑ de la bela↓ a se umfla (xxx). dumnealui îl pune în relație cu: refrenul de la: jocurile de copii "ala bala portocala↑ ce-ai mîncat de te-ai umflat" (IVLRA: 98). Conformitatea cu sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
trecutului, adică să insulte și să blasfemieze concepția și ideologia căreia aparținuseră și oamenii pe care-i cunoscuseră, iar pe cei care erau aduși cu sila sau nu erau de față, dar încă nu făcuseră concesii, să-i împroaște cu balele murdare ale „omului nou, cinstit și drept”, după ce a cunoscut frumusețea morală a urii față de exploatatori și criminali. Cei ce rezistau presiunilor și reprezentau rezistența anticomunistă au fost chi nuiți cu metode speciale. A fost cazul comandantului Nicolae Petrașcu; asupra
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]