365 matches
-
agricole, horticole sau forestiere, manuale: 8201 10 00 - Cazmale, hârlețe și lopeți ................................... 1,7 p/st 8201 20 00 - Furci .............................................................. 1,7 p/st 8201 30 00 - Târnăcoape, sape, săpăligi, greble și raclete .................. 1,7 - 8201 40 00 - Securi, topoare, barde și unelte similare cu tăiș ....... 1,7 - 8201 50 00 - Foarfece de grădinar și alte foarfece similare acționate cu o singură mână (inclusiv foarfece pentru păsări de curte) .............. 1,7 p/st 8201 60 00 - Foarfece pentru garduri vii, de
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
de la poziția nr. 8215 se încadrează la poziția nr. 8215. Cod NC Descriere Taxa vamală Unitate suplimentară Autonomă (%) Convențional (%) 1 2 3 4 5 8201 Unelte de mână, următoarele: cazmale, hârlețe și lopeți, târnăcoape, sape, furci și greble; securi, topoare, barde și unelte de tăiat sau despicat de orice fel; coase și seceri, cuțite pentru fân sau paie; foarfece pentru grădină, pene pentru despicat lemne și alte unelte de tipul celor utilizate în agricultură, horticultură sau silvicultură: 8201 10 00 - Cazmale
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
utilizate în agricultură, horticultură sau silvicultură: 8201 10 00 - Cazmale, hârlețe și lopeți 15 4,4 - 8201 20 00 - Furci 15 4,4 - 8201 30 00 - Târnăcoape, sape, săpăligi, greble și raclete 15 4,4 - 8201 40 00 - Securi, topoare, barde, cosoare de grădină și unelte similare de tăiat și despicat 15 4,4 - 8201 50 00 - Foarfeci cu un singur braț (inclusiv foarfeci de tuns aripile păsărilor domestice) 16 5,6 - 8201 60 00 - Foarfeci de grădină, foarfeci cu două
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
Târcă cu familia sa". Este construită din bârne de stejar (surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de istoricul Nicolae Iorga, probabil în 1936. În biserică sunt înmormântate soția și ficele logofătului.Biserica a folosit și la protejarea locuitorilor,având la intrarea din pridvor în pronaos o ușă de stejar foarte solidă,care încă păstrează urmele de bardă (sau iatagan) ale năvălitorilor de pe aceste meleaguri. Dintre preoții care au slujit la biserica din Ludești se remarcă Nicolae Cercel, care a fost și învățător. Acesta a avut 4 băieți și 2 fete. Trei băieți au ajuns la rândul lor
Comuna Ludești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301176_a_302505]
-
Atanasie Rednic în secolul XVIII. Numele localității în cele mai vechi manuscrise este în limba maghiară sub mai multe forme, dar dintre acestea cel care s-a păstrat secole de-a rândul este Bardfalva. Numele definește pe cei care ,"țineau barda"”, sau securile mari. Intrarea evreilor în Maramureș de la începutul secolului XVIII a adus și în Berbești stabilirea și dezvoltarea lor. La recensământul din 1910 în Berbești erau 560 de evrei, care locuiau la ulița centrală, actuala șosea care străbate satul
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau din ochiuri mici de sticlă fără toc, unse direct în perete, iar acoperișul era din paie și stuf, în fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparațiile anterioare sau prin tasare
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
regiunii Meseșului și a Transilvaniei de nord. Casa este ridicată din bârne rotunde de stejar, încheiate la colțuri cu cheotori simple, scobite semirotund și cu capete lungi de încheiere ieșind afară din pereți. O parte din bârne sunt dăltuite cu barda, într-o tehnică mixtă de lemn parțial lăsat rotund și parțial fățuit. Izolarea se face printr-un strat de lut aplicat pe pereți atât în interior cât și în exterior. Încăperile sunt podite iar pe jos sunt unse cu pământ
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
(n. 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov - d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet și scriitor român naționalist, fost deținut politic sub regimul comunist din România, care a publicat și sub pseudonimul Radu Barda. Născut într-o familie foarte săracă de țărani (plugari), face doar patru clase. Debutează cu versuri la 15 ani. Primul volum de versuri, "Strop de rouă", îi apare în 1919. Fiind remarcat de mai mulți oameni de cultură (Barbu Ștefănescu
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
apropie de Mișcarea Legionară și dedică legionarilor mai multe poezii, printre care "Purtătorii torței" și "Bucură-te țară". Poeziile legionare se vor publica în volumul " Temelie de veac nou", apărut în aprilie 1938 la Editura Cartea Românească, sub pseudonimul Radu Barda. Această creație avea să fie unul dintre capetele principale de acuzare în procesele politice ce vor urma. alege să semneze o parte dintre poeziile sale cu pseudonimul Radu Barda. Tot cu acest pseudonim semnează articole și poezii violent antisemite în
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
apărut în aprilie 1938 la Editura Cartea Românească, sub pseudonimul Radu Barda. Această creație avea să fie unul dintre capetele principale de acuzare în procesele politice ce vor urma. alege să semneze o parte dintre poeziile sale cu pseudonimul Radu Barda. Tot cu acest pseudonim semnează articole și poezii violent antisemite în ziarul "Porunca vremii", ziar subintitulat "Tribuna zilnică de luptă național creștină". După instaurarea comunismului, poetul reușește să scape ani de-a rândul de valurile succesive de arestări. Însă la
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
a Universității din București și specialist în istorie medievală) a consemnat și alte erori într-un interviu acordat revistei „Historia”. Filmul îl prezintă pe Mihai Viteazul ca învingătorul de la Călugăreni, domnitorul intrând în luptă fără armură, în cămașă și cu barda în mână. Istoricul sus-menționat a afirmat că Mihai Viteazul a dominat bătălia până la un moment dat, după care a părăsit locul bătăliei, retrăgându-se în munți pentru a primi ajutor de la principele transilvănean Sigismund. Orașele București și Târgoviște ar fi
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
6-lea noiembrie 1910 fiind președinte Protopop Alexandru Pop născut în Lujerdiu și cantor de biserică Ioan Popu din locu, născut în anul 1841 și fiind cantor din 1870 până la facerea bisericii. Tot Ioan Pop, astalășu, au fost lucrător cu barda și toată feștitura de dânsul și iconostasul bisericii l-au făcut. Moroșan Onuțiu au fost conducătorul bisericii acesteia pe cum se vede deasupra ușii bisericii din afară. S-au scris de Ioan Popu, Căprar Ioan fiind fătu și Cristea Gabor
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
spre mântuiriea sa, înțeleasă ca o renaștere în trup spiritual. Butea bisericii din Sârbi Susani este ridicată în întregime din bârne de stejar, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și bardă, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt făcute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. O mare parte a cheotorilor de la altar sunt prinse în roșteie de fier pentru a evita deschiderea lor. Cauza acestor probleme sunt alunecările de teren
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
din priveliștea ființei» (TGrp, 387): "N-am să pot fi niciodată / mai drept / și mai frumos decât un scaun / (...) / și mai împietrit decât o coasă / mai zvelt / și mai melodios decât o vâslă / mai economic / și mai adunat decât o bardă / (...) / sunt lucrurile / chipurile mele împietrite / mai palide și mai încete / durata lor ce mă conservă / am vreme lungă să le pot privi / pentru secunda-n care mă voi vedea / încremenit / pe mine însumi / și-acea secundă / nespusă nimănui de nimeni
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
km lungime și unul de presiune medie de 1,7 km. Până în 2008 la rețeaua de gazoduct au fost conecate 984 de gospodării. În acest 2013, în contextul Zilelor RDN, primarul de Corjeuți, Victor Andronic, și primarul comunei Aloja, Valdis Barda, au semnat un acord de colaborare cu scopul promovării exportului produselor autohtone, dezvoltării relațiilor socio-economice și culturale etc.
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, își părăseau vatra și luau calea codrului. Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit și pustiit, ci să-și facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână - întrebuințată la cioplitul lemnului, dar și ca armă de luptă. Era meșter iscusit acest Bărdar, căci locuința lui le-a plăcut și altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și a rămas să trăiască în ea. În ambele
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și a rămas să trăiască în ea. În ambele legende ce conțin elemente factologice reale, găsim trei elemente: omul, pădurea și barda. Din documente mai aflăm câteva date, care menționează despre vânzarea și cumpărarea unor moșii. De exemplu, în 1644 era întărit lui Neniul Vornic o gloată, danie ce a primit Hrizea și soția lui Vambula (sora lui Ienachi Postelnic) două sate
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
pentru zăpadă, sapă cu coadă, coasă │ │ │ │cu coporâie, nicovală, lanțuri, seceră, stropitoare, țesală 1.9.196. Scule pentru zidari-zugravi: canciocuri, ciocane, dălți, fire cu plumb, │ 1 │ │ │mistrii, nivele cu bulă de aer, șpacluri și altele 1.9.197.│Scule tâmplărie: barde, coarbe, cuțitoaie drepte, cuțite pentru rindea, cuțite │ 1,5 │ │ │pentru chit, dălți, gealaie, joagăre, rașpile, rindele, tesle 1.9.198.│Stingătoare de incendiu de toate tipurile │ 3 1.9.201.│Ștergătoare din metal pentru picioare │ 5 1.9.204. 1
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
pentru zăpadă, sapă cu coadă, coasă │ │ │ │cu coporâie, nicovală, lanțuri, seceră, stropitoare, țesală 1.9.196. Scule pentru zidari-zugravi: canciocuri, ciocane, dălți, fire cu plumb, │ 1 │ │ │mistrii, nivele cu bulă de aer, șpacluri și altele 1.9.197.│Scule tâmplărie: barde, coarbe, cuțitoaie drepte, cuțite pentru rindea, cuțite │ 1,5 │ │ │pentru chit, dălți, gealaie, joagăre, rașpile, rindele, tesle 1.9.198.│Stingătoare de incendiu de toate tipurile │ 3 1.9.201.│Ștergătoare din metal pentru picioare │ 5 1.9.204. 1
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]