365 matches
-
pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare mult mai nuanțată a personajelor, acestea nu mai sunt personaje-tip76 în sensul strict al termenului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
foburg aristocratic Saint-Germain, a faimoaselor ducese îngâmfate, vicioase și frivole" [Ion, p.288-289]. Făcând concurență stării civile și având ambiția unei reforme a moravurilor sociale, Balzac demască perfidia și decăderea femeii. Balzac a descoperit pluralitatea ființelor moderne 137. Tipul femeii balzaciene este unul complex, conceput multidimensional, din diverse ipostaze, din multitudinea nuanțelor de caracter, din opinia despre ea a celor cu care intră în contact. Pariziana (la Balzac, cu majuscula) este femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de întrepătrundere socială și culturală iau amploare. Uzanțele lumii bune se schimbă rapid pe parcursul secolului al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
oprește la un aspect neglijat de majoritatea scriitorilor timpului, cum ar fi răzvrătirea potențială a femeii, capacitățile ei subversive și surprinzătoarea să autonomie. Ambii scriitori-giganți constituie o mitologie fondatoare a literaturii secolului al XIX-lea, dat fiind influență modelelor socio-literare balzaciene și zoliste asupra întregii scriituri românești contemporane. Diferiți factori importanți fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de o pasiune morbida. Fiecare român are o scenă de exces, în care se manifestă pe deplin imaginarul zolist, cum ar fi scenă în care Gervaise în L'Assomoir se deda chefului ce-i aduce pierzania. 75 Termen-cheie al poeticii balzaciene, tipul este definit de romancier în prefață la La Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor celor ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scrisoarea Evei Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Hanska din 26.X.1834, Balzac recurge la o metaforă elocventa: "Leș moeurs șont le spectacle, leș causes șont leș coulisses et leș machines. Leș principes, c'est l'auteur." Academicianul Mihai Cimpoi consemnează această latura a creației balzaciene: "Artă balzaciana constă într-o abia supravegheată creare și dozare de efecte scenice, într-un joc diabolic al luminilor și umbrelor, în mizarea pe ceea ce scoate în evidență contrastul. Din grăuntele melodramatic ce nimerește pe scena teatralizata cresc lăstarii dramatismului, supuși, apoi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
una a politicii, alta din mass-media, una a realității, alta a proiecției sale pe peliculă - se bobinează firul narativ principal, presupunând că romanul ar avea așa ceva. De fapt, undeva mai sus decât toți, în spatele lor (ca un demiurg de tip balzacian din secolul al XIX-lea, dar familiar cu toate auxiliarele tehnice ale epocii moderne), se află autorul cărții - scenarist, regizor, secretar de platou, operator și monteur. El schimbă cu dexteritate mediile și unghiurile de înregistrare, scoțând succesiv în prim-plan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
completată de fantezie, cu influențe din Walter Scott și, nu în ultimul rând, din literatura populară. În pofida unei anumite prolixități, cartea se bucură de succes - confirmat și de Premiul Academiei Române - și conține caracteristicile fundamentale ale scrierilor de mai târziu: jalonarea „balzaciană” în spațiu și timp, descrieri minuțioase ale arhitecturii, mobilierului, vestimentației, armelor - întreținând astfel iluzia autenticității -, caracterizarea exterioară a personajelor, în portrete esențializate până la schematism, viabile însă, ca ale cronicarilor, alternarea lungilor pasaje „stagnante”, când evenimentele sunt privite global, cu pasajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
Roman în cîmpul magnetic al editurii Minuit, sub pana, îndeosebi, a lui Jean Echenoz, Jean-Philippe Toussaint, Patrick Deville, Marie Redonnet, Eric Chevillard. Foarte bine este nuanțată ideea că revenirea în vogă a narațiunii nu înseamnă nicicum redeschiderea unei noi ere balzaciene, ci o reinventare a povestirii, așezată acum în tipare dezinvolte, insolente, inedite, minimaliste, impasibile, în care resorturile psihologice tradiționale sunt ignorate, dacă nu chiar complet răsturnate, pînă la absurd. Umorul, spiritul ludic și plăcerea provocării cititorului, a demontării tuturor pactelor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
permitea coloarea. Scena în care vătafii joacă menuet, cotilion, valț, ecosez în vestminte orientale și cu papuci în picioare, dînd-o apoi în danțuri autohtone; pristoleanca, chindia, ca la ușa cortului, e din cele mai pitorești. Pe alocuri Filimon are intuiții balzaciene, precizia topografică, realismul fantastic. Figura de bricabracoleur a lui Kir Costea e proiectată pe un fundal minuțios. De asemenea amănunțită este imaginea camerei lui Păturică, viitor câmp de acțiune al ciubucciului. Ca analist, Filimon este însă mediocru. El recurge la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e pe moarte. Tot fondul ei înnăscut de bigoterie iese la suprafață, Smaragda se acuză de păcate mortale, devine rece, austeră, procreatoare și prudă și pune în subordine toată familia în frunte cu Iorgu Răutu. Subiectul este excelent, mai mult balzacian decât rusesc. Volumele II, III, cu intriga factice, menită a scoate în evidență educația democratică a eroului, sunt mai puțin atrăgătoare. În schimb volumul IV ne pune în fața unui extraordinar prozator al geologicului. În zugrăvirea aglomerărilor umane siberiene, a coloniilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie de la începutul secolului XIX în limba mai veche a lui Niculce. Contrafacerea nu e savantă, dar fiindcă autorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cunoaște de aproape viața evreie și în orice caz îndeajuns de ridicate la o idee unică spre a depăși documentul. În Foc în Hanul cu tei tratarea caracterologică e mai accentuată. Micu Braun e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculează un mare han sordid, azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc. Însă Hanul cu tei e incendiat când nu mai era asigurat, provocând ruina și moartea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
povățuitor, un creator, În fine, popular (sau, mai degrabă, popularizam!) pentru care petrecerea prin scris nu trebuie să fie niciodată gratuită. Nici din punct de vedere moral, nici altfel. Scrisul este, horribile dictu, o Îndeletnicire care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann În dosul teoriei juste, În esență, despre necesitatea educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumea visului și a imaginației, găsindu-și pacea în contemplație și într-o "renunțare fără amărăciuni, întrucât nu conținea o jertfă vitală". Lipsit de ambiție și de energie, personajul lovinescian e o ființă insulară, însingurată, situându-se la antipodul "ariviștilor" balzacieni ori al "cuceritorilor" de tot felul. Din această pricină, Bizu lasă impresia unui roman "fără subiect", câtă vreme narațiunea e reductibilă la niște "episoade" stereotipe, banale dar de o importantă relevanță existențială, ceea ce face ca preconizata "romanțare" a documentului (mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dat curs temei anunțate în primul capitol și ar fi reconstituit povestea ascensiunii lui Lică Scumpu, fiul unui obscur casier de provincie, tipul arivistului, parvenit până la postura de ministru al domeniilor publice, Lovinescu izbutea, poate, să compună un corect roman balzacian sau măcar o banală cronică de familie, fără pretenții de originalitate. Pentru că versatilul Lică e înfățișat aici într-o ipostază surprinzătoare, de ins nostalgic, sentimental (și el e moldovean!), ce se lasă copleșit, după oficialul discurs ținut pe peronul gării
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și... și... șuvoiul bărbătesc dintre picioarele obsedatului curtezan, solidificat de Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o profundă influență strindbergiană și ibseniană sau expresionistă, ce îi dau o notă particulară în epocă. Realizarea majoră a lui S. - la nivelul celor mai bune cărți ale literaturii române - este Sfârșit de veac în București (1944), roman de formulă balzaciană, circumscris liniei tematico-epice marcate de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
la noi un alt romancier cu atâta putere de creație obiectivă ca Ion Marin Sadoveanu. Parvenitul său, noul Dinu Păturică, pe nume Iancu Urmatecu, depășește toate modelele sale autohtone; prin complexitatea caracterului și puterea de viață, este de-a dreptul balzacian, fără să amintească precis pe vreunul din protagoniștii Comediei umane. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Dramă și teatru, Arad, 1926; Metamorfoze. Anno Domini..., București, 1927; Cântece de rob, București, 1930; Molima, București, 1932; Drama și teatrul religios în Evul Mediu, București, 1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
interesant, cu problemele sale, cu glumițele cu care încearcă să se elibereze de ele, cu mutra adesea speriată, aproape rătăcită, cu retorica absolut nepotrivită cu care face față acestei situații la care nu se aștepta. Un prozator clasic, cu pană balzaciană, ar putea scoate un personaj literar fabulos dacă l-ar lua drept punct de plecare fără să inventeze mare lucru, doar prin decupaje și citate! În privința presei noastre, nu cred că este mare lucru de așteptat pe termen scurt. Pe
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fundalul pe care se desfășoară drama lui Ștefan Gheorghidiu, concentrat pe două realităti: moștenirea și războiul. Moștenirea a generat conflictul implicând mai multe personaje. La masa de la unchiul Tache, la Înfruntat pe unchiul Nae Gheorghidiu, Într-o scenă de decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
implicând mai multe personaje. La masa de la unchiul Tache, la Înfruntat pe unchiul Nae Gheorghidiu, Într-o scenă de decor balzacian, prin descrierea interiorului casei din strada Dionisie: „casa veche, mare cat o cazarma”. Și Unchiul Tache este un personaj balzacian: ursuz, avar, bătrân. Locuia Într-o singura cameră, care-i servea de sufragerie, birou și dormitor. Tot balzacian este Vasilescu Lumânăraru, milionarul analfabet. O lume de negustori Îi oferă ca imagine lui Ștefan Gheorghidiu viața ca pe un imens hipodrom
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]