703 matches
-
Cergău Mare) și s-au românizat. Conform recensământului din anul 1930 Cergău Mic avea 830 de locuitori, dintre care 762 români, 58 țigani, 8 germani și 2 maghiari. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 443 luterani, 351 greco-catolici, 25 baptiști, 10 ortodocși și 1 reformat.
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și doar un locuitor era de origine greco - catolică. În anul 1992 din totalul de 2336 locuitori sunt 2236 locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Matisești și același număr în satul Dârlești. În anul 1992, numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel: În perioada 1990 - 2007, în satul Horea, sătenii au construit o biserică ortodoxă deosebit de
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
sânge nedorite pe câmpurile de luptă ale Europei în Serbia, Bosnia-Herțegovina, Italia și Galiția. Conform datelor recensământului din 1930 Pețelca număra 657 locuitori, dintre care 656 români și un maghiar. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 648 greco-catolici, 7 baptiști și 2 reformați. 47,5% din locuitori erau tineri între 0 și 19 ani. În timpul celui de-al doilea război mondial locuitorii satului Pețelca și-au adus și contribuția lor de sânge pe fronturile din est și vest, iar după
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
la 1930 compoziția etnică era următoare: 1530 de români, 159 de evrei și un rus. În ceea ce privește structura confesională, în același an 1930 greco-catolicii, în număr de 1526 erau majoritari, fiind urmați de cei 159 de mozaici, 3 ortodocși și 2 baptiști. În sat s-au mai păstrat instituții importante cu valoare istorică: biserica din lemn, construită probabil în anul 1531, cu modificări majore în secolele XVIII-XIX și fosta școală confesională greco-catolică.
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
români (72,92%), cu o minoritate de romi (22,58%). Pentru 4,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,62%), dar există și minorități de penticostali (4,69%) și baptiști (1,19%). Pentru 4,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Vrata, Mehedinți () [Corola-website/Science/301615_a_302944]
-
care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest). La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari. Confesional, 3697 erau ortodocși, 34 adventiști de ziua a șaptea, 23 greco-catolici, 13 baptiști și 2 penticostali. Ceramică de Săcel este unul din cele mai marcante, si in acelasi timp mai arhaice tipuri de ceramică tradițională din spațiul românesc. Este singurul centru din țară în care "vasele roșii nesmălțuite se lustruiesc cu piatră", având
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,7%). Pentru 1,27% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,02%), cu o minoritate de baptiști (1,09%). Pentru 1,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului Ciuc; hărțile epocii nu consemnează
Comuna Dămuc, Neamț () [Corola-website/Science/301628_a_302957]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru 5,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,92%), dar există și minorități de romano-catolici (20,58%), penticostali (15,16%) și baptiști (2,27%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasă Șiretul de Jos a județului Bacău, comuna Răcătău, formată din satele Răcătău-Răzeși, Gura Răcătăului
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
români (82,6%), cu o minoritate de romi (13,74%). Pentru 3,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,49%), dar există și minorități de evanghelici (3,61%) și baptiști (2,5%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din satele Măgura, Ciuta și Unguriu, având în total 2270
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
Bălaia este un sat în comuna Tileagd din județul Bihor, Crișana, România. </br>. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.</br> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (96,29%). Pentru 2,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,15%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (4,05%) și baptiști (1,36%). Pentru 2,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Cazasu s-a format în timpul dominației otomane asupra Brăilei, pe proprietatea unui turc pe nume Cazas. În 1828, satul a fost ocupat de ruși în timpul Războiului Ruso-Turc
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
recensăminte. Referitoare la satul Brebi, datele sunt următoarele: 1920: 1220 locuitori (1200 români, 12 evrei și 8 de alte naționalități), 250 de case 1930: 1271 locuitori (1267 români, 4 evrei), dintre aceștia 1103 erau greco-catolici, 41 ortodocși, 4 izraeliți, 109 baptiști și 14 de altă religie 1941: 1244 locuitori (1230 români, 14 unguri), 1090 dintre ei erau greco-catolici, 20 ortodocși, 2 romano-catolici, 8 reformați, 6 izraeliți, 112 baptiști, 6 de altă religie. Din acel moment, statisticile consemnează o scădere continuă a
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
români, 4 evrei), dintre aceștia 1103 erau greco-catolici, 41 ortodocși, 4 izraeliți, 109 baptiști și 14 de altă religie 1941: 1244 locuitori (1230 români, 14 unguri), 1090 dintre ei erau greco-catolici, 20 ortodocși, 2 romano-catolici, 8 reformați, 6 izraeliți, 112 baptiști, 6 de altă religie. Din acel moment, statisticile consemnează o scădere continuă a populației, în totalitate de etnie română: 1956 : 1075 locuitori; 1966: 879 locuitori; 1977: 796 locuitori 1992 : 614 locuitori (336 ortodocși, 3 greco-catolici, 171 baptiști, 65 penticostali și
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
6 izraeliți, 112 baptiști, 6 de altă religie. Din acel moment, statisticile consemnează o scădere continuă a populației, în totalitate de etnie română: 1956 : 1075 locuitori; 1966: 879 locuitori; 1977: 796 locuitori 1992 : 614 locuitori (336 ortodocși, 3 greco-catolici, 171 baptiști, 65 penticostali și 39 de altă religie) 2002: 593 locuitori; 2011: 550 locuitori 2016: 261 case, 552 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
romano-catolici, 8 reformați, 1 unitarian și 8 izraeliți. 1911: 423 locuitori 1920: 424 locuitori (412 români, 12 unguri), 86 de case 1930: 498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști. 1941: 515 locuitori (503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225 locuitori români, din care 162
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
498 locuitori (476 români și 22 unguri); existau 426 greco-catolici, 11 ortodocși, 8 romano-catolici, 13 reformați și 40 baptiști. 1941: 515 locuitori (503 români, 11 unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225 locuitori români, din care 162 erau ortodocși, 14 greco-catolici și 49 baptiști 2002: 192 locuitori 2011: 179 locuitori 2016: 134 case, 194 locuitori
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
unguri și 1 țigan); 370 erau greco-catolici, 18 ortodocși, 3 romano-catolici, 9 reformați și 115 baptiști. 1956: 460 locuitori 1966: 415 locuitori români 1977: 339 locuitori români 1992: 225 locuitori români, din care 162 erau ortodocși, 14 greco-catolici și 49 baptiști 2002: 192 locuitori 2011: 179 locuitori 2016: 134 case, 194 locuitori
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
vremii oferă următoarele date: 1920: 621 locuitori (597 români, 9 unguri, 15 evrei), 140 de case 1930: 670 locuitori (643 români, 12 unguri, 12 evrei, 3 țigani); dintre locuitori, 621 erau greco-catolici, 17 ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
ortodocși, 16 reformați 12 izraeliți și 4 baptiști 1941: 727 locuitori (692 români, 22 unguri, 1 evreu, 12 țigani); după religie, structura populației a fost următoarea: 13 ortodocși, 678 greco-catolici, 8 reformați, 4 romano-catolici, 1 unitarian, 8 izraeliți și 15 baptiști. 1956: 768 locuitori; 1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
1966: 578 locuitori (574 români și 4 unguri) 1977: 596 locuitori (592 români și 4 unguri) 1992: 492 locuitori(485 români, 6 țigani și 1 ucrainean) 2002: 492 locuitori (486 români și 6 țigani); dintre locuitori, erau 426 ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221 erau ortodocși, 2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali. 2002: 295 locuitori (149 bărbați și 146 femei); erau 237 români și 57 țigani 2011: 316 locuitori 2016: 146 case, 275 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști 2002: 264 locuitori 2011: 244 locuitori 2016: 107 case, 263 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
era din lemn. Astăzi există două locașuri de cult, unul aparținând Bisericii Ortodoxe, iar celălalt Bisericii Greco-Catolice. Recensământul din 2002 arată că, din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 sunt ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Astăzi există o școală generală cu învățământ
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
persoane cu domiciul stabil în Marin sunt în totalitate de naționalitate română. Statisticile din anul 2002 consemnează și religia populației stabile din Marin; din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Cu siguranță, începuturile învățământului din sat sunt
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]