1,114 matches
-
ale județului Prahova, artiști plastici, persoane interesate de artă. Expoziția a stat sub semnul primăverii și al diversității, în cadrul ei 45 de artiști expunându-și lucrările ce pot fi grupate în mai multe secțiuni: pictură - Tiberius Adet, Dan Alexiu, Mihaela Baltag, Ana-Maria Bărbos, Marcel Bejgu, Veniamin Caminschi, Emanuela Ceapă, Corneliu Cubleșan, Alina Dumitrescu, Inga Edu, Marilena Ghiorghiță, Mihaela Ilie, Florica Ionescu, Alexandru Ionescu, Mihaela Laslo, Constantin Mazuru, Tănase Nicolae, Miltiade Nistoroiu, Ana Oprișoreanu, Valter Paraschivescu, Ovidiu Paștina, Virgil Potârcă, Camelia Profirescu
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
Prin fereastră” (Marilena Ghiorghiță), “Iarnă în sat” (Inga Edu), “Porțile primăverii” (Florica Ionescu), “Mierloi versus râmă” (Ana-Maria Bărbos), “Peisaj” (Miltiade Nistoroiu), “Ecouri” (Alexandru Ionescu), “Ochii ca flori să deschidem” (Ovidiu Paștina), “Trepte” (Camelia Profirescu), “Peisaj” (Virgil Potârcă), “Primăvară complementară” (Mihaela Baltag), “Amurg” (Geanina Sfinteș), “Narcise galbene” (Florica Ionescu), “Natură statică” ( Speranța Ștefănescu) “Primăvară” (Elisabeta Stănciulescu),- “Peisaj cu sonde” (Ana Maria Drăgoi), “Compoziție” (Victor Munteanu, “Flori” (Cristian Anghel). Nu lipsesc nici peisajele care înfățișează așezări omenești rurale “Margine de sat” (Valeriu Scărlătescu
SALONUL DE PRIMĂVARĂ, PLOIEŞTI, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378704_a_380033]
-
al dictatorialelor ordonanțe de urgență, scenarita noastră nu mai pare maladie chiar atît de... atipică. Nimic însă cu atît mai puțin comandatele sondaje nu ne îndreptățește să fim pesimiști. În fond, nația asta nu e toată doar scepticul cioban din Baltagul. Mai e și Urmuz. Mai e și... Nu? 30 aprilie Ce frumos era în vremea lui Picasso, ar putea suna, simplu, justificativul nostru puseu nostalgic. În sensul că existau doar un Picasso, doar un Dali, doar un Giacometti, mă rog
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Între două bătăi de aripă, București, 2003. Traduceri: Supă de ginseng. Povestiri umoristice chineze, pref. trad., București, 1990 (în colaborare cu Xu Wende și Lia-Maria Andreiță). Repere bibliografice: Ilie Constantin, Ion Andreiță, „Minunea de a trăi”, RL, 1970,43; Nicolae Baltag, Ion Andreiță, „Minunea de a trăi”, „Scânteia tineretului”,1970, 6659; Mihai Coman, Navigator în orizontul patriei, prefață la Ion Andreiță, Secante la omenie, București, 1985; Popa, Ist. lit., II, 99, 1032-1033. I.O.
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
deschizătoare de largi perspective cultural-comparatiste de studiere a problemelor de profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată la noi, între alții, cu strălucire de un orientalist și filosof de talia neuitatului Sergiu Al-George” (Cezar Baltag). Pentru valoarea ei incontestabilă, cartea a fost tradusă în italiană și în franceză. Introducere în Islam (1993) este o lucrare concepută în scopul de a pune la îndemâna musulmanilor și a nemusulmanilor, care nu au avut acces la izvoarele originale ale
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
1986; Introducere în Islam, București, 1993. Traduceri: Cele mai ieftine nopți, pref. Nicolae Dobrișan, București, 1971 (în colaborare cu Ilie Bădicuț); Yves Thoraval, Dicționar de civilizație musulmană, București, 1997. Repere bibliografice: Adrian Marino, Comparatism, arabism, exotism, T, 1986, 50; Cezar Baltag, Mit, gândire, limbaj, VR, 1987, 4; Maurice Borrmans, Linguagio, „Islamochristiana”, 1993, 366; Cornelia Ștefănescu, Accente pentru cunoașterea unor tradiții seculare, JL, 1995, 9-12. L.Bz.
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
Orientopoetica, București, 2000; Balada Calcuttei, București, 2000; Sonete thailandeze, București, 2000; Mamma Trinidad, București, 2001; La Gioia. Apokalipsa indiană VI, București, 2002. Traduceri: Gianni Rodari, Gramatica fanteziei, București, 1980. Repere bibliografice: D. Micu, Gheorghe Anca, „Invocații”, GL, 1968, 33; Nicolae Baltag, Gheorghe Anca, „Invocații”, CNT, 1968, 41; Sergiu Adam, Gheorghe Anca, „Invocații”, ATN, 1968, 10; Dana Dumitriu, Gheorghe Anca, „Poemele părinților”, RL, 1976, 25; Petru Romoșan, Gheorghe Anca, „Poemele părinților”, TR, 1976, 41; Lit. rom. cont., I, București, 710; Ioan Mihuț
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
aservită ideologiei, adesea chiar de o acută modernitate. La „Cronica literară”, ținută în tot acest interval de Mircea Martin, sunt prezentate plachete de versuri de Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag, Constanța Buzea. La „Constelația lirei” sunt antologate cele mai noi voci lirice: Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu (prezentat de Ana Blandiana), Marius Robescu, Damian Ureche, George Alboiu, Florica Mitroi, Ion Vidrighin, Nicolae Dan Fruntelată ș.a. Încă din primul număr publică poezie
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
eseuri istorice, lingvistice, sociologice, etnografice, reportaje, informații din știință și tehnică, numeroase articole politice, cronica științifică, cronica teatrală, cronica limbii, cronica muzicală, cronica filmului, cronica pedagogică, cronica măruntă, o rubrică sportivă, pagini de publicitate ș.a. Alți colaboratori: Miron Cordun, Nicolae Baltag, Dan Cristea, Laurențiu Ulici, Emil Brumaru, Paul Anghel, Gh. Catană, Ion Popa-Argeșanu, Ion Marin Iovescu, Petre Mihai Gorcea, George Sbârcea, Dan Verona, Horia Bădescu, Mircea Popa. M.W.
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
al Uniunii Scriitorilor din 1991. Riscând un deficit de accesibilitate, iar după erupția textualismului postmodernist marginalizarea datorată unei poetici inactuale, D. a adoptat cu ostentație tipul de lirism gnomic, mitizant în notă arhaică, experimentat de Nichita Stănescu sau de Cezar Baltag. Emisia e solemn lapidară, poetul având fascinația tăblițelor cu înscrisuri cuneiforme și, ca Ion Gheorghe, a ocultelor litografii geologice. Un dublu demers, personalizarea unui discurs de factură didactic-sapiențială („Theodosie fiule înțelege/ această întindere de zăpadă/ care este scrierea despre moarte
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
90-92; Ciobanu, Panoramic, 331-333; Poantă, Modalități, 127-128; Constantin, A doua carte, 265-268; Felea, Secțiuni, 266-273; Cristea, Un an, 259-262; Barbu, O ist., 436-438; Piru, Poezia, II, 497-501; Alexiu, Ideografii, 113-115; Iorgulescu, Scriitori, 54-56; Raicu, Practica scrisului, 378-382; Regman, Explorări, 223-226; Baltag, Polemos, 247-250; Poantă, Radiografii, I, 288-290, II, 55-62; Ruja, Valori, 164-166; Grigurcu, Poeți, 508-515; Munteanu, Jurnal, II, 170-180; Alboiu, Un poet, 202-204; Raicu, Contemporani, 164-177; Cristea, Faptul, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 211-212; Doinaș, Lectura, 250-253; Felea, Aspecte, II, 237-240, III, 127-131
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
La poesia negli anni di transizione: la România postcomunistă. În privința prozei, interesul traducătorului și comentatorului a fost atras de scrierile lui Zaharia Stancu, Mircea Eliade și Constantin Noica, precum și de românele semnate de Norman Manea. Alte câteva traduceri, printre care Baltagul lui Sadoveanu, au rămas netipărite în volum. SCRIERI: Momento Eminescu- Momentul Eminescu (în colaborare), îngr. L. Valmarin și Valeriu Râpeanu, București, 1987; La România nella coscienza intellettuale italiană (în colaborare), Milano, 1988; Mihai Eminescu (în colaborare), îngr. Doina Derer, București-Milano
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Deva, 2001; Romancierul Rebreanu, București, 2001. Antologii: Antologia basmului cult românesc, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Călin, Constantin Cubleșan, „Nepăsătoarele stele”, ATN, 1968, 9; Al. Căprariu, „Miniaturi critice”, TR, 1969, 43; Petru Popescu, „Clopotele de apă”, VR, 1970, 8; Nicolae Baltag, Etica vieții, etica muncii, LCF, 1974, 5; Al. Covaci, „Licheni”, F, 1974, 10; Ion Vlad, Trei prozatori, TR, 1975, 4; Valentin Tașcu, „Un gotic târziu”, ST, 1976, 2; Dumitru Micu, „Umbra ulmilor tineri”, CNT, 1977, 4; Liviu Leonte, Proza lirică
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
dualistes d’Occident. Histoire et mythes, Paris, 1990; ed. (Gnozele dualiste ale Occidentului), tr. Tereza Petrescu, postfață Horia-Roman Patapievici, București, 1995; Dictionnaire des religions (în colaborare cu Mircea Eliade, Hilary S. Wiesner), Paris, 1990; ed. (Dicționar al religiilor), tr. Cezar Baltag, București, 1993; Out of This World. Otherwordly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein, Boston, 1991; ed. (Călătorii în lumea de dincolo), tr. Gabriela Oișteanu și Andrei Oișteanu, postfață Andrei Oișteanu, București, 1994; Hesperus, Milano, 1991; ed. pref. Mircea Eliade, București
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
tensionată, dar neconsubstanțială înzestrării dramaturgului. Alte scrieri pentru teatru ale lui C. sunt ușurele, nepretențioase. Farsa într-un act O soacră (sau Soacră-mea, Fifina, jucată în 1883) nu e decât o incoloră comedioară de salon. Pentru opera bufă Hatmanul Baltag (1884), cu muzică de Eduard Caudella, C. a scris textul în proză, iar Iacob Negruzzi, versurile. „Instantaneul” Începem!... (1909) are un caracter ocazional, fiind destinat a marca inaugurarea Companiei Davila. Se adaugă Modern, un monolog burlesc, și alegoria 100 de
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
episoade biblice, uneori apocrife, cu unele implicații filosofice, majoritatea referindu-se la nașterea lui Iisus Hristos. Caracterul sacru al c. se estompează prin asimilarea profanului, încât se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice și adaptării unora mai noi, de origine liturgică. În
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
dinainte atinsă, SXX, 1968, 9; Al. Covaci, Dan Constantinescu, „Unde”, F, 1969, 2; Gherghinescu Vania, Dan Constantinescu, „Unde”, AST, 1970, 6; Nicolae Balotă, Arta haiku-ului, RL, 1974, 37; Cornel Robu, Haiku - poezia de la frontierele tăcerii, ST, 1974, 11; Cezar Baltag, Despre Haiku, VR, 1974, 11; Dan Grigorescu, Haiku, lirică niponă, CNT, 1975, 8; Ion Cristofor, Dan Constantinescu, „Vatră”, ST, 1978, 9; Darie Novăceanu, Ion Acsan, Dan Constantinescu, „Antologie de poezie clasică japoneză”, RL, 1982, 11; Dicț. scriit. rom., I, 645-646
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
Radical diferită este însă seria editată începând din 20 aprilie 1990, care se intitulează „Contemporanul - Ideea europeană” și poartă subtitlul „Revistă națională de cultură, politică și știință”. Director: Nicolae Breban. Între alții, colaboratori la primul număr sunt Eugen Simion, Cezar Baltag, Adrian Popescu, Liviu Antonesei. În numerele următoare semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș, Ana Blandiana, Ion Pop, Dan Laurențiu, Traian T. Coșovei, critică - Radu G. Țeposu, Al. Cistelecan, Ioan Buduca ș.a. În cursul anilor, printre redactori figurează Călin Căliman, Cătălin Țârlea
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
altora. Lirică italiană, Iași, 1972; Miodrag Pavlovici, Versuri, București, 1972 (în colaborare cu S. Nămoiu); Tereza Maria Moriglioni-Drăgan, Poemi - Poeme, ed. bilingvă, București, 1973; Poeți români - Poètes roumains, I-II, ed. bilingvă, îngr. trad., pref. Mihai Zamfir, București, 1995-1996; Cezar Baltag, Chemarea numelui - L’Appel du nom, ed. bilingvă, pref. Micea Anghelescu, București - Paris, 1999 (în colaborare cu Alain Paruit și Odile Serre). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 155-160; Martin, Poeți, I, 223-231; Regman, Cronicari, 167-170; Balotă, Labirint, 360-372; Felea, Poezie, 55-60
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
și poetică, 1988, 30-39; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 105-110; Solomon Marcus, Invenție și descoperire, București, 1989, 271-282; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, 1989, 84-86; Fanache, Vârstele poeziei, 135-182; Radu Petrescu, G. Bacovia, VR, 1991, 9, 10; Negoițescu, Ist. lit., I, 267-270; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Tomuș, Ion Barbu și „Jocul secund”, ST, 1966, 9; Ivașcu, Confruntări, I, 385-392, III, 75-78; Al. Rosetti, Barbiana. I-III, LCF, 1967, 36, 37, 39; Ciopraga, Portrete, 300-304; Al. Paleologu, Introducere în poezia lui Ion Barbu, VR, 1967, 1; Cezar Baltag, Simultan literar, AFT, 1967, 17; Martin, Poeți, I, 53-61; Călinescu, Eseuri, 21-52; Basarab Nicolescu, Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Solomon Marcus, Ion Barbu, matematician și profesor, GL, 1968, 12; Constantin Florin Pavlovici, „Isarlâk” - comentarii la ciclul balcanic al poeziei lui
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
165-173; Oarcăsu, Destine, 76-83; Gerda Berbilian, Ion Barbu. Amintiri, București, 1975; Zaciu, Lecturi, 129-133; Tașcu, Incidențe, 104-108; Negoițescu, Analize, 243-250; Papahagi, Exerciții, 48-86; Caraion, Pălărierul, 95-108; Ion Barbu interpretat de..., îngr. și pref. George Gibescu, București, 1976; Pop, Transcrieri, 165-173; Baltag, Polemos, 50-75; Dorin Teodorescu, Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978; Sorescu, Interpretări, 6-32; Șerban Foarță, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Timișoara, 1980; Papahagi, Eros, 77-109; Petrescu, Configurații, 189-209; Mircea Scarlat, Ion Barbu. Poezie și deziderat, București, 1981; Alexandru Ciorănescu
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1989; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 91-102; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Marin Mincu, Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Lovinescu, Unde scurte, I, 346-348; Negoițescu, Ist. lit., I, 283-284; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 65-76; Alex. Ștefănescu, Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 32-43; Caraion, Tristețe, 73-81; Cezar Baltag, Ion Barbu între dinamica alternativei și soluția plotiniană, VR, 1995, 3-4; Papahagi, Interpretări, 35-39; Pop, Recapitulări, 87-133; Eugen Simion, Puțină epistologie, CC, 1995, 3-4; Micu, Scurtă ist., II, 302-305, 399-405; Marian Barbu, Simona Barbu, Simbolistica poeziei lui Ion Barbu, București
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
un bun apărător contra spiritelor rele, chiar în Europa” (5, p. 195). 5. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric. Spicuiri folklorice și etnografice comparate, Editura Minerva, București, 1979. 6. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 7. Dumitru Berciu, Arta traco-getică, Editura Academiei, București, 1969. 8. Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Editura Minerva, București, 1970. 9. Traian G(h)erman, Meteorologie populară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]