1,150 matches
-
toate punctele. * Soluții ale problemei de la pagina 118: Alte soluții la problema barometrului: 1. Aruncăm barometrul de pe acoperiș și cronometrăm timpul t în care acesta ajunge pe pământ. Înălțimea se calculează cu formula: H = g x t2/2 . 2. Fixăm barometrul în poziție verticală și comparăm înălțimea umbrei sale cu cea a umbrei clădirii - în cazul în care afară este soare. 3. Balansăm barometrul asemeni unui pendul la nivelul solului și pe acoperiș, comparând perioadele de oscilație. 4. Așezăm barometrul vertical
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care acesta ajunge pe pământ. Înălțimea se calculează cu formula: H = g x t2/2 . 2. Fixăm barometrul în poziție verticală și comparăm înălțimea umbrei sale cu cea a umbrei clădirii - în cazul în care afară este soare. 3. Balansăm barometrul asemeni unui pendul la nivelul solului și pe acoperiș, comparând perioadele de oscilație. 4. Așezăm barometrul vertical, lipit de zidul clădirii, cu partea inferioară pe pământ. Trasăm un semn cu creionul pe zid la extremitatea superioară a barometrului și apoi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Fixăm barometrul în poziție verticală și comparăm înălțimea umbrei sale cu cea a umbrei clădirii - în cazul în care afară este soare. 3. Balansăm barometrul asemeni unui pendul la nivelul solului și pe acoperiș, comparând perioadele de oscilație. 4. Așezăm barometrul vertical, lipit de zidul clădirii, cu partea inferioară pe pământ. Trasăm un semn cu creionul pe zid la extremitatea superioară a barometrului și apoi îl ridicăm, plasându-l cu baza pe semnul respectiv. Marcăm din nou extremitatea superioară și repetăm
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
3. Balansăm barometrul asemeni unui pendul la nivelul solului și pe acoperiș, comparând perioadele de oscilație. 4. Așezăm barometrul vertical, lipit de zidul clădirii, cu partea inferioară pe pământ. Trasăm un semn cu creionul pe zid la extremitatea superioară a barometrului și apoi îl ridicăm, plasându-l cu baza pe semnul respectiv. Marcăm din nou extremitatea superioară și repetăm operațiunea până când ajungem la acoperiș. Numărăm apoi semnele, și cunoscând lungimea barometrului, calculăm înălțimea clădirii. 5. Oferim barometrul în dar proprietarului, cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un semn cu creionul pe zid la extremitatea superioară a barometrului și apoi îl ridicăm, plasându-l cu baza pe semnul respectiv. Marcăm din nou extremitatea superioară și repetăm operațiunea până când ajungem la acoperiș. Numărăm apoi semnele, și cunoscând lungimea barometrului, calculăm înălțimea clădirii. 5. Oferim barometrul în dar proprietarului, cu condiția să ne spună ce înălțime are clădirea. * Variante de răspuns la utilizări ale grafei de birou (pagina 119): 1. curățitor de pipă 2. curățitor de unghii 3. ac de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la extremitatea superioară a barometrului și apoi îl ridicăm, plasându-l cu baza pe semnul respectiv. Marcăm din nou extremitatea superioară și repetăm operațiunea până când ajungem la acoperiș. Numărăm apoi semnele, și cunoscând lungimea barometrului, calculăm înălțimea clădirii. 5. Oferim barometrul în dar proprietarului, cu condiția să ne spună ce înălțime are clădirea. * Variante de răspuns la utilizări ale grafei de birou (pagina 119): 1. curățitor de pipă 2. curățitor de unghii 3. ac de cravată 4. agățătoare de tablou 5
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
instrument de cunoaștere. Personal, aș vrea să ridic testarea energetică la locul care i se cuvine, adică Între știință și artă. Este o artă să Înveți să folosești testarea energetică În mod corect. O dată ce ați făcut acest lucru, devine un barometru al corpului, al energiilor dumneavoastră și al mediului. Dacă aș avea puterea de a influența În vreun fel profesia de medic, mi-aș dori ca medicii să folosească testarea energetică ca modalitate de diagnosticare și de stabilire a medicației și
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ce acționează asupra suprafeței terestre cu o forță care se numește presiune atmosferică, ce nu se manifestă doar de sus în jos, ci în toate direcțiile. Presiunea atmosferică se măsoară pe unitatea de suprafață, iar instrumentul de măsurare se numește barometru. Valoarea presiunii, citită pe barometru, se exprimă în mm coloană de mercur. Când valoarea este de 760 mm coloană de mercur, avem de-a face cu o presiune normală, care se înregistrează la temperatură de 0șC și la 0 m
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu o forță care se numește presiune atmosferică, ce nu se manifestă doar de sus în jos, ci în toate direcțiile. Presiunea atmosferică se măsoară pe unitatea de suprafață, iar instrumentul de măsurare se numește barometru. Valoarea presiunii, citită pe barometru, se exprimă în mm coloană de mercur. Când valoarea este de 760 mm coloană de mercur, avem de-a face cu o presiune normală, care se înregistrează la temperatură de 0șC și la 0 m altitudine. Când valoarea înregistrată este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din urechile tale, pentru a se egala presiunea cu cea din exterior; Piloții planoarelor găsesc adesea aerul cald urmărind stoluri de păsări? Când un vulcan erupe, se formează curenți de convecție foarte puternici, care aruncă spre cer praf și cenușă? * Barometre vii Oare numai norii, ne servesc drept „ghid” pentru a putea să prevedem evoluția vremii? Desigur că nu! Atât plantele cât și viețuitoarele, mai bine adaptate la influențele de mediu, cât și oamenii pot sesiza anumite modificări în evoluția presiunii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dintre cele mai importante instituții ale democrației, se confruntă cu niveluri extrem de reduse ale încrederii în rândul populației. De altfel, niveluri scăzute ale încrederii înregistrază și partidele politice, alături de Guvern, alte două instituții fundamentale ale eșafodajului democratic. Spre exemplu, datele Barometrului de Opinie Publică (date culese de Metro Media Transilvania) arătau că nivelul încrederii în principala instituție reprezentativă (cei care declarau că au multă și foarte multă încredere în Parlament) a pendulat între 39% (martie 1997) și 33% (mai 2001), înregistrând
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Parlament) a pendulat între 39% (martie 1997) și 33% (mai 2001), înregistrând, între momentele electorale sau puțin înainte de acestea, niveluri și mai scăzute: 9% în mai 2000. În 2008, măsurătorile efectuate de același institut de sondare a opiniei publice, în cadrul "Barometrului politic, România, 2008, septembrie", arătau că neîncrederea în Parlament a crescut la 82% (procentajul cumulat al celor care aveau încredere puțină, foarte puțină sau nu aveau deloc încredere). Partidele politice se găsesc în jurul aceleiași valori în 2008: 84% dintre cei
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
avea în vedere atât articole din cele mai citite ziare din România, Adevărul, Evenimentul Zilei și România Liberă (conform datelor oferite de Biroul Român de Audit al Tirajelor), precum și o serie de studii, anchete și cercetări anterioare (Transparency International Index, Barometrul de Opinie Publică etc.). Acest studiu va încerca să răspundă la întrebarea: Care sunt caracteristicile comportamentului politic deviant al celor mai importanți actori politici din spațiul public românesc postdecembrist? În acest scop vor fi analizate 12 cazuri relevante pentru perioada
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
modul în care acestea acționează în sfera publică devine esențial pentru buna funcționare a unei societăți democratice. Din păcate, conform datelor oficiale, partidele politice sunt astăzi considerate ca fiind pilonul democrației cel mai puternic afectat de flagelul corupției. Conform datelor Barometrului Global al Corupției din 2010 (Global Corruption Barometer 2010), la nivel global, opt din zece persoane consideră că partidele politice sunt corupte sau extrem de corupte.2 O altă problemă a partidelor politice o reprezintă sinceritatea discursului practicat, cu precădere în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de ce s-a menținut extrema dreaptă în spațiul politic românesc? Răspunsul la aceasta se va baza pe rezultatele electorale, pe statistici și sondaje de opinie preluate din analize de specialitate. Datele pe care ne sprijinim sunt culese de asemenea din Barometrul Opiniei Publice, de pe website-urile diverselor formațiuni politice investigate și din documentele lor programatice. Perioada pe care ne axăm începe după 1989 și de încheie la ultimele alegeri prezidențiale din 2009. Relevanța acestui capitol constă într-o analiză a principalilor exponenți
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sale de succes, care îl transformă în modelul omului eficient și capabil. Capitalul politic este rezultatul celor afirmate mai sus, deoarece imaginea sa mediatică a fost puternic structurată de aceste coordonate. În anexa numărul 1 se găsesc câteva date din Barometrul Opiniei Publice din 2007 care sprijină aceste puncte. PNG, deși puțin important ca pondere politică, se menține în ochii publicului prin liderul său iconic printr-un așa-numit "efect de lupă". Activitățile extra-politice ale lui Becali și (omni)prezența sa
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către oficiali pentru achiziții publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care verifică puterea politicilor anticorupție, în acest fel determinând atât corupția politică, cât și cea administrtivă, http://www.transparency.org.ro/ . 2 Barometrul Global al Corupției din 2010 se bazează pe răspunsurile a peste 91.500 subiecți din 86 de țări. Întrebările adresate respondenților au vizat chestiuni ce țin de nivelul corupției dintr-o anumită țară și eforturile guvernaților de diminuare a acesteia
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
înrăutățit. De asemenea, „din 2007, România a pierdut 6 locuri în clasamentul realizat pe baza indicelui de percepție a corupției al Transparency International, cu un declin în cotarea percepției corupției<ref id=”1”>Raport MCV, 2012, p. 12.</ref>”. Conform Barometrului Global al Corupției 2010, partidele politice și parlamentul sunt considerate instituțiile cele mai afectate de corupție, urmate de justiție, de poliție și de funcționarii publici<ref id=”2”>Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, Ministerul Justiției, online la http://www.just.ro
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la existență, universitatea trebuie să-și propună încă două ținte, și anume: formarea personalității spirituale a studentului și pregătirea pentru o profesiune”<ref id=”5”>Petre Andrei, Sociologie generală..., p. 37.</ref>. Să vedem acum ce ne dezvăluia despre educație Barometrul de opinie din anul 2004. La întrebarea Cum credeți că au reușit cei care au făcut avere în România?, 57 % au răspuns prin încălcarea legii și numai 11% au răspuns prin muncă și merit personal. 51% dintre cei care au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
determinant cadrele profesorale bine pregătite. Doar 2% au indicat corectitudinea și cinstea ca factori cheie și tot 2% se raportau la educația dată copiilor, seriozitatea fiind indicată doar în procent de 1%<ref id=”1”>Fundația pentru o Societate Deschisă, Barometrul de opinie publică, România 2004, The Gallup Organization România, Metrou Media Transilvania, pp. 20-22.</ref>. Pe de o parte loc comun, pe de altă parte sau în același timp motiv de inepuizabile reacții vehemente, criza educației în România este o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Consecințele acestei crize sunt însă foarte puternice și afectează straturi profunde ale societății noastre. Exemplificarea concretă a percepției irealiste despre învățământul românesc vine dinspre studiile efectuate de Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior, care în 2009, în Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea calității în învățământul Superior, au relevat faptul că „în rândul cadrelor didactice chestionate părerea dominantă este aceea că învățământul superior românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Vestul Europei (59
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
au relevat faptul că „în rândul cadrelor didactice chestionate părerea dominantă este aceea că învățământul superior românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Vestul Europei (59%)”<ref id=”2”>Lazăr Vlăsceanu, Marian Gabriel Hâncean, Bogdan Voicu, Claudiu Tufiș, Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea calității în învățământul Superior, 2009, online la http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/ Publicatii Aracis/ Publicatii ARACIS/Romana/barometru final.pdf, p. 29.</ref>. Același studiu constată decalaje majore între percepțiile studenților, cadrelor didactice
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Vestul Europei (59%)”<ref id=”2”>Lazăr Vlăsceanu, Marian Gabriel Hâncean, Bogdan Voicu, Claudiu Tufiș, Barometrul calității - Distribuții statistice, interpretări și opțiuni privind starea calității în învățământul Superior, 2009, online la http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/ Publicatii Aracis/ Publicatii ARACIS/Romana/barometru final.pdf, p. 29.</ref>. Același studiu constată decalaje majore între percepțiile studenților, cadrelor didactice și angajatorilor asupra procesului educațional la nivel superior, întărind ideea susținută mai sus, conform căreia ne aflăm mai mult în sfera imaginarului decât în cea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Scufundarea în plasa obsesiilor, slăbiciunilor și nevrozelor e un proces logic, cu un crescendo poate dezamăgitor, dar perfect motivat de sleirea energiilor vitale. Nu lipsa subiectelor, nu „mecanicitatea” scenariului conduce la aceste situații, ci devenirea interioară a eroului. Limbajul este barometrul sensibil ce înregistrează toate aceste mutații: de la strălucirea și grațiozitatea dialogurilor din cărțile de început la amărăciunea și resemnarea din ultimele. Faptul că Marlowe renunță la atributul de căpetenie al oricărui cavaler rătăcitor - burlăcia - e semnul eșecului, nu al împlinirii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în fața justiției prin legături cu instituțiile statului; teritorialitate - își exercită puterea pe un anumit teritoriu. Corupția, unul dintre instrumentele cu care „lucrează” organizațiile infracționale, mafiote sau chiar de crimă organizată este un flagel extins, globalizarea amplificând volumul activităților și beneficiilor. Barometrul global pe tema corupției, publicat cu ocazia zilei internaționale împotriva corupției, arată că aproximativ 60% dintre persoanele intervievate din întreaga lume consideră că fenomenul corupției s-a amplificat în ultimii trei ani.<footnote Stancu, S., www.jurnalul.ro, accesat la
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]