1,269 matches
-
băuturile, mâncarea care se servea, atmosfera, totul respira lux și devenise mult prea scump pentru mine. Însă gândindu-mă la momentele care mă așteptau alături de Akemi, mi-am spus că asta conta prea puțin. Acest loc era Încărcat de amintiri. Barmanul nu mă uitase. — Ca de-obicei? mă Întrebă el Înainte de a mă servi cu un Tio Pepe cu gheață. Oare câte pahare de Tio Pepe băusem timp de un an și jumătate cât mă Întâlnisem cu Akemi Yokota? Mai aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
data aceasta o să beau puțin, pentru a vă ține companie. Dacă nu este o băutură de calitate, mă ia imediat durerea de cap. Da? Eu pot să beau orice, după pofta inimii. Știți cumva barul El Grio, din cartierul Daikanyama? Barmanul e un italian cu aer de mafiot. Nu, nu-l știu. Nu prea frecventez genul ăsta de localuri. — De bună seamă italienii sunt cei mai buni ca barmani, eu așa cred. Nu vi se pare? — Eu... știți... nu prea merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
orice, după pofta inimii. Știți cumva barul El Grio, din cartierul Daikanyama? Barmanul e un italian cu aer de mafiot. Nu, nu-l știu. Nu prea frecventez genul ăsta de localuri. — De bună seamă italienii sunt cei mai buni ca barmani, eu așa cred. Nu vi se pare? — Eu... știți... nu prea merg În străinătate... Noriko vorbea puțin, de parcă avea limba legată, și tărăgăna finalul cuvintelor. Nici măcar liceenele sau studentele care-și pierdeau vremea pe ici, pe colo, ca niște reptile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ascultă preț de câteva minute explicațiile despre ecstasy, sfărâmă Între dinți pilula roz, strâmbându-se de cât de amară era. — În hotelul acela făcut numai din marmură, Înțelegeți, există un bar foarte șic, cu tavanul acoperit cu fresce, iar toți barmanii de acolo sunt italieni. Italienii sunt cei mai buni barmani, pe lângă irlandezi, desigur. Știți de ce? Noriko clătină din cap. Pupilele nu i se dilataseră Încă. — Bărbații italieni, ca și cei irlandezi, sunt un neam de vânători până În măduva oaselor. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dinți pilula roz, strâmbându-se de cât de amară era. — În hotelul acela făcut numai din marmură, Înțelegeți, există un bar foarte șic, cu tavanul acoperit cu fresce, iar toți barmanii de acolo sunt italieni. Italienii sunt cei mai buni barmani, pe lângă irlandezi, desigur. Știți de ce? Noriko clătină din cap. Pupilele nu i se dilataseră Încă. — Bărbații italieni, ca și cei irlandezi, sunt un neam de vânători până În măduva oaselor. Mă pricep foarte bine să recunosc caracteristicile unui vânător, credeți-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În care țintește cu pușca vânatul, În care Își Încordează arcul, În care jumulește păsările sau jupuiește pielea animalelor răpuse, Își urmează instinctul, purtat de un uragan de agresivitate de care numai un vânător e În stare. La fel și barmanii italieni sau irlandezi, nu au nevoie să măsoare cantitatea de gin sau de vodcă pe care o toarnă În pahar. Ca să pregătească un Martini sec, toarnă cu o mână sigură din sticla de gin, apoi din cea de vermut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Am prizat o linie de cocaină În cameră, Înainte de a coborî la bar. O linie de cocaină avea darul de a mă calma. În plus, orice fel de alcool mi se părea acum mai delicios. I-am explicat În engleză barmanului cu papion verde că eram pentru prima dată la Paris și i-am cerut o băutură mai specială, pentru a sărbători acest moment. Mi-a preparat un Kir Royal pe care mi l-a servit Într-un pahar de șampanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Sunteți domnul Miyashita, bănuiesc?. Am dat din cap afirmativ. Ce mai face Maestrul? mă Întrebă ea, scoțându-și ochelarii de soare. Și atunci când Reiko a intrat În bar, și În momentul În care și-a scos ochelarii de soare, atât barmanul, cât și cei doi clienți de la masa Învecinată, femeia mai În vârstă și tânărul cu părul lung, și-au ațintit privirile În direcția noastră. — Maestrul e bine, sănătos? Nu l-am mai văzut de multă vreme. Și Keiko ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
copii care se transmiteau des la televizor mai demult. O voce prietenoasă, care-mi trezea amintiri dulci, dar care parcă venea dintr-un loc Îndepărtat la care nu aveam cum să ajung. — Maestrul? — Da, maestrul Yazaki. Reiko Îl chemă pe barman și comandă un lichior de coacăze negre. — Nu aș putea spune că o duce excelent cu sănătatea, am Început eu. Pe urmă i-am povestit, alegându-mi cu grijă cuvintele, absolut tot, Începând cu ziua În care l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dar Încremeniră brusc și o străbătu un fior ușor. Freamătul corpului pe sub rochia mini neagră dură doar o clipă, ca o părere, Însă a fost sesizat instantaneu de toți cei din bar, atrăgându-le privirile. Nu se auzise nici un zgomot. Barmanul era ocupat cu spălatul paharelor, iar cei doi clienți Își vedeau de discuția lor. Cu toate acestea privirile tuturor se Îndreptară spre imperceptibila mișcare a trupului lui Reiko. Cu siguranță a fremătat aerul, m-am gândit eu. În momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Cu siguranță a fremătat aerul, m-am gândit eu. În momentul acela mi-am adus aminte de cuvintele lui Gan: Reiko este ca o gaură neagră. Freamătul aerului Încetă, iar Reiko, privindu-și lung lichiorul de coacăze negre, așteptă ca barmanul și cuplul de la cealaltă masă să-ți Întoarcă privirile de la noi. Întinse mâna, apucă paharul cu două degete fără manichiură, rămase câteva clipe cu el În aer, apoi Îl duse la gură și bău doar puțin, după care Îl puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
iar cocaina pe care și-o procurase... La auzul cuvântului cocaină, am privit Îngrijorat În jur. — Ah, scuzați-mă! Și Maestrul mi-a atras de-atâtea ori atenția să fiu prudentă când folosesc acest cuvânt. Oricând se poate găsi un barman care Înțelege japoneza și nici nu-i exclus să se afle vreun polițist prin preajmă... Dar la Paris... Prima dată Maestrul mi-a arătat Parisul. E Într-adevăr un oraș frumos, dar asta e singura lui calitate, În rest e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
popular pentru „poporul muncitor", mai ales că era împânzit de străini, studenți de culoare, bișnițari, „parașute" și trăgători cu urechea de pe la secu'. Popular și plăcut era însă bărulețul din gang de la „Unic”, numit și „La chinezu" deoarece unul dintre primii barmani de acolo, nea Ionel parcă-l chema, semăna leit cu un kitai. Acolo puteai bea ieftin o cafea naturală dacă erai de-al casei, sau un „nechezol” pentru intruși. Localul era frecventat de sportivii de performanță care după ce luau masa
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
în genunchi, n.a.). Ieși, până nu pun paza pe tine. Ai auzit? Valea, „puxtikoruk” (pătlăgea vânătă, în limba romani, n.a.)! - Am înțeles, barosane... Nu beau aci. Dă-mi o sticlă și dispar imediat, a insistat el, privindu-l pieziș pe barmanul care rupea destul de bine românește. Acesta, inflexibil, l-a țintuit cu privirea, hotărât să-l de afară cu forța, dar l-a văzut atât de tulburat încât l-a prins mila de el. A luat trei bancnote din cele aruncate
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
mierle și toamna cu plete de iarnă cânta la pian. Acolo, umbrele serii dansau printre stelele ce sorbeau limonada unor blânde iubiri. Numai zidul flămând zgâria hieroglife pentru istoria de cândva și-și molfăia cuvintele-n dinți. Apoi, plătind consumația Barmanului ce stătea la taclale cu îngerii, a chemat Gioconda-n surâs și i-a dăruit firele de nisip ale clepsidrei ce murea îmbătată de dor... Iar noi ne târam încet pe zidul lunecos al amintirilor într-un balet nesfârșit. Referință Bibliografică
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]
-
spunea că are un zâmbet care te topește”. Prietenia dintre Salvatore Greco și Dumitru Sinu a fost trainică, ea s-a păstrat intactă și după ce viața fiecăruia dintre ei a urmat o altă traiectorie. Întâlnirea din toiul nopții cu un barman în Calabria În intervalul de timp în care a locuit în Franța, la Saint Gervais, Dumitru Sinu i-a făcut o vizită lui Salvatore Greco, la el, în Calabria. A trebuit să traverseze întreaga Italie până a ajuns la destinație
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
dimineața, pe la ora trei sau patru. Nu am vrut să-l trezesc atât de devreme și mi-am amintit că îmi spusese că în sat la ei este un bar, la care trăgea el de obicei. Știam deja multe despre barmanul de-acolo. Așa că m-am oprit la un pahar de vorbă, iar când am intrat și l-am salutat, spunându-i pe nume, barmanul a exclamat: Tu esti Mike! Salvatore mi-a povestit mult despre tine. - Dar mie, câte nu
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
sat la ei este un bar, la care trăgea el de obicei. Știam deja multe despre barmanul de-acolo. Așa că m-am oprit la un pahar de vorbă, iar când am intrat și l-am salutat, spunându-i pe nume, barmanul a exclamat: Tu esti Mike! Salvatore mi-a povestit mult despre tine. - Dar mie, câte nu mi-a spus de tine! - i-am zis italianului cu care am stat la taclale până la ziuă, de parcă ne-am fi cunoscut de-o
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
puțea destul de concret a urină, bere trezită, oameni nespălați și nelipsitul miros de mici cu mult usturoi. Eracle se duse însă, ferm și cumva cam arogant, la tejghea, urcă pe un scaun și ceru un șpriț de vin cu sifon. Barmanul, un tânăr, în felul lui, foarte stilat, îi spuse că nunțile se țineau la cârciuma din colț, iar aici se serveau numai specialități colorate divers, cu nume exotice, la sondă, cu pălăriuță. Luându-și inima în dinți, Eracle comandă una
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
crede-mă, nu am văzut așa ceva! - Da, dar uite că vine o vreme când... Eracle își dădu seama că vorbește singur și, convins fiind că aerul viciat i-a luat mințile, o șterse din bar cu toată viteza, spre bucuria barmanului care reciclă după rețetele proprii, băutura exotică nefolosită, uzând, fără să-și dea seama, de principiul că în natură nimic nu se pierde ci totul se transformă. Ajuns acasă, domnul Eracle, o fire mai ipohondrică de felul său, intră în
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
avem un on off la inimioară ușa se prelinge ușor afară mi-am terminat plimbarea zilnică visând un bar cu multă animație cu un filtru de cafea mare și frumos cu o sumedenie de mânere negre în acțiune și un barman cu gesturi îndemânatice asumă-ți riscul albastrul nu face zgomot e o culoare timidă fără gânduri ascunse fără grabă nu se aruncă brutal asupra privirii o lasă să vină fără să o grăbească gărzile fortăreței slăbesc înfometate iar porțile zac
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
unor adevărați suporteri. Barul aparținea unui om de afaceri care își dăduse seama de potențialul zonei și era construit numai din fier, betoane și plastic deosebit de rezistent, pentru a rezista patimilor dezlănțuite. Din diferite motive, materialele din care era construit barmanul, precum și ale unui rătăcit prin aceste locuri, erau cele obișnuite, deci mult mai fragile, însă nimeni nu părea îngrijorat de aceste mici amănunte. Bine, mai erau și sticlele, dar ele se aflau în dosul unui grilaj din titan rezistent la
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
amănunte. Bine, mai erau și sticlele, dar ele se aflau în dosul unui grilaj din titan rezistent la orice formă de agresiune. La terminarea meciului, hoarda ieși afară să se bucure din plin de victorie, iar în bar rămaseră doar barmanul, pe punctul de a intra în comă și omul acela ciudat ce părea întreg la minte, deși, faptul că rezistase atâta timp în bar și consumase doar zece pahare cu apă chioară, ridicau numeroase semne de întrebare. Curios, barmanul ieși
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
doar barmanul, pe punctul de a intra în comă și omul acela ciudat ce părea întreg la minte, deși, faptul că rezistase atâta timp în bar și consumase doar zece pahare cu apă chioară, ridicau numeroase semne de întrebare. Curios, barmanul ieși de după gratii, veni la masa lui cu un alt pahar de apă, din partea casei, că doar atâta-și putea permite, îi privi cu atenție părul, barba albă și ochii albaștri senini, își făcu cruce cu limba în cerul gurii
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
parcă ușor stânjenit, fără un motiv anume, de omul acela atât de diferit de ceilalți: - Sperăm că ați petrecut o seară agreabilă și sunt sigur că ne veți mai onora cu prezența dumneavoastră și în alte ocazii la fel de plăcute, băgă barmanul una profesională și neutră, ca să testeze reacțiile consumatorului, dar fu gata să cadă de pe scaun când citi deznădejdea instalată pe figura bietului om. - Dar, iertați-mă, după câte îmi pot da seama cred, ați lipsit cam mult din oraș și
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]