3,424 matches
-
în orarul colorat numele materiilor, caligrafiindu-le cu caractere engleze vechi, sunt băiețelul care atașează răbdător rezerve de hârtie dictando și velină pe lângă cantitatea prinsă-n caietul mecanic, necesară unui trimestru școlar. Întotdeauna am la mine un pieptene și o batistă curată; niciodată nu-mi las șosetele trei-sferturi să-mi atârne peste pantofi, am atâta grijă; tema pentru acasă o termin cu săptămâni de zile înainte de termen - hai să privim adevărul în față, mămico, sunt cel mai isteț și cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ăla cu gust de zer și de Clorox, deși nu o dată, cuprins de orbire și extaz, nu s-a întâmplat să mă trezesc stropit pe freză, de-ai fi zis că-s dat tot cu briantină. Într-o lume de batiste mototolite, de șervețele igienice mânjite și de pijamale pătate, îmi mișcam penisul jilav și umflat de perpetua spaimă că scârbosul meu obicei ar putea fi descoperit de careva care-ar fi dat peste mine chiar în momentul în care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
am diaree! strig eu, m-a apucat diareea! - și, odată ajuns în spatele ușii încuiate de la baie, îmi trag peste cap o pereche de chiloți de-ai soră-mii, furați din șifonierul ei, pe care i-am ținut ascunși într-o batistă, în buzunar. Efectul desuului de bumbac lipit de gura mea e atât de galvanic - până și cuvântul „desuu“ e atât de galvanic - încât traiectoria ejaculării mele a atins noi culmi uluitoare: decolează din vintre ca o rachetă și pornește glonț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
las cu el. Dar domnișoara Warren nu-i răspunse. Domnișoara Warren o ignoră. Janet Pardoe se trezi martora unuia din ritualurile obișnuite din cariera jurnalistică a lui Mabel Warren: dispariția imediată a beției. Întâi o mână aranjă părul, apoi o batistă muiată În pudră - compromisul ei cu feminitatea - ascunse roșeața din obraji și de pe pleoape. În tot acest interval Își focaliza privirile, folosindu-se de orice-i cădea sub ochi: ceștile, chelnerul, paharele și tot așa, până la oglinzile mai Îndepărtate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și alte lucruri despre care i-ar fi plăcut s-o Întrebe. Ea spusese că mahalalele sunt neschimbate și el putu simți sub picioare treptele povârnite din pasajele Înguste; se aplecă pe sub cârpele colorate aninate de-a curmezișul, Își duse batista la gură să oprească mirosul de câine, copii, carne stricată și excremente umane. Voia să știe dacă Își mai amintește cineva acolo de doctorul Czinner. Cunoscuse fiecare locuitor Într-un grad de intimitate pe care acesta ar fi considerat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
văd pe conductor. Pot să intru? — Evident. Este compartimentul dumitale. El zâmbi și nu fu În stare să-și reprime un gest de deschidere a brațelor, o ușoară Înclinare de la șold. — S-avem pardon. E al dumitale. Își scoase o batistă din mânecă, Își suflecă manșetele și făcu gesturi de prestidigitator În aer. — Uite. Vezi? Un bilet de clasa Întâi. Din batistă căzu un bilet și ateriză pe podea, Între ei. — E al dumitale. Nu, e al dumitale. El Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
gest de deschidere a brațelor, o ușoară Înclinare de la șold. — S-avem pardon. E al dumitale. Își scoase o batistă din mânecă, Își suflecă manșetele și făcu gesturi de prestidigitator În aer. — Uite. Vezi? Un bilet de clasa Întâi. Din batistă căzu un bilet și ateriză pe podea, Între ei. — E al dumitale. Nu, e al dumitale. El Începu să râdă cu plăcere de consternarea ei. Ce vrei să spui? Nu-l pot primi. Trebuie să fi costat ceva lire. — Zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu mâna. Dar vor trage oricum, eh? De ce ne scot afară? Dr. Czinner se Întoarse spre Coral Musker: — Nu cred că există motive să ne temem. Vii? — Sigur că da. Apoi Îl imploră: — Așteptați-mă o clipă! Mi-am pierdut batista. Silueta Înaltă și subțire se aplecă asemeni unei perechi cenușii de foarfece, se puse În genunchi și pescui batista de sub bancă. Stângăcia lui o făcu să zîmbească. Uită de neîncrederea ei și-i mulțumi cu exagerată recunoștință. Ieșind, el păși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cred că există motive să ne temem. Vii? — Sigur că da. Apoi Îl imploră: — Așteptați-mă o clipă! Mi-am pierdut batista. Silueta Înaltă și subțire se aplecă asemeni unei perechi cenușii de foarfece, se puse În genunchi și pescui batista de sub bancă. Stângăcia lui o făcu să zîmbească. Uită de neîncrederea ei și-i mulțumi cu exagerată recunoștință. Ieșind, el păși cu capul aplecat, ca să evite zăpada, zâmbind singur. Unul din soldați Îi conducea și celălalt mergea În urmă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ochii. E un Început de rău augur pentru o căsătorie. Sunt al naibii de furioasă și foarte supărată pe Hunter. Știu că trebuie să facă bani, să muncească, dar... of, Doamne... Ține, spuse Lauren, cotrobăind În sacul ei. Mi-a dat o batistă albă din mătase, tivită cu dantelă, care avea brodate inițialele ei. —Mersi, am acceptat-o eu. Era o adevărată crimă să te ștergi la nas cu ceva atât de frumos și de fin, dar am făcut-o. Este foarte frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
albă din mătase, tivită cu dantelă, care avea brodate inițialele ei. —Mersi, am acceptat-o eu. Era o adevărată crimă să te ștergi la nas cu ceva atât de frumos și de fin, dar am făcut-o. Este foarte frumoasă batista asta. — Se pot lua de la Leron. Comandă specială. Vin ei la Chicago la mama. Lucrează numai cu programare. Să vezi materialele. Minunate. Ce-ar fi să comand și pentru tine data viitoare? Asta te-ar mai Înveseli nițel? Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de miere incredibilă și de acolo o iau pe o pantă descendentă. Cel puțin, În felul ăsta, singura direcție În care poți merge este În sus. Adică, mai rău de-atât nu poate fi, nu? Mi-am tamponat ochii cu batista lui Lauren. Printre lacrimi, am reușit cumva să râd. — Nu fi obsedată de chestia asta, că o să strici totul. Lunile de miere sunt supraevaluate. Prea multă presiune. Sunt ca zilele de naștere. Se așteaptă de la tine să te trezești În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
care doar să plângi. Emmy, strigă după asistentul său, să notezi: „Ochi de Prostituată“ pentru următorul show. —Mersi, Thack, ești un scump, suspină Lauren, ștergându-se la ochi cu o bucată de mătase fucsia de pe masa de croit. Maaamă, ce batiste minunate ar ieși din asta. Bună la toată lumea, adăugă, făcând cu mâna unui grup de studenți În practică la noi, care brodau Într-un colț. Aceștia au dat stingheriți din cap și s-au holbat la Lauren, fără Îndoială și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să plec. Doar o clipă, am ceva pentru tine, spuse Marci, prinzându-mă de mână. Să nu crezi că sunt vreun traficant de droguri sau ceva de genul ăsta, dar asta e pentru tine. Marci Îmi Îndesă În palmă o batistă albă Împăturită. Am despăturit-o. Înăuntru era o singură tabletă. Mi-am strâns palma, făcând-o pumn. —Marci! —E un Klonopin. Mai este cunoscut și ca valiumul homosexualului. E pentru situații de urgență. —Mersi, dar eu nu iau pastile, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și Alixe păstraseră și pentru noi câte un loc În strana lor. Ne-am Înghesuit Înăuntru. Salome arăta deosebit de bine În costumul ei cu fustă de la Roland Mouret, din mătase neagră, croit impecabil. Avea chiar și mănuși negre și o batistă din dantelă neagră care Îi completau Înfățișarea. Marci era Într-o rochie din crepe-de-chine, cu pliuri, iar Alixe era Îmbrăcată cu una din jachetele create de Thack, cu o fustă scurtă și avea prins un trandafir negru la rever. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de fapt, zise Milton, care lâncezea Întins pe canapeaua din salon, Îmbrăcat cu niște șalvari din mătase roșie, care apăruseră la vedere când și-a dat jos mantaua. —Ce vrei să spui? l-am Întrebat, tamponându-mi ochii cu o batistă. Stăteam pe podea cu picioarele Încrucișate, Încercând să mă usuc În fața focului din șemineu. —Sylvie, Hunter a cumpărat colierul ăla pentru tine. Doar pentru tine. De unde știi tu? — Pentru că, draga mea, eram acolo. Eram cu toții la Londra, stăteam la Blakes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pe nas: toată lumea se căsătorea, ceea ce nu făcea decât să accentueze starea mea de singurătate. M-am uitat lung la ziar În timp ce lacrimile cădeau pe el, una câte una. În clipa aceea ceva alb mi-a apărut În fața ochilor: o batistă era Întinsă către mine. Cât de stânjenitor. M-am uitat În sus și am roșit: În fața mea era Hunter. — Am făcut ceva Îngrozitor, spuse el. Îmi pare foarte rău. 24tc "24" Soare la orizonttc "Soare la orizont" — Oprește-te, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
stânjenitor. M-am uitat În sus și am roșit: În fața mea era Hunter. — Am făcut ceva Îngrozitor, spuse el. Îmi pare foarte rău. 24tc "24" Soare la orizonttc "Soare la orizont" — Oprește-te, am protestat eu, ștergându-mi lacrimile cu batista lui Hunter. Eu am făcut ceva groaznic. Iubitule, am făcut cea mai oribilă greșeală. Am crezut că tu aveai o aventură cu Sophia și apoi am descoperit că ea avea o relație cu soțul lui Marci și... nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
simțit un amestec plăcut de râs și plâns. Hunter se aplecă peste masă și mă sărută Îndelung. Apoi se ridică și veni lângă mine pe banchetă, cu un braț pus În jurul gâtului meu. Cu cealaltă mână Îmi ștergea lacrimile cu batista. Era divin, exact așa cum ar fi trebuit să fie. Unde ai fost În ultimele zile? l-am Întrebat, deși nu mai eram neapărat preocupată de asta. —Să meditez. Unde? — Nu contează. —Iubitule, trebuie să te mai Întreb ceva, am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sunt nici scutece, nici hăinuțe de copil. În sufragerie, doamna Puișor se uită tot în tavan, numai că acum e scuturată de suspine lungi și spasmodice. Pieptul acoperit de șorț îi tremură. Helen îi tamponează machiajul scurs cu colțul unei batiste împăturite. Batista e înmuiată și înnegrită de rimel, și Helen zice: — O sa fie mai bine, Rhonda. Acum nu ai cum sa-ti dai seama, dar o să vezi. Împăturind încă un servețel și întingându-i fardurile, zice: Trebuie să fii tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
scutece, nici hăinuțe de copil. În sufragerie, doamna Puișor se uită tot în tavan, numai că acum e scuturată de suspine lungi și spasmodice. Pieptul acoperit de șorț îi tremură. Helen îi tamponează machiajul scurs cu colțul unei batiste împăturite. Batista e înmuiată și înnegrită de rimel, și Helen zice: — O sa fie mai bine, Rhonda. Acum nu ai cum sa-ti dai seama, dar o să vezi. Împăturind încă un servețel și întingându-i fardurile, zice: Trebuie să fii tare. Gândește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zice: — Nu le mai spune. N-au cum să-nțeleagă. Și Helen își deschide poșeta de pe scaunul de alături. O deschide cu o mână și scoate un cilindru lucios. Cu aerul condiționat la maximum, pulverizează spray de gură pe o batistă și și-o duce la nas. Pulverizează spray de gură în aeratoarele de pe bord și zice: — Chestia asta are vreo legătură cu descântecul? Și, fără să mă întorc, zic: — V-a trecut prin cap să folosiți descântecul pentru controlul populației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
la sfîrșitul slujbei, după predica despre binefacerile colectivizării, cînd țăranii începeau să se foiască, să-și ia pălăriile din cuierele de pe pereți iar femeile, aflate în pronaos, ieșeau, știind că le vor aduce acasă bărbații nafură într-un colț de batistă, preotul s-a grăbit să adauge că anume a scurtat slujba să-i rămînă timp mai mult pentru cele pămîntene, de zi cu zi, "căci, iată, a ridicat el ochii puii de rîndunică au prins aripi și s-au înălțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stăteau cu Maria. N-am reușit să... Iar cînd a fost cu... Bătrîna se oprește brusc. Continuă să privească în afară cu același interes, încercînd să-și justifice oprirea printr-un gest aiurea, făcut cu mîna, ca și cum ar flutura o batistă: Vorbe!... Vremuri... Ăsta întoarce privirea spre matematician va cunoaște din plin atașamentul copiilor, va cunoaște sublima dragoste de fiu, pentru că-i crește cu dragoste părintească. Uite ce-l mai pupă ăla mic! Se ridică pe vîrfuri ca un ied... Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ea un gest, urmat de un surîs ascuțit, în vreme ce ridică paharul spre buze, dar, înainte de a sorbi, mai aruncă o privire lui Mihai și, în urma privirii, brațul ei zvîcnește, aruncîndu-i vodca în obraz. Stropi mari sar în lături. Ștersul cu batista durează mult, după care, calm, Mihai ia paharul din mîna Mariei, răstoarnă toată vodca din sticlă în el, umplîndu-l pe jumătate, ca mai înainte. După ce i-l aruncă iarăși între ochi, Maria lasă paharul pe masă, pufnind scurt, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]