1,151 matches
-
anterior și să analizăm distribuția pe linie. Tabelul nr. 7.13: Procente pe linie CDR Mediul 0 1 Total 0 (Rural) 83,3% 16,7% 100% 1(Urban) 74,1% 25,9% 100% Total 79,1% 20,9% 100% Sursa: Barometrul de opinie publică iunie 1998 Observăm că procentul celor care au încredere în CDR este mai mic în mediu rural (16,7%) decât în mediul urban (25,9%) și decât pe total eșantion (20,9%). Dacă variabilele ar fi fost
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
coloană și diferența dintre acestea: Tabelul nr. 7.14: Diferența între distribuțiile pe coloană CDR Mediul 0 1 Total 0 (Rural) 57,4% 43,5% 54,5% 1(Urban) 42,6% 56,5% 45,5% Total 100% 100% 100% Sursa: Barometrul de opinie publică iunie 1998 Diferența în acest caz este δ2 = 13,9% (57,4% 43,5%). Coeficientul φ se calculează ca media geometrică a lui δ1 și δ2, adică radical de ordinul 2 din produsul acestora. În acest caz
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Regula 2: folosim valoarea modală pentru fiecare categorie a variabilei independente. , unde E1 este numărul de erori în cazul 1 și E2 numărul de erori în cazul 2. Lambda are valori intre 0 și 1. Să luăm următorul exemplu (din Barometrul de opinie publică, iunie 1998) în care TRUST este o variabilă dihotomică cu valoarea 1 pentru cei ce au încredere puțină și foarte puțină în maghiari și 2 pentru cei ce au încredere multă și foarte multă, iar variabila etnie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1) Da, uneori (2) Da, întotdeauna (3) Total Foarte puțină (1) 79 41 53 173 Puțină (2) 208 81 49 338 Multă (3) 257 50 26 333 Foarte multă (4) 59 11 7 77 Total 603 183 135 921 Sursa: Barometrul de opinie publică, iunie 1998 În SPSS, rezultatul va apărea sub forma tabelului de mai jos, ce conține și nivelul de semnificație corespunzător valorii Gamma. În acest caz, Sig = 0,000, ceea ce înseamnă că respingem ipoteza de nul a independenței
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau raport 7.2.1.Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport Graficele realizate pe două variabile cantitative sunt cele de tip SCATTER/DOT din meniul CHART BUILDER. Am luat ca exemplu două variabile cantitative din Barometrul de Opinie Publică octombrie 2007: vârsta și număr hectare de pământ pe gospodărie. Interpretare: Se observă că persoanele care au peste 5 hectare de pământ au vârste de peste 40 de ani. 7.2.2.Coeficienți de asociere între variabile măsurate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Coeficientul de corelație r a lui Pearsons Pentru a calcula acest coeficient în SPSS se accesează meniul ANALYZE/DESCRIPTIVES/STATISTICS/CROSSTABS unde se apasă butonul Statistics și se bifează opțiunea Correlations. Pentru exemplificare, am ales din baza de date din Barometrul de Opinie Publică octombrie 2007 variabilele prop1da și vârsta, care măsoară numărul de hectare deținute de o persoană și respectiv vârsta persoanei. Symmetric Measures Value Asymp. Std. Errora Approx. Tb Approx. Sig. Interval by Interval Pearson's R ,083 ,034
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
interval/raport Dorim să obținem un grafic între variabila nominală d1 ("Credeți că lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită?" cu variantele de răspuns 1. direcția este bună și 2. direcția este greșită) și variabila de interval vârstă din Barometru de Opinie Publică, octombrie 2007. Pe axa Ox plasăm variabila nominală, iar pe axa Oy variabila de interval și specificăm funcția pe care dorim să o aplicăm, în cazul de față media. În SPSS acestea se specifică după accesarea meniului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabila test va fi ac3 a: "În general, cam în câte zile dintr-o lună (cu aproximație), utilizați e-mailul?", iar grupările vor fi constituite pe baza variabilei sex cu valori 1 pentru masculin și 2 pentru feminin. Variabilele sunt luate din Barometrul de Opinie Publică, mai 2006. Rezultatul obținut este următorul: Group Statistics rsex N Mean Std. Deviation Std. Error Mean ac3 a masculin 260 10,72 13,032 ,808 feminin 248 9,43 12,679 ,805 Independent Samples Test Levene's Test
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valoarea indicelui Durbin-Watson (pct.8). 8.1.9. Output SPSS comentat În acest exemplu, urmărim să explicăm printr-un model de regresie liniară variația încrederii în minorități etnice, respectiv în maghiari, germani, evrei și rromi. Baza de date folosită este Barometru de Opinie Publică din luna iunie 1998. Pentru aceasta am construit pe baza celor 4 întrebări din chestionar un indice de tip IOPD care are valori de la -100 la +100. Predictorii incluși în model sunt CRISANA, variabilă fictivă care are
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prezise de model se potrivesc cu cele observate. Dacă nivelul de semnificație este >0,05 acceptăm ipoteza de nul, concluzionând că datele estimate de model se potrivesc cu cele observate. 8.2.3. Exemplu de fișier de rezultate SPSS comentat (Barometrul de opinie publică, iunie 1998). În acest model de regresie logistică variabila dependentă este intenția de vot pentru CDR, vot CDR (1 indică intenția de vot pentru CDR, 0 pentru alte partide, nonrăspunsurile au fost scoase din analiză). Predictorii sunt dir
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
masculin Count 570 333 903 % within sex 63,1% 36,9% 100,0% feminin Count 692 325 1017 % within sex 68,0% 32,0% 100,0% Total Count 1262 658 1920 % within sex 65,7% 34,3% 100,0% Sursa: Barometru de Opinie Publică, mai 2001 Probabilitatea de a avea încredere în oameni este de 658/1920 = 0,343. Probabilitatea de a nu avea încredere va fi egală cu 1-0,343 = 0,657 (1262/1920)). Șansa de a avea încredere este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reestimări succesive. Unele dintre metode, cum ar fi soluția probabilistă, furnizează de asemenea teste statistice de eșantionare prin intermediul cărora poate fi evaluat criteriul Kaiser. 8.4.7. Obținerea analizei factoriale în SPSS Pornind de la o serie de date furnizate de Barometrul de Opinie Publică din luna mai 2006, se va încerca identificarea felului în care se structurează percepția populației privind încrederea în instituțiile din România. S-a luat în calcul zece variabile și s-a încercat identificarea cu ajutorul analizei factoriale a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de variabile specificate. Noua variabilă creată prin această comandă va avea pentru fiecare individ în parte o valoare egală cu numărul de răspunsuri care au valoarea specificată. Sintaxa comenzii este următoarea: COUNT nume var=lista var (lista valori). Exemplu: Folosind baza de date Barometru de Opinie Publică, iunie 1998, am construit un indice de tip COUNT, care măsoară participarea la activități de protest. Variabilele folosite sunt prezentate în tabelul nr. 9.3. Tabelul nr. 9.3: Indicatori ai indicelui de numărare participare protest După
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
iar 16 toleranță maximă. O altă variantă ar fi fost să calculăm media celor 4 variabile: COMPUTE RISC = (R1+R2+R3+R4)/4. În acest caz indicele ar avea valori de la 1 la 4. Exemplu: Pe baza întrebărilor folosite în Barometrul de Opinie Publică, iunie 1998 cu privire la atitudinea față de risc vom construi un indice sumativ. Tabelul nr. 9.4: Indicatori care măsoară deschiderea spre situații de risc În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații În foarte mare măsură În mare măsură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
indice se va realiza cu ajutorul comenzii COMPUTE. Figura nr. 9.8: Opțiunea COMPUTE pentru indicele animale 9.4.5. Construirea unui indice de tip scor factorial Se poate construi un indice ca scor factorial, denumit Consum monden, din variabilele din Barometrul de Opinie Publică, iunie 1998, p7-Cât de des mergeți la cinema, p9Cât de des mergeți la discotecă, p10-cât de des mergeți la bar. Față de indicele de tip sumativ unde toate variabilele au aceeași importanță în cadrul dimensiunii, la indicele de tip
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Și muncă, sudoare. Este adevăr relativ, care se vrea, prin obiectivizare, absolut. Este a omului, ne identifică, ne aparține. Și ce poate fi mai frumos, mai incitant Și mai generos decât creația gândirii umane. Distinge o anume forță, un anume barometru gradul Și nivelul de participare a fiecăruia dintre noi la generalizare Și conceptualizare, la măreție Și decadență, la sublim Și derizoriu? Răspunsul, cel puțin prin prisma „EU-lui” zgândărit Și animat de ideile expuse, ar fi nu. Îndrăznim însă să afirmăm
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
1. Determinarea resurselor monetare ale familiei" O astfel de modelare a veniturilor poate fi găsită la Dumitru Sandu (1999), care prezintă regresia venitului pe persoană din familie asupra unor forme de capital ale persoanei pe trei seturi de date ale Barometrului de Opinie Publică (tabelul 4). Fiecare dintre coeficienții de regresie care nu sunt cuprinși între paranteze sunt semnificativi la pragul de p = 0,05. Modelele realizate pe cele trei seturi de date sunt similare, sugerând o bună fidelitate a datelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cont de distribuirea lor în familie, cu un model ipotetic mai complex, din care voi exclude măsurile la nivel de localitate sau de regiune - ce pot fi afectate de probleme de eroare ecologică -, pe un set de date similare din Barometrul de Opinie Publică. Voi arăta că rezultatele profesorului Sandu nu mai sunt valabile atunci când variabila de explicat este venitul obținut personal, și nu venitul total al familiei distribuit la membrii acesteia. 6.2. Determinarea veniturilor persoaneitc "6.2. Determinarea veniturilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu mai sunt valabile atunci când variabila de explicat este venitul obținut personal, și nu venitul total al familiei distribuit la membrii acesteia. 6.2. Determinarea veniturilor persoaneitc "6.2. Determinarea veniturilor persoanei" Voi folosi în cele ce urmează datele sondajului Barometrului de Opinie Publică al Fundației pentru o Societate Deschisă din luna mai 2002. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.112 persoane, selectate aleatoriu stratificat din populația cu vârsta de peste 18 ani din România. Voi analiza relația dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumit timp, o anumită experiență. Tinerii cu studii nu trebuie să fie descurajați totuși, graficul arătând că profitul investiției în instrucție superioară devine evident destul de repede în viață. Figura 9. Relația dintre venit și vârstă pe niveluri de instrucție Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 6.2.2. Modelarea veniturilor persoaneitc "6.2.2. Modelarea veniturilor persoanei" Am integrat și testat afirmațiile de mai sus într-un model de regresie multiplă, al cărui rezultat este prezentat în tabelul de mai jos
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
persoaneitc "6.2.2. Modelarea veniturilor persoanei" Am integrat și testat afirmațiile de mai sus într-un model de regresie multiplă, al cărui rezultat este prezentat în tabelul de mai jos: Tabelul 5. Model de regresie a veniturilor persoanei Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Modelul de regresie permite o apreciere mult mai nuanțată a determinării veniturilor unei persoane și înțelegerea impactului nivelului de instrucție în interacțiune cu alte variabile importante. Ecuația de mai sus explică 36% din varianța veniturilor persoanelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale investiției în educație în România" Care este avantajul financiar al persoanelor din România care au achiziționat un anumit nivel de instrucție, în comparație cu persoanele cu un nivel de instrucție inferior? Pentru a estima brut aceste câștiguri, am apelat la datele Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2000, realizat de CURS SA pe un eșantion național stratificat de 1.719 persoane. Tabelul 6. Dar venitul dvs. personal în luna SEPTEMBRIE 2000 a fost cam de...? Sursa: Barometrul de Opinie Publică, noiembrie 2000
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
câștiguri, am apelat la datele Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2000, realizat de CURS SA pe un eșantion național stratificat de 1.719 persoane. Tabelul 6. Dar venitul dvs. personal în luna SEPTEMBRIE 2000 a fost cam de...? Sursa: Barometrul de Opinie Publică, noiembrie 2000 Câștigul brut al investiției într-un anumit nivel de instrucție este diferența dintre venitul mediu corespunzător acelui nivel de instrucție și venitul mediu corespunzător nivelului imediat inferior. Deoarece veniturile sunt puternic influențate de vârstă, comparațiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ce nu este determinată de schimbarea structurii sale sociale prin comparație cu o societate teoretică în care mobilitatea socială este maximă. Pentru a înțelege modul de calcul al coeficientului lui Yasuda, voi porni de la un exemplu real, luat din datele Barometrului de Opinie Publică din mai 2002 (realizat de Metro Media Transilvania). Tabelul de mai jos reflectă realizările școlare ale subiecților cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani din eșantion și nivelul de instrucție al taților lor. Evident, măsurarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prestigiului social - sau al statusului social. Astfel, rezultatele noastre nu reflectă neapărat mobilitatea socială, ci doar mobilitatea școlară sau permeabilitatea structurilor școlare la persoane provenind din diferite straturi sociale. Tabelul 12. Tabele de mobilitate pentru grupa 30-39 de ani Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Putem distinge pe baza tabelului următoarele categorii: - imobilii - cei care au aceleași realizări școlare ca părinții lor; - mobilii - cei care au un nivel de instrucție diferit de cel al taților; mobilitatea poate fi, la rândul ei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]