48,701 matches
-
sportive Dumitru Hurubă Am vizionat meciul de tenis Ecuador-România, m-am bucurat pentru fiecare din ghemele (las’că știu eu ce zic*) câștigate de-ai noștri, l-am urât cu patimă ardelenească și cu drăcuieli regățenești pe Nicolas Lapenti în timp ce bătea exasperant mingiuca de pământ, pentru a-l enerva pe Victor Hănescu; cred că am lăcrimat admirativ în câteva rânduri privind cuplul de juniori Horia Tecău-Florin Mergea - Doamne, ce copii minunați! - care, într-o hărmălaie bulversantă, au câștigat superb și epuizant
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
sîngerîndă de țesuturi vii, de necroze și amputări ale organismului creator care nu s-a mai putut redresa decît la mai bine de un deceniu de la stingerea prematură a poetului în discuție. În lumina tristă a unei asemenea abordări, ne bate gîndul că „ceasornicul biologic precipitat” al conștiinței lui Constant Tonegaru a dorit a concentra, ca sub imperiul unui impuls ocult, cît mai multă substanță din poezia interbelică ce sta să intre sub obroc, a-i alcătui oarecum un bilanț amar-festiv
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
secvențe ale războiului din Irak, doar că acolo problema s-a rezolvat ceva mai repede. Între bloc și benzinărie se află o piațetă pe care am străbătut-o adesea în diagonală, preocupată de griji vitale imediate și fără să-mi bat capul cu chestiuni culturale, cum ar fi numele sau rostul pieței. Spre surpriza mea, la ultimul transport cu găleți de 10 litri, am remarcat că în centrul micului scuar a apărut un soclu, deocamdată gol și, nu departe, o tăbliță
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
mine mă lasă cu ochii în soare, ce să mai aștept de la el? Omul obișnuit vrea să aibă cui se plînge, ca să-l scoată din belea. Și, dacă puterea nu e în stare s-o facă, se reorientează și el. Bate la ușa celui care i se pare mai puternic dintre cei care îi fac promisiuni. Or, în mitologia alegătorului faptul că Stolojan și Băsescu, oameni hotărîți, îi promit împreună că îi vor da una, alta, ar putea însemna mai mult
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
Sînt obosit, obosit, obosit...de cenușă. Nu mai pot, nu mai pooot...vreau pe tușă! Vreau nani, vreau la mama, vreau acasă! Varianta oboselii dulci, a căderii în reverie de la Eminescu (“N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată”), preluată și de Cărtărescu (“N-aș vrea ca nime-n ușa mea să bată”), pare mai aproape de oboseala cioraniană (Cioran care dorea să-și pună pe ușă un anunț pentru descurajarea vizitatorilor, Cioran care spunea că s-ar bucura de
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
tușă! Vreau nani, vreau la mama, vreau acasă! Varianta oboselii dulci, a căderii în reverie de la Eminescu (“N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată”), preluată și de Cărtărescu (“N-aș vrea ca nime-n ușa mea să bată”), pare mai aproape de oboseala cioraniană (Cioran care dorea să-și pună pe ușă un anunț pentru descurajarea vizitatorilor, Cioran care spunea că s-ar bucura de un echilibru perfect dacă ar avea curajul să urle zilnic un sfert de oră
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
ecranul: „Utopie! iată, lovită/ îți dezvălui și tu o carne suferindă! te credeam/ doar esență rece, inatacabilă.../ Vreau să spun: sînteți, o zei, chinuiți, suferiți/ de uitare, retrași în bolgii și zone. V-am văzut rana./ Azi-noapte, zeul mi-a bătut în geam: «Să cinăm/ ceva împreună, să-ți spun cît am fost de jăcuiți/ și umiliți»” (Himerele musafiri). Sau: „Speriată de incendiu e pînă și umbra umbrei. Cît sînge curge/ în tomuri și pravile? Cît sînge curge pînă și din
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
femeii/ și al treilea e chipul străluminat/ al primului bărbat al femeii” (ibidem). Ori, în simetrie, suferă o reducție, însă una relativă, deoarece se ivește un insert semnificînd ficțiunea în ficțiune aducătoare de multiplicare: „Au inventat/ omul bidimensional.// l-au bătut în cuie/ pe un zid.// i-au decupat sîngele/ era alb ca varul.// au proiectat pe suprafața lui/ un film/ cu oameni care plîng/ în bezna unei săli de cinematograf” (omul bidimensional). Dar pentru a surprinde o asemenea uimitoare transformare
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
această lecție. Richard Huelsenbeck era și el un militant al avangardei. Fugise din Germania și intrase în contact cu acest grup în care mocnea revolta împotriva oricărui conformism. În Jurnalul său, Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
intră în tangaj, apoi se unduiește lasciv, ca o dansatoare orientală. În rîndul al doilea, un tip voinic, cu șapcă pe cap, cu o mustață și un cioc care îi maschează oarecum trăsăturile mongoloide, roșu din pricina alcoolului și a înfierbîntării, bate din palme și aprobă cu voce tare unduielile baiaderei...»10) Tzara, foarte discret în această privință, a făcut totuși cîteva precizări, în 1959, la microfonul BBC-ului: «Pot spune că l-am cunoscut personal pe Lenin la Zürich, am jucat
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
un sac, cu o țeavă pe cap, în sceneta botezată «negru cacadu»; inventa pe atunci și poeme chimice. Era omniprezent. În Jurnalul său intim, nota: «Vrem să ne pișăm colorat»; și apoi: «Protestăm, zbierăm, spargem geamurile, ne omorîm, demolăm, ne batem cu poliția...» 12) Se simte impetuozitatea tînărului, energia lui disperată, voința sa de a se afirma ca purtător de cuvînt incontestabil al acestei aventuri iconoclaste. Hugo Ball n-a mai putut să îndure și, după cîteva scandaluri, a închis cabaretul
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
că este invidiat de unii scriitori occidentali azi. Cum vă explicați acest respect acordat scriitorilor sau meritat de ei în sud-estul european? K: Este adevărat, însă trebuie să precizăm cîteva lucruri. În majoritatea cazurilor, literatura acestor țări a decăzut, a bătut pasul pe loc sau chiar a murit. Iar dacă totuși ea a dăinuit, aceasta s-a întîmplat în ciuda condițiilor foarte dure ale epocii. Scriitorii rămași au făcut totuși ceva ce era fundamental într-o țară care era complet nebună și
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
să nu cadă în prăpastia propriilor fantasme, atenuându-și acuza: „Nu vreau să spun că Mircea Dinescu a făcut ceva din toate acestea. Chiar îl cred de bună credință. Dar, teoretic, el poate greși.” Trei afirmații, trei idei care se bat cap în cap. Să le luăm pe rând. Prima: Mircea Dinescu nu a făcut nimic din ceea ce ardeleanul eticist Nistorescu își imaginează că ar putea face: adică să folosească în activitatea sa lucrativă („poet, agricultor, director de gazetă și de
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
studenții săi întru meșteșug. Și cu istorisirea unuia din echipă, pezevenghiul Baba, punînd la cale o întîlnire de taină între colegul său, taciturnul Alupi, cu o dalbă măicuță (iertat fie-le păcatul!). Și cu masivul răcoros al Ceahlăului, atît de bătut cîndva de aceeași lume (bună) venită la Agapia și la Văratic. Și cu... Of! Ce ploaie mocănească și ce pîclă! Ghinion! De data asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
se înțelege e frumos, fiindcă-l știu din experiență, ci era un om vesel dar de salon, un om degajat numai după înțelesul cuvintelor și în tonul jovial cu care vorbea, dar fără să presinte mirosul de rachiu al omului bat. Mai greu a mers representarea adunarei electorale. Cu totul fără charme a fost discursul lui Cațavencu, mai cu samă la trecerea de la emoțiune, la tonul avocățesc, cu care pronunți tu pe urmă cuvântul «fraților». În totul însă a fost minunat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Joiță Tănase. Regele recursurilor în anulare, cel care i-a scăpat de și din pușcărie pe toți clienții președintelui Iliescu și pe toți amicii PSD-ului, Joiță Tănase va rămâne în istoria nefericitei noastre tranziții ca magistratul care și-a bătut joc în chipul cel mai scandalos de ideea de Justiție în România. S-a bucurat Opoziția de parcă ea l-ar fi dat jos pe Joiță, ziarele mari erau în al nouălea cer, iar celor de la APADOR-CH, care au izbutit o dată
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
va fi și cea din urmă. Demisii de fațadă, pentru ochii Occidentului, sînt de părere scepticii. De acord. Se apropie raportul de țară pentru România la Uniunea Europeană, un raport de care va depinde admiterea noastră în Uniune în 2007, și bate la ușă momentul în care România va deveni membru NATO cu drepturi și îndatoriri depline. Politicoși, dar greu de prostit, occidentalii nu acceptă ca România să li se alăture oricum. Nu-mi fac iluzii că din acest motiv Bucureștiul s-
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
curgător, elegant și elevat al Profesorului.” Încoronare cu scandal Au vuit ziarele centrale scandalizate că un bulibașă local, Ilie Stănescu, s-a încoronat la mănăstirea Curtea de Argeș, rege internațional al rromilor. Motivul ar fi că prin această încoronare și-ar fi bătut bulibașa joc de biserica în care odihnesc osemintele regilor României. ADEVĂRUL titrează grav: “Patriarhia cercetează implicarea episcopului Calinic în penibila slujbă de încoronare a regelui țiganilor” și tot ADEVĂRUL detaliază: “Încoronarea căldărarului Stănescu: 10 milioane de lei, trei găini și
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
obținut serviciile a patru preoți și s-a putut intitula, după ce s-a sfințit obiectul cu pricina, rege internațional al rromilor. După părerea Cronicarului în biserică ar trebui să fie loc pentru toată lumea, iar ideea că Ilie Stănescu și-a bătut joc de sacralitatea regalității românești ar trebui privită cu mai multă relaxare. În anii ’90, cînd a apărut pe firmament regele Cioabă, e drept că fără a se încorona la biserică, dar încurajat politic să se dea în stambă, pentru
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
mă vâr sub birou și simt forcepsul în jurul gâtului/ îmi ard părul îl împletesc cu moțul tău de la un an mama mă gâdilă cu părul pe față/ acum părul nostru încolțește în carne se ghemuiește sub negi eu de sub birou bat cu pumnii/ în calorifer apa țâșnește în lichidul ăsta de consistență gelatinoasă mă simt ca în/ propriu-mi uter sunt postere la ieșire mare spectacol mare EU”. A fost acesta textul numerotat a fi al cincilea din poemul în 11
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
partid la Timișoara, unde de curînd a fost decorat de autoritățile tranziției, odele și cîntăreții Epocii de Aur (dintre care Adrian Păunescu e doar cel mai cunoscut, dar nu cel mai talentat și nici cel mai umil - Traian Coșovei îl bate de departe), delicios citate in extenso, luptele intestine ale scriitorilor, fastul popular, recondiționat acum, al aniversărilor potentaților. Apoi, subtilități de analiză. Probabil că trăitorului în România deceniilor 8-9, căruia chipul conducătorului iubit și al academicei sale soții i se oferea
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
care se lovesc de Codul Penal. Acest ins se văicărea însă, după Stoenești, că era și el, acolo, un sindicalist amărît, luat de val. Cînd s-a văzut scăpat de cercetări, a stat liniștit o vreme, apoi, văzînd probabil că bate alt vînt dinspre București, a început să colecționeze semnături pentru grațierea lui Cozma. Din cîte știu, în Valea Jiului foarte puțini mineri îl mai iau în serios pe Romeo Beja. Actualii lideri de sindicat de acolo nu vor să audă de
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
să scape din celulă. Romeo Beja, în schimb, folosește șmecherii de infractor care își închipuie că poate scăpa la infinit basma curată. Simțind că Miron Cozma ar putea fi grațiat și că s-ar putea întoarce “vremurile bune”, Beja se bate cu pumnii în piept și anunță inimaginabilul, dacă nu va fi semnată grațierea șefului. Pentru așa ceva, într-o țară cu mai mult respect față de lege, Romeo Beja ar fi trimis de urgență să-i țină de urît lui Cozma în
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
eliberează o mînecă și își împarte haina de blugi cu prietena ei, cea cu tenul de lut și ochii de cireși, care tremură de frig. Cîțiva golani, care asistă la spectacol din-afara barierelor, caută să bruieze spectacolul și să-și bată joc de teatrul călător, strigînd ostentativ :”Iisus trăiește”, fără să-și dea seama că ei ar fi cei dezavantajați. Socialismul în chip de schelet De-aici s-a sfîrșit cu tot RDG-ul”, acestea sunt primele cuvinte conspirative ale femeii
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
înfrunte, acceptînd prin pasivitate ideea că acestea reprezintă opinia majorității, să se includă astăzi, pe baza unor sofisme mai mult sau mai puțin subtile, în aceeași oală cu Gheorghe Ursu (ucis în bătaie în beciurile Securității), Radu Filipescu (arestat și bătut crunt) ori Mihai Botez (iradiat de Securitate). Dincolo de subtilitatea paradoxului această apreciere îi jignește grav pe cei care au avut curajul să îl înfrunte deschis pe Nicolae Ceaușescu și produce în societatea românească - și așa lipsită de repere morale - o
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]