2,062 matches
-
să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom respira din nou aer curat. Așa ne treceau zilele săptămânii. Duminica
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
3 ani paralizează, iar mama sa, Aristița, auzind de minunile săvârșite la Dervent, îl duce pe fiul sau la „Crucea de Leac”, rugându-se pentru acesta. După o noapte în care doarme sub o icoană a Maicii Domnului din interiorul barăcii de scânduri, copilul se însănătoșește, iar mama făgăduiește că îl va face doctor: „pentru că s-a vindecat și preot că să-i mulțumească lui Dumnezeu permanent”. După absolvirea cursurilor învățământului primar, la Adrianopol, la frumoasa vârstă de 32 de ani
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
amintesc astăzi,era cărămidărie. Pământul negru că smoala și lutos cum este huma, Îl frământau în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani,care prelucrau în lut. Munca-n cărămidărie,nu era ceva plăcut. Parcă văd bărăci din lemn,ponosite și murdare, În care țineau galeți,unelte,scule,tipare. De cum se zvânta pământul primăvară după ploi, Începeau țăranii lucrul,transformându-l în noroi. Adăugau apă, huma,proporția n-o mai știu, L’amestecau în picioare,până se
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine adjunctul lagărului și-l întreabă de unde a avut lemnul ... «De la bucătărie»; Deci l-ai furat»; «Era aruncat»; «Dar nu
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
atac al omului la om. În România zguduită de bombe și scăldată în sânge, din anii Primului Război Mondial, Regina Maria s-a aflat de atâtea ori prin satele răscolite de lupte, ori printre răniți și cadavre, pe câmpul de luptă, în barăci, gări, spitale... A îngrijit soldați năpădiți de păduchi, infectați de tifos exantematic, bolnavi de tuberculoză, cu oasele fărâmate, străpunși de schije... „În țările primitive” notează Regina, „e totdeauna o ființă către care toți se întorc instinctiv, în chip de disperare
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
întunecat de norii exploziilor acolo unde cineva striga după ajutor. „Dante n-a născut niciodată un iad mai înfiorător”, scrie Regina. Epidemiile se răspândeau cu iuțeală, primejduind nu numai viața ostașilor, ci și a locuitorilor Moldovei devastate de război! Gările, barăcile, spitalele erau pline de bolnavi, răniți și morți. Cât privește starea de igienă a ostașilor, nu pot fi cuvinte mai cutrenurătoare ca ale Reginei: „Nu exagerez când spun că erau de sus până jos plini de păduchi. La început nu
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
ți-i dărui ție, Țara,/ Tu m-ai crescut puternic, cu inima de pară,/ Cutezător că șoimul și liber pe pamant;/ Ma-ndeamna tinerețea să te slăvesc în cânt.” Am primit la casierie 198 de lei. Așa mi-am plătit baraca unde locuiam și mi-am cumpărat lemne de la deșeuri, cu 50 de lei tonă. În seara aceea, m-am împrietenit cu niste muncitori. Unul dintre ei, care m-a prezentat altora, le-a spus că sunt poet. Îi arătasem ALBINA
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
scutura capul după tot cheful și pleca la vapor cu ceva cumpărături pentru încă un timp. În baltă munca era destul de grea, iar mai mult de atât după ce termina orele de lucru trebuia să-și gătească de mâncare în niște barăci prost amenajate și pline de șobolani. Iar alimentele trebuia să le țină pe niște sfori legate de grinzile din tavanul bărăcii pentru a nu le roade șobolanii. În schimb pentru dormit, dormeau cu toții pe un ponton dormitor în condiții foarte
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
grea, iar mai mult de atât după ce termina orele de lucru trebuia să-și gătească de mâncare în niște barăci prost amenajate și pline de șobolani. Iar alimentele trebuia să le țină pe niște sfori legate de grinzile din tavanul bărăcii pentru a nu le roade șobolanii. În schimb pentru dormit, dormeau cu toții pe un ponton dormitor în condiții foarte bune, fiind câte doi sau trei muncitori repartizați pe cabină. Radu pentru că era vechi la firmă și respectat chiar și de
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
a lăsat în urmă pentru a putea merge la război. Mai târziu, în perioada dominației olandeze în secolul al XIX-lea, cetatea a suferit mai multe modificări: capela, turnul principal și casa guvernatorului au fost demolate și un arsenal și barăci au fost adăugate la castel. Apoi, încet, de la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul de Bouillon a început să cadă în ruine. Din fericire, acesta a devenit o atracție turistică și astfel a fost salvat de la degradare. Castelul feudal a
CASTELUL BOUILLON de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359632_a_360961]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > FÂȚ - FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALUL DE PE ZID ȘI PIERDEREA LUI ÎN MULȚIME Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La început a fost o baraca plină de legende și păcate. Cand baraca a fost invadată de barbari, demoni, demonite și de zeița a început scandalul. Și ca să nu moară lume de necaz, un arlechin mai cu haz a luat tot calabalâcul în spate și-a
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALUL DE PE ZID ȘI PIERDEREA LUI ÎN MULȚIME Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La început a fost o baraca plină de legende și păcate. Cand baraca a fost invadată de barbari, demoni, demonite și de zeița a început scandalul. Și ca să nu moară lume de necaz, un arlechin mai cu haz a luat tot calabalâcul în spate și-a plecat la drum cu toate angaralele. A
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
cu valoarea de inventar în evidența financiar-contabilă Titularul dreptului de administrare și ordonatorul principal de credite Situația juridică Baza legală Administrare/ Concesiune/ Folosință gratuită/ Închiriere 40162 (parțial) 8.19.01 imobil 42-20 parțial Construcția C34 - nr. de cadastru intern 42-20-13 și denumirea „Baracă metalică“; - suprafața construită - 67 mp Construcția C30 - nr. de cadastru intern 42-20-32 și denumirea „solar“; - suprafața construită - 1.452 mp Construcția C29 - nr. de cadastru intern 42-20-40 și denumirea „Foișor fix pază nr. 1“; - suprafața construită - 7 mp Construcția C28 - nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.648 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292493]
-
tablă Suprafața terenului: St = 4.900 mp CF nr. 53744 Borșa Țara: România, județul Maramureș, orașul Borșa, Str. Birtului nr. 15 796.259 2024 Statul român, în administrarea Ministerului Sănătății, CUI 4266456, prin Spitalul de Recuperare Borșa, CUI 3694896 14. 144429 8.28.13 Baracă metalică D3, baracă metalică Suprafața construită: - C2, Sc = 196 mp; - C9, Sc = 123 mp Suprafața desfășurată: - C2, Sd = 196 mp; - C9, Sd = 123 mp Regimul de înălțime: - C2 = P - construită pe fundație din beton armat, pereți din tablă, învelitoare din
HOTĂRÂRE nr. 205 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295585]
-
St = 4.900 mp CF nr. 53744 Borșa Țara: România, județul Maramureș, orașul Borșa, Str. Birtului nr. 15 796.259 2024 Statul român, în administrarea Ministerului Sănătății, CUI 4266456, prin Spitalul de Recuperare Borșa, CUI 3694896 14. 144429 8.28.13 Baracă metalică D3, baracă metalică Suprafața construită: - C2, Sc = 196 mp; - C9, Sc = 123 mp Suprafața desfășurată: - C2, Sd = 196 mp; - C9, Sd = 123 mp Regimul de înălțime: - C2 = P - construită pe fundație din beton armat, pereți din tablă, învelitoare din tablă; - C9 = P
HOTĂRÂRE nr. 205 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295585]
-
unde au stat două săptămâni. De acolo i-au trimis la Banovici, în nord-estul Bosniei-Herțegovinei, unde au stat un an și câteva luni, el lucrând la o cantină. I-au arestat din nou și i-au pus pe toți în barăcile făcute de nemți. Întrucât nemților li se terminase contractul, aceștia, prizonieri de război fiind, au plecat înapoi în Germania. La Trieste La scurt timp, nea Mitică și grupul său au plecat în Zrenianin, localitate situată mai la nord de Pancevo
O ISTORIE DE VIAŢĂ DESPRE EŞEC ŞI REUŞITĂ ÎN VREME DE RĂZBOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340426_a_341755]
-
stagnează. Orașul simbolic. Aici nimeni nu are nume, substantivele comune devin proprii, cu literă mare. Orașul este o comunitate chiar de la capătul lumii, cu o singură ieșire, poarta de vest, păzită de un portar. Locurile sunt primordiale, există Biblioteca, Pădurile, Barăcile. Fiecare loc este doar arhetipul cu literă mare a ceea ce reprezintă. Oamenii, la fel, sunt numiți în funcție de ocupație: Bibliotecarul, Colonelul, Cititorul de vise. Principalul conflict ar surveni în urma dorinței unui personaj de a afla care este secretul Orașului și de
Pe căi grele către stele, pe căi aspre către astre. Țara minunilor și capătul lumii () [Corola-blog/BlogPost/338791_a_340120]
-
toț să trimeată pe unu șî pe altu! Am înghițit în sec și m-am uitat, instinctiv, în iarbă, să văd o gaură de șoareci în care să mă vâr. Dar nea Ioniță și-a așezat straița și pătureica în baracă, parcă uitând că exist. Apoi a șezut. Mitu a luat ciuhaiul cu zamă de pe foc și i l-a pus în față, pe podina patului acoperit. Sterparul a luat lingura, a învârtit cu ea prin ciorba de cartofi cu brânză
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
oricând dorește. De Paști și Crăciun, va avea parte de preparatele tradiționale. Cât a fost șef de lagăr, Ficior nu a simțit nici pe departe ce gust avea Marea Foame de la Periprava. Dar poate că a adulmecat mirosul morții din baraca unde erau stivuiți deținuții scheletici secerați de inaniție și adunați cu roaba din lanurile de stuf. Oricum ar fi fost, regimul de detenție din România lui 2017 îi va oferi ocazia să facă o comparație temeinică. Acest text este asumat
Deținuții lui au murit de foame. Colonelul Ficior, condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare, merge la pușcăria unde se servesc trei mese pe zi și meniu special de sărbători () [Corola-blog/BlogPost/338866_a_340195]
-
mai mult cu bădia Ion Mihai din Zimbru și cu bădia Petrică Boza din sat cu mine, și depănam tot felul de năzbâtii din copilărie, poate mai alinăm suferința din această “liniște” și “libertate” monstruoasă... Ne ascultau toți deținuții din baracă. Ne asculta și rusul cu balalaica, deși nu pricepea nimic din limba lui Ion Creangă. Ascultau, și se mirau, și se cruceau...iar eu nu înțelegeam de ce se uită la mine ca și cum s-ar uita la o ciudățenie, la un
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
După a doua condamnare, dată în februarie 1960, fiind internat în lagărele de muncă forțată din Balta Brăilei, unde ne-au dat cărți de citit, între maculatura ideologică se găseau și cărți de literatură ale clasicilor ruși. Seara, într-o baracă cu 250 de intelectuali, între paturi suprapuse, citeam la lumina unor becuri chioare. Tot atunci am început să scriu cu acul pe săpun. Scriam mai ales reflecții, pe care la sfârșit le ștergeam. Și, în discuții cu profesorul Crișan din
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
unde veți învăța să cooperați cu tovarășii voștri credincioși. Nu pierdeți din vedere faptul că aceștia dispun de un set complet de dinți din impătrunzită, precum și de teci din același material, ascuțite ca briciul, care le îmbracă ghearele. Rupeți rîndurile!”. Barăcile aspiranților la gloria CCC-ului erau binecunoscute pentru stilul fără zorzoane și fără cocoloșeli în ceeace privește decorul și respectiv confortul. Paturile erau lespezi de impătrunzitium - fără saltele care să-ți ruineze coloana - iar așternutul, din pînză de sac. Bineînțeles
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
aproape toți absolvenții mineri din acel an am fost repartizați la mina cea mai îndepărtată a Întreprinderii Miniere Gheorghe DOJA Zlatna, respectiv Muncăceasca Vest, învecinată cu vechea Mină Stănija. Pentru a ajunge la aceste mine chiar dacă locuiam în colonia de barăci Almașul Mare, sau și mai greu dacă făceam naveta din Zlatna, era o adevărată aventura să ajungi la locul de muncă. În luna septembrie 1961 locuiam în colonia de barăci Almașul Mare, undeva în apropierea capului de funicular ce transporta
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
a ajunge la aceste mine chiar dacă locuiam în colonia de barăci Almașul Mare, sau și mai greu dacă făceam naveta din Zlatna, era o adevărată aventura să ajungi la locul de muncă. În luna septembrie 1961 locuiam în colonia de barăci Almașul Mare, undeva în apropierea capului de funicular ce transporta minereul produs de mină la Uzina de preparare a minereurilor Zlatna. Obișnuit, pentru a ajunge la mina Muncăceasca Vest, cu filonul principal 25, cu afloriment la suprafața, la mina Acra
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]
-
anunțați că va trebui să mergem peste muntele Neagra, deoarece în apropiere de ieșirea minei Muncăceasca Est unde se lucra la betonarea galeriei principale s-a produs o surpare și nu se mai poate circula. Aveam și noi cei de la barăci câțiva colegi care erau tocmai în schimbul doi; Slăvulete și Bărănescu. Îmi aduc amintesc de ei fiindcă i-am reîntâlnit la Moldova Nouă. Dacă voiam să mergem la lucru, trebuia să urcăm muntele Dealul Negrii, și să coborâm în valea unde
1961 O AVARIE MINIERĂ LA MINA ALMAŞUL MARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341944_a_343273]