KorAP: Find »[drukola/base=bandură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 >

372 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

răspunsului rațional la gândurile disfuncționale... Beck, 1990; Young, 1990. Meichenbaum, 1977. Vezi Meichenbaum, 1977. Luria, 1966. "Ceea ce pacientul își spune sie însuși" în legătură cu problema sa sau în legătură cu lumea exterioară. Self instructional training. Eysenck, 1959. Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior, 1957. Bandura, 1969. Invățare cu ajutorul modelului, anticipare, autoreglare, autoîntărire, eficiență personală percepută... Să ne amintim, de altfel, chiar celebrul paradox al lui Bandura: "Dacă orice in fine este cognitiv, atunci prin comportament se pot schimba cognițiile." Richelle și Fontaine, 1985. Richelle, 1986

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
însuși" în legătură cu problema sa sau în legătură cu lumea exterioară. Self instructional training. Eysenck, 1959. Yates, 1970. Skinner, Verbal Behavior, 1957. Bandura, 1969. Invățare cu ajutorul modelului, anticipare, autoreglare, autoîntărire, eficiență personală percepută... Să ne amintim, de altfel, chiar celebrul paradox al lui Bandura: "Dacă orice in fine este cognitiv, atunci prin comportament se pot schimba cognițiile." Richelle și Fontaine, 1985. Richelle, 1986; Richelle și Fontaine, 1985. Hayes, 1993. Ilardi și Craighead, 1994. Gortner, Gollan, Dobson și Jacobson, 1998. Hayes, 2004. Acceptance and Commitment

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
nevoie de agresivitate. Energie, raport de forțe, rezistență... Trebuințe... Instincte... De tip DSM. Intern și extern, actual și istoric. Vezi capitolul 3. Behaviorism. Cognitivism. Comportamental, cognitiv și emoțional. Eysenck, 1953. Scheele, 1982. Directă, indirectă, euristică, de schimb. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Lazarus și Folkman, 1984. Kanfer și Saslow, 1969. Lazarus, 1973. Behavior, Affect, Sensation, Imagery, Cognition, Interpersonal, Drug. Cottraux, 1979. Cottraux, 1990 și 2004. Grila SECCA este prezentată în capitolele 6, 7, 8, 11 și 14 ale acestei lucrări. Cititorul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
automate, cogniții. Situație declanșatoare. Cungi, 1996. Cungi, 1996. Modelele propuse de Cottraux și Cungi sunt ilustrate în diferite capitole ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo utilizarea lor practică în clinică. Fontaine și Ylieff, 1981. Skinner, 1969. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Vezi capitolul 1. Janet, 1929. Lang, 1977. Fontaine, 1983. Natura acestor interacțiuni trebuie să fie stabilită pentru fiecare caz individual. De exemplu, o cerere motivată prin consecințele negative (conflicte cu anturajul) ale conduitelor compulsive evoluează în funcție de recunoașterea caracterului problematic

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu la evenimente trecute. Pragmatism clinic. Depresie, tulburări anxioase generalizate... Fobii, disfuncții erectile ... Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Hayes și al., 2006. Vezi și capitolul 1. Hutchins, 1995. N=1 Ghicim și înțelegem ușor cauzele istorice care au făcut ca terapiile cognitiv-comportamentale să pună această variabilă între paranteze. In prezent, ele au dobândit suficientă maturitate pentru ca studiul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
dependența ca fiind pierderea libertății în raport cu produsul. In ceea ce privește crizele aversive induse cu disulfiram, Conferința consensului (2001) precizează că "nu există indicație privind inducția voluntară, de către terapeut, a crizelor aversive, iar această practică n-ar fi recomandată". Skinner, 1971. Bandura, 1969. Marlatt și Gordon, 1985. Autorii acestui model insistă, de asemenea, asupra micilor decizii aparent fără importanță, fără legătură a priori cu consumul de substanțe și cu situația de risc, care conduc la consumul de alcool. Ei ajung astfel să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427

înseamnă "rănirea intenționată a unei persoane de către alta". Oare acest lucru vrea să spună că agresorul a decis să o rănească? În al doilea rând, intenția este un proces individual, iar procesele interne nu pot fi observate în mod direct (Bandura, 1983, 1986). Într-adevăr, percepția și evaluarea unui comportament precum agresivitatea depind de subiectivitatea celui care încearcă să definească sau să clarifice realitatea. Prin urmare, noțiunea de intenționalitate poate fi cu greu folosită în definirea agresivității pentru că acest lucru ar

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective specifice, chiar dacă diferite, fapt ce le transformă pe ambele în forme ale agresivității instrumentale. Zillmann (1979 citat de Tedeschi și Felson, 1994) propune înlocuirea conceptelor de agresivitate ostilă și agresivitate instrumentală cu

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
o insultă. Ei învață de cele mai multe ori să-și rezolve conflictele sociale într-o manieră agresivă, imitându-i pe adulți sau pe părinți, mai ales dacă agresivitatea exprimată este recompensată. Pentru a studia cum anume copii învață să fie agresivi, Bandura, Ross și Ross (1963a, 1963b citat de Bandura, 1986) le-au arătat copiilor cum o persoană lovea, mai întâi într-un film, apoi într-un desen animat și, în final, pe viu, o păpușă gonflabilă în diferite feluri. Copii au

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-și rezolve conflictele sociale într-o manieră agresivă, imitându-i pe adulți sau pe părinți, mai ales dacă agresivitatea exprimată este recompensată. Pentru a studia cum anume copii învață să fie agresivi, Bandura, Ross și Ross (1963a, 1963b citat de Bandura, 1986) le-au arătat copiilor cum o persoană lovea, mai întâi într-un film, apoi într-un desen animat și, în final, pe viu, o păpușă gonflabilă în diferite feluri. Copii au văzut astfel un adult lovind cu putere păpușa

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
are nevoie de a ști în ce context nu trebuie să agreseze. Prin urmare, dacă agresivitatea este necesară pentru supraviețuire, folosirea sa contextuală adecvată este și mai importantă. * Observarea (modeling) și agresivitatea justificată Primele încercări de anticipare a comportamentului agresiv (Bandura, Ross și Ross, 1961; Berkowitz, 1969 citat de Pahlavan, 1987) studiază procesele prin care agresivitatea se învață, se conservă și se reproduce. Bandura (1983) consideră că agresivitatea, ca orice alt comportament, se poate învăța și înmagazina prin experiențe directe sau

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
adecvată este și mai importantă. * Observarea (modeling) și agresivitatea justificată Primele încercări de anticipare a comportamentului agresiv (Bandura, Ross și Ross, 1961; Berkowitz, 1969 citat de Pahlavan, 1987) studiază procesele prin care agresivitatea se învață, se conservă și se reproduce. Bandura (1983) consideră că agresivitatea, ca orice alt comportament, se poate învăța și înmagazina prin experiențe directe sau indirecte, prin întărire sau pedeapsă. Berkowitz și LePage (1967) sugerează că prezența atributelor asociate violenței crește probabilitatea agresivității prin intermediul unui proces de amorsare

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-o ca fiind logică și organizată. Percepția acestei ordini poate contribui la dezvoltarea unor structuri interne organizate după aceleași modele. Iar structurile respective presupun o stimă de sine pozitivă plus alte componente ale unei identități pozitive precum sentimentul eficienței personale (Bandura, 1986), capacitatea controlului interior și angajarea efectivă în realizarea unor obiective. Credința în abilitatea personală de a contribui la binele celuilalt poate fi puternic asociată cu altruismul. Practicile disciplinare și regulile rezonabile, chiar dacă coercitive, trebuie adaptate în funcție de vârsta și de

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
publicată de către unul dintre autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un set de comportamente, incluzând și comportamentul agresiv. Astfel ideea conform căreia frustrarea provoacă întotdeauna agresivitate a fost treptat abandonată chiar de unul din cei care formulaseră inițial ipoteza. Bandura (1973 citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției evidente a acestor afirmații, în parte din cauza simplității lor, ele nu sunt suficiente pentru a explica misterul comportamentului social mult mai complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau fizic

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un set de comportamente, incluzând și comportamentul agresiv. Astfel ideea conform căreia frustrarea provoacă întotdeauna agresivitate a fost treptat abandonată chiar de unul din cei care formulaseră inițial ipoteza. Bandura (1973 citat de Bandura, 1986) consideră că, în ciuda atracției evidente a acestor afirmații, în parte din cauza simplității lor, ele nu sunt suficiente pentru a explica misterul comportamentului social mult mai complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau fizic. Ei reacționează printr-o

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale vor introduce această probabilitate. De la apariția sa, teoria frustrare-agresivitate a fost mult criticată și revizuită. Criticile cele mai constructive au fost formulate de Berkowitz (1969) în cadrul teoriei asociaționiste și de Bandura (1973) în teoria învățării sociale. Teoria asociaționistă a comportamentelor agresive Teoria asociaționistă a fost dezvoltată de Berkowitz care a adăugat la factorii teoriei din 1939 o condiție suplimentară: reacția agresivă nu se poate declanșa fără prezența indicatorilor asociați cauzelor frustrării

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
teoriei învățării consideră că factorii genetici, hormonali, neuronali și caracteristicile fiziologice care rezultă influențează capacitatea sau potențialul agresiv al individului. Același proces poate determina învățarea unei forme particulare a agresivității. Ținând cont de capacitățile neurofiziologice ale tuturor indivizilor în ceea ce privește învățarea, Bandura crede că achiziția noilor comportamente se produce prin intermediul experiențelor directe sau indirecte cu mediul social. Indiferent de forma experienței trăite, importantă este întărirea comportamentului. Întărirea manifestărilor agresive crește probabilitatea achiziționării unui comportament agresiv, fie că întărirea s-a produs în

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
experienței trăite, importantă este întărirea comportamentului. Întărirea manifestărilor agresive crește probabilitatea achiziționării unui comportament agresiv, fie că întărirea s-a produs în contextul unei tentative de genul încercare-eșec (prin tatonare), sau sub efectul instrucțiunilor emise de agenții de socializare. Pentru Bandura, întărirea este foarte importantă în procesul de învățare a agresivității prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate unor agenți

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Din punct de vedere istoric dezvoltarea concepțiilor cognitive coincide cu studiul efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv (Farber, 1963; Gregg și Simon, 1967 citați de Eron, 2001). Această mișcare reprezintă o adevărată schimbare de poziție față de modelele clasice. Propunerile lui Bandura (1977 citat de Bandura, 1986) și lucrările lui Eron (1963 citat de Eron, 1994) au jucat un rol central în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
istoric dezvoltarea concepțiilor cognitive coincide cu studiul efectului observării violenței asupra comportamentului agresiv (Farber, 1963; Gregg și Simon, 1967 citați de Eron, 2001). Această mișcare reprezintă o adevărată schimbare de poziție față de modelele clasice. Propunerile lui Bandura (1977 citat de Bandura, 1986) și lucrările lui Eron (1963 citat de Eron, 1994) au jucat un rol central în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar procesele avute în vedere

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
2001). Această mișcare reprezintă o adevărată schimbare de poziție față de modelele clasice. Propunerile lui Bandura (1977 citat de Bandura, 1986) și lucrările lui Eron (1963 citat de Eron, 1994) au jucat un rol central în fundamentarea concepției. În opinia lui Bandura, interacțiunea complexă dintre diferitele procese cognitive determină învățarea unui comportament prin observare (modeling). Iar procesele avute în vedere sunt reprezentate de atenție, memorie, reproducerea prin imagini și motivația realizării comportamentului observat. În 1986 Bandura mai precizează că învățarea unui comportament

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]