13,524 matches
-
Alexandru Moruzi, la anul 1794, cînd era ciuma a mare... Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, era mînăstirea de călugări Cernica, înființată la anul 1608 de vornicul Cernica și jupîneasa lui, Cheajna, în ostroavele bălților apei Colintinei și în apropierea moșiei vechii familii a Dudescului". Vine după aceea mănăstirea Pantelimon, fondată în 1748, de o familie Ghica, fiind spital și azil pentru săraci. "În aceeași apropiere este și mînăstirea Mărcuța sau Maricuța, fondată în al
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
în 1748, de o familie Ghica, fiind spital și azil pentru săraci. "În aceeași apropiere este și mînăstirea Mărcuța sau Maricuța, fondată în al XVIII-lea secol de domnul Ipsilanti, apoi reînnoită de familia Ipsilanti. Ea este situată în marginea bălții Colentina, unde a fost, pînă la 1820, tipografie și fabrică de tistimeluri pentru tipărirea florilor colorate pe basmale. Acolo era și cea mai vestită apă a ceșmelelor Mărcuții, de unde se aducea în Capitală pentru domn și toți boierii cei mari
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
mari. Fabrica s-a mutat mai în urmă la Cișmigiu, în locul unde astăzi sunt casele generalului Florescu, iar tipografia în palatele lui Mavrogheni, lîngă ceșmeaua cu acest nume, în capul Podului Mogoșoaiei". Mînăstirea Plumbuita, fondată de Matei Basarab, tot lîngă balta Colentinei, aici avînd loc și vechiul bîlci Drăgaiaca "în amintirea răpirei sabinelor". Pe aceeași întinsă cîmpie se făcea și bîlciul cel mare lîngă orașul București, numit Moși, acolo se încumetreau băltărețul cu munteanul, își vindeau românii manufacturile, se făceau jocurile
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
și înverzirea pomilor, se adunau din toată țara locuitorii, își schimbau și își vindeau manufacturele lor și productele lor, precum: donițe, oale, instrumente de lemnărie, rogojini, haine și orice alte manufacturi brute ce producea muncitorul muntelui, al pădurilor și al bălților; se făceau logodne, se rudeau cei din cîmp cu cei din munte; în fine ținea tîrgul Moșilor o săptămînă, începînd de luni. Joi se înveseleau, jucau în prezența domnitorului și a căpeteniilor țării. Lăutarii (muzică românească) executau cele mai plăcute
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre nord, notează Papazoglu, era balta Herăstrăului, în marginea acestei bălți a ridicat Constantin Ipsilanti, pe deal, un chioșc, la 1780, unde venea cu doamna sa; el sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre nord, notează Papazoglu, era balta Herăstrăului, în marginea acestei bălți a ridicat Constantin Ipsilanti, pe deal, un chioșc, la 1780, unde venea cu doamna sa; el sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cînta
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Herăstrăului, în marginea acestei bălți a ridicat Constantin Ipsilanti, pe deal, un chioșc, la 1780, unde venea cu doamna sa; el sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cînta meterhaneaua. Balta Floreasca se numea așa, căci acolo au fost vila și casele familiei Floreștilor, din zestrea bănesei Anica Hereasca și în ale căror sate și moară se lucra la înălbirea pînzelor și tăierea lemnăriei. Nu
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
ridicat Constantin Ipsilanti, pe deal, un chioșc, la 1780, unde venea cu doamna sa; el sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cînta meterhaneaua. Balta Floreasca se numea așa, căci acolo au fost vila și casele familiei Floreștilor, din zestrea bănesei Anica Hereasca și în ale căror sate și moară se lucra la înălbirea pînzelor și tăierea lemnăriei. Nu departe de acolo începea dumbrava Bănesii
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
îți vine să scri poezi. Mie mi-a venit să scriu o poezie și am scris-o și mia ieșit foarte frumoasă: Mă plinb printr-o stradă infernă, Simpt că sufletul plânge în mine Sunt comfuză și calc într-o baltă Și tristă mă gândesc la tine. Crezi că am talent jurnalule? Dacă aș mai putea să scriu câteva poezi, aș scrie o carte întreagă și m-aș face scritoare și m-aș lăsa de politică. La asta am scris două
EBA despre Valentine’s Day by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20031_a_21356]
-
îți vine să scri poezi. Mie mi-a venit să scriu o poezie și am scris-o și mia ieșit foarte frumoasă: Mă plinb printr-o stradă infernă, Simpt că sufletul plânge în mine Sunt comfuză și calc într-o baltă Și tristă mă gândesc la tine. Crezi că am talent jurnalule? Dacă aș mai putea să scriu câteva poezi, aș scrie o carte întreagă și m-aș face scritoare și m-aș lăsa de politică. La asta am scris două
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 20 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20042_a_21367]
-
manifeste înțelegere și să sprijine desfășurarea acestei acțiuni, facilitând accesul și deplasarea autostropitoarelor. O. NICA Acțiunea de dezinsecție l Cu mijloace terestre și aeriene Pe baza rezultatelor obținute în urma analizelor de laborator efectuate la probele de apă prelevate din canalele, bălțile și luciurile de apă din municipiul Timișoara - ce constituie medii de viață și înmulțire a insectelor -, Primăria a demarat o amplă acțiune de dezinsecție. În prima fază, între 9-14 mai, s-a acționat atât terestru, cât și aerian pentru combaterea
Agenda2003-20-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281011_a_282340]
-
Munții Retezat și Munții Rodnei sunt desemnate ca Rezervații ale Biosferei de către Comitetul UNESCO; Cheile Bicazului - Hășmaș; Cheile Nerei - Beușnița; Ceahlău; Călimani; Cozia; Piatra Craiului; Semenic - Cheile Carașului; Munții Măcinului. Parcuri naturale: Porțile de Fier; Apuseni; Bucegi; Grădiștea Muncelului - Cioclovina; Balta Mică a Brăilei; Vânători-Neamț; Lunca Mureșului. Relief și biodiversitate Parcul natural Lunca Mureșului reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de sălcii și plopi, zăvoaie și
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
sălcii și plopi, zăvoaie și șleauri de câmpie. Există suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții, inariță, chiminul porcului, stupiniță, ștevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate; numai aici, pe Mureș, există cosacul cu bot, morunașul, caracuda, somnul pitic, fusarul mare. Toate cele 6 specii de reptile și 9 de amfibieni identificate
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
câmpie. Există suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții, inariță, chiminul porcului, stupiniță, ștevia de baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate; numai aici, pe Mureș, există cosacul cu bot, morunașul, caracuda, somnul pitic, fusarul mare. Toate cele 6 specii de reptile și 9 de amfibieni identificate până acum sunt specii protejate, inclusiv pe
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și, parțial, Mehedinți) se află și construcția unor pasaje CF, în scopul creșterii fluenței și siguranței traficului. După ce pasajul de pe DN6 Remetea Mare a fost dat în folosință (2001), a fost extinsă construcția la pasajul de la Balta Sărată-Caransebeș (tot pe DN6), unde linia ferată traversează drumul oblic, la 50 grade, traseul rutier prezentând curbe foarte accentuate. Pasajul, în lungime de 204,5 m, va avea 2 benzi de circulație de câte 3,9 m fiecare și 2
Agenda2003-2-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280557_a_281886]
-
din 13 ianuarie 1953). 25 ani „Baze pentru pescuitul sportiv. A.J.V.P.S. Timiș oferă spre pescuit în anul 1978 următoarele baze amenajate și populate: lacul de baraj Surduc, lacul de baraj Ianova, lacul de baraj Sânandrei, lacul de baraj Dumbrăvița, bălțile Mondial Bocșei - Lugoj“. (Drapelul Roșu din 11 ianuarie 1978). 5 ani „Consiliul Consultativ al Elevilor. Din această săptămână și în județul Timiș a fost constituit un Consiliu Consultativ al Elevilor, ce reunește câte un reprezentant al elevilor din fiecare unitate
Agenda2003-2-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280564_a_281893]
-
terenurile aflate în administrarea sau în folosința instituțiilor publice stabilite potrivit Legii nr. 72/1996 și Legii nr. 189/1998; terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură (cele ocupate de iazuri, bălți, lacuri, zone de protecție etc.); terenurile aflate în situațiile prevăzute la art. 85 din Legea nr. 18/1991; terenurile aferente clădirilor prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 2 la prezenta ordonanță (clădiri aflate în domeniul public al statului ș.a.
Agenda2003-3-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280584_a_281913]
-
72; țel. 152 858): 9-15; „RUMEX FĂRM“ (Calea Șagului nr. 64; țel. 217 842): 7-23. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 3 - 7 februarie 2003 LUNI: Timișoara (Bd. Cetății (p), C. Bogdăneștilor (p), străzile Baltă Verde (p), Aprodul Movila, Pop Retegan, Banu Mărăcine, Zalău, Basarab nr. 62-65, Oboiului nr. 2, 2A, 4, Bucovinei (p), C. Torontalului (p), Liege (p), Dej, C. Aradului (p), Câmpina nr. 32, 34), Biled (p), Urseni (p), Făget (p), Buziaș (p
Agenda2003-5-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280645_a_281974]
-
824): 9-14; „RELAD VEST“ (Calea Șagului nr. 72; țel. 152 858): 9-15; „RUMEX FĂRM“ (Calea Șagului nr. 64; țel. 217 842): 7-23. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 10-14 februarie 2003 LUNI: Timișoara (străzile Baltă Verde, Brezianu, Macilor, C. Bogdăneștilor (p), Cameliei (p), Păuliș, Bucovina nr. 34, 36, 38, Învățătorului nr. 2, scările A, B, Memorandului, Independenței (p), Feldioara (p), Câmpina nr. 32, 34), Biled (p), Seceani (p), Lugoj - Spl. Brediceanu, străzile Pescarilor, Timișului, C.
Agenda2003-6-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280671_a_282000]
-
10 000 000 lei. Pentru informații sunați la următoarele numere de telefon: 0722638486 și 281222. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 24 - 31 ianuarie 2003 Lazăr Livia, 77 ani l Gîrba Varvara, 87 ani l Mocanu Gavril, 84 ani l Balta Floare, 66 ani l Bozgan Ana, 84 ani l Purdea Antița, 90 ani l Oltean Teodor, 86 ani l Lanyi Iosif, 31 ani l Dobrată Elena, 46 ani l Novac Susana, 71 ani l Hora Danița, 97 ani l Silgan
Agenda2003-5-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/280655_a_281984]
-
Ștefan cel Mare: străzile S. Bărnuțiu nr. 1-33, 30-36, 35-65, 2-26, M. Kogălniceanu (blocuri), Tibiscum, blocurile B1-B6, Macin nr. 1-7, 6-14, Babadag nr. 1-9, Dobrogea nr. 1-3, A. Imbroane - case + blocuri; casieria din Calea Aradului: străzile Sibiu, Hamlet, Smetana, Toplița, Baltă Verde, Păuliș, I. Brezeanu; casieria din Bd. I. Maniu: străzile Frunzei nr. 16-18, Lacului nr. 8-12, Cutezătorilor, Leonard; casieria din Piață Küttl: străzile Eneas, Ana Ipătescu, V. Hugo, Izlaz, Ariadna, Panselelor, Hebe (p), L. Rădăceanu; casieria din str. Ialomița: străzile
Agenda2003-7-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280697_a_282026]
-
pentru Vera. Patru cai, numai ai ei. Dar puteau fi cinci. Trebuia să fie cinci, dacă alături de Gazela, Samurai, All My Dreams și Filius n-ar fi păscut și ghinionul. Sunt momente în călărie când îți vine să lași totul baltă, când ai impresia că tot cerul cade peste tine. Momente peste care nu mulți trec. La pas, la trap sau la galop sunt vitezele care lasă în urmă necazurile la călăreți. Nici nu-și luase buletinul Vera când a părăsit
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
întors capul, aerolitul m-a pocnit drept în frunte, așa că am putut răspunde: „A ajuns!” Dau peste un horoscop. Zice că am nevoie în ce fac de sprijinul unor colegi cu mai multă experiență. Ce să-mi spună? Las-o baltă, sau așa ceva? Am nevoie, pare-se, și de o altă perspectivă. Ba mai mult, de o altă rezolvare. Așa îmi trebuie, dacă n-am putut să fiu și eu săgetător pentru ca, sub influența lui Venus, să simt un flux de
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2656_a_3981]
-
e gratis. Anul trecut am dat 1300 de lei la Fisc. Eu unul nu-mi permit să dau încă 2500 de lei Consiliului Județean. O să renunț. Cei mai mulți s-au hotărât să închidă PFA și să braconeze. -Era mai bine când bălțile erau concesionate? -Mulți au fost contra, fiindcă atunci spuneau că era cam dictatură pe baltă. Dar era ordine și era pește! Aveai asigurată ziua de mâine. Nu se putea bracona, dar aveai din ce trăi. Acum, este dezastru! A fost
Legislaţia piscicolă încurajează braconajul, în Delta Dunării. Simion Nazar, şeful Asociaţiei de Pescari Leahova-Jurilovca: E cu 60 la sută mai puţin peşte decât în 2005 () [Corola-journal/Journalistic/27298_a_28623]
-
permit să dau încă 2500 de lei Consiliului Județean. O să renunț. Cei mai mulți s-au hotărât să închidă PFA și să braconeze. -Era mai bine când bălțile erau concesionate? -Mulți au fost contra, fiindcă atunci spuneau că era cam dictatură pe baltă. Dar era ordine și era pește! Aveai asigurată ziua de mâine. Nu se putea bracona, dar aveai din ce trăi. Acum, este dezastru! A fost scos tot peștele și nu s-a pus nimic înapoi. Față de cum era în 2005
Legislaţia piscicolă încurajează braconajul, în Delta Dunării. Simion Nazar, şeful Asociaţiei de Pescari Leahova-Jurilovca: E cu 60 la sută mai puţin peşte decât în 2005 () [Corola-journal/Journalistic/27298_a_28623]