355 matches
-
și de producția pajiștii. Pentru a obține un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
dejecțiilor solide și urinei în nutrienți disponibili pentru plante. Dejecțiile solide conțin celuloză nedigerată din furaj și resturi de lignină, substanțe minerale și microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produșii lor metabolici. Conținutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă și 65% în cea de oaie. Cantități considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea
ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
și de producția pajiștii. Pentru a obține un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
dejecțiilor solide și urinei în nutrienți disponibili pentru plante. Dejecțiile solide conțin celuloză nedigerată din furaj și resturi de lignină, substanțe minerale și microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produșii lor metabolici. Conținutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă și 65% în cea de oaie. Cantități considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea
ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
și de producția pajiștii. Pentru a obține un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
dejecțiilor solide și urinei în nutrienți disponibili pentru plante. Dejecțiile solide conțin celuloză nedigerată din furaj și resturi de lignină, substanțe minerale și microorganisme minerale vii sau moarte împreună cu produșii lor metabolici. Conținutul în apă este de aproximativ 85% în balega de vacă și 65% în cea de oaie. Cantități considerabile de siliciu pot fi prezente datorită contaminării cu solul a furajului pe care îl consumă animalul. Urina are o cantitate mare de apă 90% și compuși azotați, rezultați din distrugerea
ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în rețea, foios și de aici în cheag, unde se continuă digestia care se termină în rectum (unde se formează balega, aceasta folosind ca îngrășământ natural, iar în țările tropicale ca tencuială sau combustibil). O dată pe an vaca dă naștere unui vițel, pe care îl hrănește cu lapte produs de mamele. Există 1,19 milioane de exploatații cu 1,73 milioane
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
mecanice în mișcare, dispozitive incendiare disimulate în obiecte banale șamd. Unele dintre cele mai iscusit concepute dispozitive au fost stilouri explozive, cu suficientă putere să ucidă purtătorul lui, puști ascunse în țevi, șobolani explozivi sau mine terestre cu forme de balegă de vacă. În cazul unor operațiuni speciale sau pentru folosirea în situații de urgență, SOE a fabricat mici pumnale care puteau fi ascunse în tocul pantofului sau sub reverul hainei. Ținând cont de posibilitatea ca agenții să fie arestați de
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Temelia construcției este din piatră de râu așezată în rânduri suprapuse. Pardoseala este din lut bătătorit uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Pupăza ("Upupa epops"), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide ("Upupidae"), ordinul coraciiforme ("Coraciiformes"), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
unii la ceilalți, apoi se întorc și, cu partea posterioară scoasă din apă, elimină cu putere fecale și urină, într-un arc larg. Acest comportament indică faptul că teritoriul este ocupat. Ceilalți masculi din teritoriu fac și ei grămezi de balegă de-a lungul căilor de acces spre zona lor, marcând-o olfactiv. Hipopotamii se recunosc reciproc după miros și uneori se urmează unul pe altul, cu nasul aproape de coada celui din față, în deplasările nocturne. Rareori apar dispute între masculi
Hipopotam () [Corola-website/Science/314225_a_315554]
-
sunt nume de persoane sau toponime. O inscripție pe un inel găsist la Ezerovo, Bulgaria, este unul dintre puținele materiale lingvistice păstrate în limba traca. Traca a constituit substratul limbii române. O serie de cuvinte românești provin din traca: „balaur”, „balega”, „cioară”, „copil”, „gușa”, „vatra” etc. A fost o limbă de tip satem (adică utilizează cuvântul "sută" și nu "centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă în
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]
-
Billardhäuschen. Eugénie s-a îmbolnăvit de tuberculoză și în iarna anului 1846 s-a mutat în așa-numitul Hofküche direct în spatele Vilei Eugenia, deoarece putea fi mai bine încălzită. Medicii i-au dat tratamente ciudate, inclusiv inhalarea de fum din balegă de vacă și arderea bastoane de moxa pe piept. Din cauza riscului de răspândire a bolii, ea își putea vedea soțul rar, și chiar și atunci numai de la distanță. În vara anului 1847 ea a pornit să caute un leac la
Eugénie de Beauharnais () [Corola-website/Science/327462_a_328791]
-
pentru a muia blana și de a o face mai suavă după care o băgau în saramură. Odată ce pielea devenea flexibilă și suavă o raclau cu un cuțit pentru a-i îndepărta părul. Odată acest lucru obținut ungeau pieile cu balegă sau alte materii fecale animale sau cu o soluție realizată din creierul animalelor. De asemenea, mai erau tratate cu ulei de cedru, alaun și tanin și se întindea treptat odată cu pierderea apei și cu absorbirea soluțiilor de dubit. Resturile de la
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
sau balegă este denumirea dată excrementelor animalelor mari (taurine, cabaline etc.), în special vaci și cai. Un amestec de baligă și paie este denumit "băligar" și este folosit drept combustibil sau ca îngrășământ organic natural, după putrezire, când poartă și denumirea de
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
la încălzirea locuințelor, conform metodei tradiționale, aceasta se adună toată iarna iar primăvara se frământă bălegarul cu paie și apă. Din amestecul rezultat se fac niște „turte” care se usucă la soare. Rezultă un combustibil denumit "tizic". Ca metodă modernă, balega se introduce într-un generator de biogaz, sursă de energie regenerabilă, gazul rezultat putând fi folosit fie la bucătărie, fie la încălzirea locuinței. Ca metodă avansată, posibil de aplicat în viitor, Sakae Shibusawa, profesor la "Universitatea de Agricultură și Tehnologie
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
încălzirea locuinței. Ca metodă avansată, posibil de aplicat în viitor, Sakae Shibusawa, profesor la "Universitatea de Agricultură și Tehnologie" din Tokio, a declarat că echipa sa a extras câte 1,4 mililitri de benzină din fiecare suta de grame de balegă de vacă, punând sub presiune "materia primă" și încălzind-o. Având în vedere că anual, în Japonia, se produc peste 500.000 de tone de balegă, se estimează că odată cu aplicarea industrală a noii tehnologii, să se înregistreze o reducere
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
a extras câte 1,4 mililitri de benzină din fiecare suta de grame de balegă de vacă, punând sub presiune "materia primă" și încălzind-o. Având în vedere că anual, în Japonia, se produc peste 500.000 de tone de balegă, se estimează că odată cu aplicarea industrală a noii tehnologii, să se înregistreze o reducere a importurilor de combustibil. Balega este bogată în substanțe hrănitoare (nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
presiune "materia primă" și încălzind-o. Având în vedere că anual, în Japonia, se produc peste 500.000 de tone de balegă, se estimează că odată cu aplicarea industrală a noii tehnologii, să se înregistreze o reducere a importurilor de combustibil. Balega este bogată în substanțe hrănitoare (nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol toamna, când nu mai sunt plante în grădină, fie ca material de compost. Nu se aplică balega proaspătă la
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
de combustibil. Balega este bogată în substanțe hrănitoare (nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol toamna, când nu mai sunt plante în grădină, fie ca material de compost. Nu se aplică balega proaspătă la plante întrucât aceasta le arde. Balega trebuie să stea aproximativ 6 luni înainte de a o folosi ca îngrășământ natural. Gestionarea și utilizarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd în agricultură, la nivelul gospodăriilor, are drept consecință poluarea cu nutrienți
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
nutrienți ai solului), de aceea se folosește ca îngrășământ, fie aplicată pe sau incorporată în sol toamna, când nu mai sunt plante în grădină, fie ca material de compost. Nu se aplică balega proaspătă la plante întrucât aceasta le arde. Balega trebuie să stea aproximativ 6 luni înainte de a o folosi ca îngrășământ natural. Gestionarea și utilizarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd în agricultură, la nivelul gospodăriilor, are drept consecință poluarea cu nutrienți a apei (atât a apelor de suprafață cât
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
material de construcție numit chirpici, care ține loc de cărămidă la construirea caselor țărănești tradiționale de la șes. În casele țărănești din vechime, podeaua era din lut bătut cu maiul și muruit cu argilă (roșie ori albastră), amestecate cu funingine și balegă de vacă proaspătă. Pereții de lemn erau cercuiți, după care se lipeau (adică: tencuiau) cu pământ amestecat cu pleavă, paie de grâu ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
maiul și muruit cu argilă (roșie ori albastră), amestecate cu funingine și balegă de vacă proaspătă. Pereții de lemn erau cercuiți, după care se lipeau (adică: tencuiau) cu pământ amestecat cu pleavă, paie de grâu ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile Voiculescu, în cartea sa "Dicționarul de leacuri", scoasă de Fundația Culturală Regală Principele Carol, în 1935, la litera B, în articolul despre „Balega de vite”, scrie următoarele:
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]
-
ori ovăz tocate și puțină balegă, frământat bine cu picioarele ori cu un mai de lemn. Medicul-scriitor Vasile Voiculescu, în cartea sa "Dicționarul de leacuri", scoasă de Fundația Culturală Regală Principele Carol, în 1935, la litera B, în articolul despre „Balega de vite”, scrie următoarele:
Baligă () [Corola-website/Science/323063_a_324392]