510 matches
-
nu înțeleg această limbă, iar provinciile Navarra și Alava adoptaseră aproape în întregime spaniola, cu două secole în urmă. Dovadă a acestui fapt este și reflexul celor mai erudiți, din diverse zone, care se străduiesc să îndrepte acestă situație. Cum basca n-a fost niciodată o lim-bă de cultură, fiind, din această cauză, fracționată în multiple graiuri necodificate, erudiții încearcă să inventeze un idiom standard scris, în manieră modernă. Inițiativa va debuta în intervalul 1876-1880 prin apariția revistelor Euskara și Ruskalerria
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alte regiuni ale Spaniei, preoții de aici își mențin și își exercită din plin influența asupra populației. Acest integrism se va reflecta și în concepția aproape teocratică a Partidului naționalis basc P.N.V. creat în 1893 de către Sabino Arana de Goiri. Basca nefiind limba sa maternă, Sabino Arana de Goiri, născut în 1865, va învăța acestă limbă abia în adolescență. În 1892, cu un an înainte de formarea P.N.V., el va orienta partidul cu anticipație într-o direcție mai radicală, cea a independenței
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
na-țional?" în A. Liebich, A. Reszler (sub îndrumarea), L'Europe centrale et ses minorités, Genève-Paris, PUF, 1993, p.28. 395 Această măsură este asemănătoare cu cele care, mai tîrziu, vor privilegia olandeza în Belgia, franceza la Québec și, foarte recent, basca în Euskadi. În aceste trei cazuri, francofonii, anglofonii și hispanofonii în mare majoritate monolingvi au fost practic eliminați din cadrul concursurilor administrative. 396 F.-P. Bled, op. cit., p.33. 397 Ceea ce și face în cadrul comunicatului din iulie 1914, cu ocazia intrării
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de problemele lui de alcov. Nu mai vreau "toți în unu", colonei care să semneze orgolioși Alexandru Ioan I, nu mai vreau mareșali autointitulați care își lasă soldații să moară, cu sutele de mii, la Cotu Donului, nici tovarăși cu bască care decimeză elita intelectuală a țării în Gulag. Nu, nu mai vreau, cu nici un chip, caricaturi de-ale psihopatului nord-coreean manevrat de ruși, Kim Jong-un, pe care să-i poreclim, poporan și iresponsabil dâmbovițean, Kim Jong-doi. Și, vă rog frumos
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
gândeam așa. Era o cinste să devii pionier în slujba patriei pentru fiecare elev al școlii. Pentru că am ajuns aici, vreau să spun că și părinții mei au fost străjeri ai patriei, au avut și ei, ca insemne, cravata și basca albă. Ca și în cazul pionierilor, aveam un comandant din rândul cadrelor didactice. Nimeni din țară sau de peste hotare nu și-a bătut joc de ei și de cravata lor, așa cum se întâmplă acum. Toți cetățenii țării îi respectau, chiar dacă
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
băcănie, magazin în care se vând diferite produse alimentare" < [prăvălie] alimentară sau, eventual, [magazin] alimentar (pus la feminin sub influența lui băcănie, prăvălie) "idem"; magh. apró "(anunț de) mică publicitate" < apró[hirdetés] "idem" (apró "mic, mărunt", hirdetés "anunț, publicitate"); rom. bască ~ basc "beretă cu marginile îndoite înăuntru" < fr. [béret] basque "idem" (fr. basque are, pe lângă sensul etnonimic, doar înțelesul "pulpană, poala unei haine"); tc. beyaz "document (semnat) în alb, blanchetă, hârtie albă, nescrisă, dar iscălită" (> rom. biaz "idem") < beyaz [kâğıt sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în cadrul condensărilor interne, chiar dacă în unele cazuri există posibilitatea ca limba receptoare să fi împrumutat din aceea donatoare atât termenul complex ca atare, cât și cuvântul simplu respectiv, prin condensarea etimonului complex în procesul de împrumut lingvistic. * Română < franceză: rom. bască ~ basc "beretă cu marginile îndoite înăuntru" < fr. [béret] basque "idem" (DEX; în franceză, basque are, în afară de sensul etnonimic, doar semnificația "parte a unei veste care, pornind de la talie, coboară până la pulpe; pulpană, poala unei haine", v. CNRTL); rom. demiu "pardesiu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvânt [de onoare], fr. essence < essence [de pétrole] sau fr. diligence < [carosse de] diligence, încălcarea acestei reguli fiind excepțională și ținând de falsa analiză: fr. dinde "curcă" < [poule] d'Inde) ori pot schimba genul gramatical al corespondentului din etimon (rom. bască, comparabil cu germ. Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de capacitate numită și dublu-decalitru; baniță" a fost refăcut din pluralul duble al variantei sale dublu s.n. < dublu[-decalitru] sau după sinonime ca baniță, măsură etc. De altfel, o astfel de influență este aproape certă într-un exemplu ca rom. bască, variantă dezvoltată din basc (< fr. [béret] basque) după sinonimul parțial beretă "idem". Este greu de stabilit de ce au trecut la masculin substantive de origine adjectivală ca it. fritto "friptură, carne prăjită în ulei sau în untură" și macinato "carne tocată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mișcarea firească a vocii interioare a personajelor, fără ca asta să semene a experiment psihologic. O bătrână se moșmondește prin casă înainte să iasă, încotoșmănată bine, pe străzile acoperite de polei. Pune mâna pe o pungă, își leagă cu un fular basca pe cap, mai bodogănește când își vede omul întins în pat, lingav, și din vorbele ei monotone, cenușii se naște povestea: așa începe Dimineață pierdută, cel mai bun roman al autoarei, unul care a „făcut epocă“. Este un roman complex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Când au să taie Internetul, or s-o facă mai din ramură: «Băi, în ce zonă stă tipu’ care n-a plătit?» Pac! Îl taie la tot cartieru’! Vecinii te caută să te bată... dar pe tine te doare la bască! Ești în Norvegia!“, îl încuraja Silviu, noaptea, la un grătar. „La bască“ ne durea și pe noi, răsfoiam cărți și îi priveam pe scriitori, din clandestinitate, cât era ziua de lungă! În ultima zi, la târg, mi-am pierdut umbrela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Băi, în ce zonă stă tipu’ care n-a plătit?» Pac! Îl taie la tot cartieru’! Vecinii te caută să te bată... dar pe tine te doare la bască! Ești în Norvegia!“, îl încuraja Silviu, noaptea, la un grătar. „La bască“ ne durea și pe noi, răsfoiam cărți și îi priveam pe scriitori, din clandestinitate, cât era ziua de lungă! În ultima zi, la târg, mi-am pierdut umbrela, Corina zicea că n-ar fi greu de recuperat, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
nu le judeca, ci doar le lasă să trăiască liber, printre rânduri - și sentimentul reconfortant că oamenii, până la urmă, sunt buni. Doar lumea îi strică. Pentru încheiere, hai să zic și două lucruri care mă enervează la Dan: durerea la basca pe care o afișează atunci cand zboară cu avionul (am mai scris despre cum moțăie plictisit, ca un navetist pe ruta Pașcani-Iași, în timp ce eu tremur de emoție mai ceva decât aripile avionului intrat într-o zonă de turbulenta) și felul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
realizate cu bani de la stat în 2007, unul - 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, de Cristian Mungiu - a dat lovitura, devenind cel mai premiat și mai cunoscut film românesc în lume. 432 tinde să ia toate premiile la rând, basca a fost desemnat de revista britanică „Sight&Sound“ cel mai bun film al anului 2007. Prin urmare, aceasta retrospectivă începe cu el. Să-i spunem retrospectivă, nu top, pentru că dacă alții nu cred în Moș Crăciun, noi nu credem în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
târziu, prea târziu. Iliescu a avut 15 ani la dispoziție, în care putea rosti acest discurs și s-a mulțumit cu aluzii. A avut toate pârghiile pentru a și-l pune în practică și n-a mișcat un deget. Sub basca lui proletară a crescut și s-a lăbărțat exact ceea ce acum arată cu degetul. Cu cine să mai plece acum la luptă? Cu Talpeș și Corina Crețu? Până și Dan Iosif a făcut avere. Un singur post TV, și acela
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
vreunui om din politica asta a noastră. A făcut el și ceva greșeli în viață, nu are doar realizări. Haideți să adunăm într-o mapă greșelile. În ochii publicului larg, pe care noi, politicienii, îl manipulăm cum ne vine la bască, o mapă cu greșeli valorează de mii de ori mai mult decât o sută de mape cu realizări. Mijloacele nu-s importante, scopul contează. Jos! Mi se va răspunde, nu, nu direct, ci îmi vor răspunde unii cititori, măcar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Franța. Dacă în primul stat patru limbi au, cel puțin teoretic, statut egal de limbi oficiale și naționale, politica lingvistică restrictivă a Franței acorda doar francezei acest statut plasînd, printr-un act de voință politică, alte limbi (occitană, bretona, catalana, basca etc.) într-o poziție inferioară, ceea ce contribuie decisiv la statutul și vitalitatea limbii respective. Teoretic, o anumita limba niciodată nu poate fi impusă vorbitorilor, tocmai pentru că o limbă istorică înseamnă a ști să vorbești acea limba, iar verbul a ști
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
CRITERII GENERALE Problema tipologiei limbilor este strîns legată de cea a universaliilor lingvistice, ambele încercînd, în esență să răspundă la două întrebări în aparență antitetice: 1. Care sînt trăsăturile comune tuturor limbilor lumii, altfel spus ce au comun limbi precum basca, germană, greacă, georgiana, chineză?; 2. Care sînt trăsăturile care diferențiază limbile între ele? Problemă tipologiei, după cum bine se știe, își are originea în dezvoltarea lingvisticii comparativ-istorice, de la începutul secolului al XIX-lea. Îndeosebi descoperirea sanscritei și compararea ei cu limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu) etc. 4.3.2. Criterii morfologice Cea mai cunoscută clasificare morfologica împarte limbile în: - izolante (amorfe): cuvintele sînt invariabile - chineză - neizolante - aglutinante: adaugă la un cuvînt o serie de afixe detașabile, ce pot fi analizate și separat - maghiară, turcă, basca; - flexionare - sintetice: raporturile dintre cuvinte se exprimă prin morfeme care fuzionează - română; - analitice: raporturile sintagmatice se realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc. - franceză, engleza; - polisintetice (incorporante): considerate și subtip al limbilor izolante, realizează secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite valori gramaticale, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
majoritatea limbilor scandinave și, într-o mai mică măsură, franceza. Ea este mai supla în limbile în care flexiunea verbală rămîne bine diferențiată, ca spaniolă și italiană și în limbile cu declinare, ca germană, majoritatea limbilor slave, maghiară, finlandeză și basca."174 Topica SVO este foarte răspîndită, dar majoritară e ordinea SOV, întîlnită de pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este același că cel al subiectului cu verbe intranzitive. În general, este un caz existent în unele limbi neindo-europene: limbi caucaziene (de ex. în georgiana), limbi australiene (de ex. dyirbal), basca, tibetana, limbi maya, ciucotă, eschimosa etc. De exemplu, în basca: Baïgorryk partida irabazi du ("Baïgorry a cîștigat partida."; ergativul este marcat prin morfemul -k)180; în georgiana: kac-i (nominativ) midis - "omul merge" vs kac-ma (ergativ) molda datv-i (nominativ) - "omul a ucis ursul". Multe limbi au trăsături atît de tip acuzativ
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat) preia desinența absolutivului singular -a atît ca subiect al propoziției intranzitive Mutila etorri da (Băiatul a venit), cît și ca obiect al propoziției tranzitive Irakasleak mutila ikusi du (Profesorul a văzut băiatul), în care subiectul capătă desinența
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
24) Dihotomiile accentuat-atenuat184 și centrifugă-centripetă duc la o clasificare "par le sens du relevé linéaire". accentuate limbi bantu limbi semitice (ebraică, arabă) limbi austrice (malayo-polineziene) limbi negro-africane tasmaniană centrifuge limbi moarte din Orientul Apropiat antic (elamita, sumeriana) limbi din America basca atenuate limbi celtice limbi neolatine (italiană, spaniolă, franceza) limbi indo-europene Limbi greacă latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave (rusă) atenuate limbi australiene limbi papua limbi din Insulele Andaman centripete limbi chino-tibetane (chineză) limbi caucaziene limbi sud-africane (hotentota, boșimana) accentuate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
state. Deși se întîlnește și pe alte continente, situația este specifică mai ales Africii și e o moștenire coloniala, zeci de limbi avînd statutul de limbă transfrontalieră. Dar și alte limbi au acest statut: kurdă (Turcia, Siria, Irak și Iran), basca (Spania și Franța), dar și germană (la granița dintre Germania, Austria și Elveția) etc. Limba oficială este limba folosită pentru redactarea documentelor oficiale, juridico-administrative, în sistemul educațional, mass-media (presă, radio, televiziune) etc., precizată de obicei prin Constituție. Ea se opune
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]