372 matches
-
altele cu caracteristici de observare, iar altele cu proprietăți de automodelare) vor influența determinarea stimulilor modelatori ce vor fi observați și a celor care vor fi ignorați. 4.4.2. Procesele de retențietc "4.4.2. Procesele de retenție" După Bandura, cea de-a doua componentă de bază aflată în legătură cu învățarea observațională, dar care a fost în mod virtual ignorată în teoriile imitației, privește retenția evenimentelor modelatoare. Pentru a reproduce comportamentul social fără prezența continuă a replicilor modelatoare externe, o persoană
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
asociate și integrate central pe baza alăturării. În condițiile în care evenimentele stimulatoare sunt strâns legate, ca atunci când un nume este asociat cu o persoană dată, este imposibil să auzi numele fără experiența imaginară a caracteristicilor fizice ale acelei persoane (Bandura îl dădea ca exemplu sugestiv pe președintele Richard Nixon!). Cercetările indică faptul că, în cursul observării, fenomenele perceptuale tranzitorii produc o îndurare relativă, imagini de recuperare de secvențe modelate de comportament. Mai târziu, reinvestirea mediatorilor imaginari servește drept ghid pentru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
doilea sistem reprezentațional, care probabil pledează pentru viteza notabilă a învățării observaționale și retenția pe termen lung a conținuturilor modelate de oameni, presupune codarea verbală a evenimentelor observate. Majoritatea proceselor cognitive ce reglează comportamentul sunt mai degrabă verbale decât vizuale. Bandura lua ca exemplu ruta traversată de un model ce poate fi dobândită, reținută și mai târziu reprodusă mult mai exact de codarea verbală a informației vizuale într-o secvență de întoarceri stânga-dreapta (de pildă, DDSDD, adică Dreapta-Dreapta-Stânga-Dreapta-Dreapta) decât prin bazarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
depozitare mult mai ușoară. După ce răspunsurile modelate au fost transformate în simboluri funcționale, performanțele comportamentului de potrivire în ocazii ulterioare pot fi efectiv controlate de autodirecționări camuflate. Rolul influent al reprezentării simbolice în învățarea observațională este dezvăluit de un studiu (Bandura, Grusec, Menlove, 1966) în care copiii au fost expuși câtorva secvențe complexe de comportament modelat sau de film. În timpul expunerii, copiii au fost urmăriți foarte atent, codându-se răspunsurile noi în echivalenți verbali ce au fost dați de modele, sau numărate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care au fost inițial modelate. Subiecții ce au codat stimulii modelatori în etichete concise au fost capabili să reproducă aproximativ de două ori mai multe răspunsuri bine integrate în testul de inițiere, comparativ cu performanțele de potrivire ale celorlalte grupuri. Bandura nu uita să citeze că, într-un document important, Gewirtz și Stingle (1968) și-au pus problema valorii teoriilor modelării care includ procese simbolice ca o bază a evenimentelor simbolice deduse din comportamentul pe care aceștia încearcă să îl explice
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
faptul că, în experimentele menționate anterior, evenimentele simbolice sunt manipulate independent, mai degrabă decât deduse din comportamentul de potrivire/adecvare, așa cum sugerează Gewirtz și Stingle. 4.4.3. Procesele de reproducere motorietc "4.4.3. Procesele de reproducere motorie" După Bandura, a treia componentă majoră a fenomenului de modelare se ocupă cu procesele de reproducere motorie. Aceasta implică folosirea reprezentărilor simbolice ale patternurilor modelate să ghideze performanțele deschise. Procesul de ghidare reprezentațională este esențial același ca răspunsul de învățătură în condițiile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dar nu pot fi reproduse comportamental din cauza limitărilor fizice. Puțini fani ai baschetului ar putea să realizeze performanța remarcabilă a unui jucător profesionist înalt, în ciuda repetiției și a atenției lor consecvente. Normarea (adaptarea) corectă comportamentală a indicilor modelatori este, după Bandura, de asemenea greu de obținut în condițiile în care performanțele modelului sunt guvernate de o ajustare subtilă a răspunsurilor interne ce nu pot fi observate și nici foarte ușor comunicate. Un cântăreț de operă ambițios poate beneficia considerabil de pe urma observării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ambițios poate beneficia considerabil de pe urma observării unei voci profesioniste, totuși reproducerea vocală profesionistă va fi mult împiedicată de faptul că răspunsurile musculare laringeale și respiratorii nici nu sunt observabile, nici nu pot fi ușor descrise. Problema reproducerii comportamentale este - consideră Bandura - mai complicată în cazul abilităților motorii foarte bine coordonate, cum ar fi golful, unde o persoană nu poate constata multe dintre răspunsurile pe care le dă, și trebuie să se bazeze în primul rând pe indicii proprioceptive de feedback. Din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poseda aptitudinea de execuție și abilitatea comportamentului modelat, dar învățarea poate rareori să fie activată într-o performanță deschisă dacă apar sancțiunile negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atenția în exclusivitate pe controlul răspunsurilor prin consecințele administrate extern. Potrivit teoriei banduriene, comportamentul este menținut nu numai prin urmări experimentate direct, apărute din surse externe, dar, de asemenea, prin întărire delegată și prin autoîntărire (Lovaas, Rehm, Schreibam, 1960, apud Bandura, 1977). În viața de zi cu zi, oamenii observă în mod continuu acțiunile celorlalți și ocaziile în care aceștia sunt răsplătiți, ignorați sau pedepsiți. Consecințele observate nu numai că joacă un rol vital în reglarea comportamentului, dar asigură un standard
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care descriu răspunsurile de potrivire/adecvare ca fiind controlate doar de stimuli externi și consecințe întăritoare sunt, de asemenea, evidente în situații unde prezentarea repetată a stimulilor modelatori în condiții favorabile de întărire eșuează în producerea de răspunsuri de potrivire. Bandura ia ca exemplu dificultățile întâmpinate de Lovaas în producerea comportamentului imitativ în cazul unor copii autiști, precum și unele cercetări privind deficiențele de atenție (Lovaas, Rehm și Schreibam, 1969). Descoperirile preliminare duc la concluzia potrivit căreia copiii autiști au dificultăți în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Schreibam, 1969). Descoperirile preliminare duc la concluzia potrivit căreia copiii autiști au dificultăți în procesarea informațiilor transmise prin diferite modalități senzoriale. Totuși, rata acestora în procesul învățării este mult redusă de procedee variate de mărire a atenției (Wasserman, 1969, apud Bandura, 1977), or, acestea pot fi utilizate în mod eficient în situații de modelare. Dovezile date cum că observatorii eșuează adesea în reținerea a ceea ce au învățat obligă teoriile nonmediaționale să considere procesele de retenție ca atare. În orice situație dată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezulta din eșecuri în înregistrarea senzorială a evenimentelor modelate, codarea inadecvată a stimulilor de modelare pentru reprezentarea memoriei, decrete de reținere, deficiențe motorii sau întărire neadecvată. 4.5. Teoria procesului de modelare socialătc "4.5. Teoria procesului de modelare socială" Bandura a simțit nevoia să își sintetizeze ideile într-o teorie concretă a procesului de modelare socială, specificând în mod clar rolul „modelator de răspuns” al „transmițătorilor unanimi”, specificul modelării verbale, modul de învățare a răspunsului și, desigur, răspunzând concluziilor și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
descoperit că primatele, observând performanța abilă a unui model, au găsit instantaneu soluții la problemele intrinsece, spre deosebire de demonstratori, cărora le-a trebuit destul de mult timp pentru a învăța baza întăririi diferențiate a performanțelor. Aceste cercetări i s-au părut lui Bandura revelatoare. Elaborarea teoriei modelării le-a folosit ca axiome care permiteau formularea unui fel de teoremă. Bandura a subliniat aici că modelarea este, în principal, axată pe procesele reprezentând activități tipice ce simbolizează funcția direcționării răspunsurilor și doar secundar pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
demonstratori, cărora le-a trebuit destul de mult timp pentru a învăța baza întăririi diferențiate a performanțelor. Aceste cercetări i s-au părut lui Bandura revelatoare. Elaborarea teoriei modelării le-a folosit ca axiome care permiteau formularea unui fel de teoremă. Bandura a subliniat aici că modelarea este, în principal, axată pe procesele reprezentând activități tipice ce simbolizează funcția direcționării răspunsurilor și doar secundar pe forma particulară a răspunsurilor și felul în care este prezentată informația. După el, un număr de confuzii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se făceau cu mâna, mișcând obiectele cu fir de nylon sau printr-un cadru larg al camerei cu obiectele singure inițial, apoi în locurile repartizate. Nu neașteptat, s-au obținut aceleași performanțe indiferent de modul de procedură. Transmițătorii umani - susține Bandura - sunt larg folosiți în experimente de modelare, nu pentru că sunt singurul mod de a obține informații esențiale despre răspuns, ci pentru că, în condițiile vieții de zi cu zi, tiparul răspunsurilor dorite este evitat (deliberat sau nu) -, fapt demonstrat social. Mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
condițiile vieții de zi cu zi, tiparul răspunsurilor dorite este evitat (deliberat sau nu) -, fapt demonstrat social. Mai ales în cazul compoziției sociale, acțiunile modelului sunt evenimente critice; de aceea, a șterge modelul social înseamnă a șterge comportamentul în general. Bandura sesiza o graniță a behaviorismului pe care nu era decis să o respecte habotnic. Cum poate formula cineva un răspuns în lipsa unui interlocutor sau cum poate cineva da un pumn fără un bătăuș? - se întreba, deloc amuzat, Bandura. După el
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în general. Bandura sesiza o graniță a behaviorismului pe care nu era decis să o respecte habotnic. Cum poate formula cineva un răspuns în lipsa unui interlocutor sau cum poate cineva da un pumn fără un bătăuș? - se întreba, deloc amuzat, Bandura. După el, această frază nu trebuie să trimită cercetătorii la inițierea unor studii în care brațe de plastic acționate de fire invizibile lovesc „obiecte”, încercând să dovedească astfel că „oamenii sunt surse dispensabile de comportament”. Problema era alta, și ea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
deschidă granițele pentru medierea simbolică. Fenomenul modelării verbale este relevant pentru problema controlului verbal al comportamentului. În examinarea teoriei banduriene a procesului controlului verbal este esențial să distingem și modelarea funcțiilor de control, și maniera în care trebuie executate. După Bandura, ar fi puțin de câștigat, de exemplu, prin simpla „ordonare” adresată unei persoane, care nu a urcat niciodată la volan, să conducă un autovehicul. Comparând eficacitatea relativă a instrucțiunilor și modelarea verbală, se poate constata că ambele moduri de influențare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
verbală și diferă doar prin explicitatea cu care au fost definite răspunsurile necesare. Performanțele se îmbunătățesc mult mai mult atunci când comportamentul dorit este clar explicitat verbal decât atunci când este doar exemplificat fizic. O altă problemă ce necesită un comentariu - crede Bandura - este definirea învățării răspunsului. A tratat-o printr-o satiră virulentă. Cele mai complexe tipare de comportament se dezvoltă prin organizarea elementelor răspunsului; acestea sunt prezente fie ca produse de maturație, fie ca produse premergătoare de învățare și ale condiționării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o gamă largă de sunete ca rezultat al învățării lor naturale. Prin combinarea sunetelor existente însă, cineva poate crea un roman sau un răspuns verbal extraordinar de complex, precum „supercalifragilisticexpiailidoci”. Unii autori (Aronfreed, 1969; Patterson, Littman, Bricker, 1967) citați de Bandura s-au întrebat dacă nu cumva comportamentul format prin combinații unice de elemente disponibile reprezintă răspunsul educației, „deoarece componentele existau deja în culegerile de subiecte”. Potrivit acestui raționament, un pianist care și-a însușit un concert de pian al lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Social Learning and Imitation (1941) și Personality and Psychoterapy (1950). Teoria învățării sociale enunțată de Miller și Dollard include o sinteză impresionantă de cunoștințe din domenii aparent ireconciliabile: teoria comportamentală a lui Hull, psihanaliza freudiană și teoria culturii. Ca și Bandura, ei încercau să depășească limitele behaviorismului clasic. Considerând comportamentul atât un rezultat al condițiilor sociale, cât și al legilor psihologice, ei accentuează rolul proceselor mentale superioare, în special al abilității minții de a rezolva probleme intelectuale, sociale sau emoționale. Teoria
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
A. (1969b), „Social-learning theory of identificatory processes”, în Handbook of Socialization Theory and Research, Rand McNally, Chicago, pp. 213-262. Baer, D.N.; Sherman, J.A. (1970), „Vicarious and self-reinforcement processes”, în R. Glaser (ed.), The Nature of Reinforcement, Merrill, Columbus, Ohio. Bandura, A. (1977), Social Learning Theory, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A. (1986), Social Foundation of Thought and Action, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
of Socialization Theory and Research, Rand McNally, Chicago, pp. 213-262. Baer, D.N.; Sherman, J.A. (1970), „Vicarious and self-reinforcement processes”, în R. Glaser (ed.), The Nature of Reinforcement, Merrill, Columbus, Ohio. Bandura, A. (1977), Social Learning Theory, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A. (1986), Social Foundation of Thought and Action, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Sherman, J.A. (1970), „Vicarious and self-reinforcement processes”, în R. Glaser (ed.), The Nature of Reinforcement, Merrill, Columbus, Ohio. Bandura, A. (1977), Social Learning Theory, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A. (1986), Social Foundation of Thought and Action, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]