711 matches
-
Mediterana occidentală). Anul 1743 a început dezastruos pentru Împăratul Carol al VII-lea. Armatele franceze și bavareze nu au colaborat, iar feldmareșalul Broglie a fost plasat la comanda armatei aliate din Bavaria, creându-se o tensiune între acesta și comandanții bavarezi. Broglie s-a certat deschis cu mareșalul bavarez Friedrich Henrich von Seckendorff. Nu s-a putut menține rezistența datorită convergenței marșului armatei Prințului Carol pe Dunăre, Khevenhüller din Salzburg mărșăluind spre sudul Bavariei, iar prințul Lobkowitz din Boemia spre Naab
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Împăratul Carol al VII-lea. Armatele franceze și bavareze nu au colaborat, iar feldmareșalul Broglie a fost plasat la comanda armatei aliate din Bavaria, creându-se o tensiune între acesta și comandanții bavarezi. Broglie s-a certat deschis cu mareșalul bavarez Friedrich Henrich von Seckendorff. Nu s-a putut menține rezistența datorită convergenței marșului armatei Prințului Carol pe Dunăre, Khevenhüller din Salzburg mărșăluind spre sudul Bavariei, iar prințul Lobkowitz din Boemia spre Naab. Bavarezii, sub comanda contelui Minuzzi, au suferit un
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Broglie s-a certat deschis cu mareșalul bavarez Friedrich Henrich von Seckendorff. Nu s-a putut menține rezistența datorită convergenței marșului armatei Prințului Carol pe Dunăre, Khevenhüller din Salzburg mărșăluind spre sudul Bavariei, iar prințul Lobkowitz din Boemia spre Naab. Bavarezii, sub comanda contelui Minuzzi, au suferit un revers sever în orașul Simbach aproape de Braunau pe 9 mai 1743, orașul căzând în mâinile prințului Carol. O armata britanică comandată de regele George al II-lea al Marii Britanii s-a retras pe
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Noailles a făcut planuri pentru a pregăti o capcană armatei pragmatice și pentru a o distruge. Totuși, aliatul mareșalului Noaille, mareșalul Broglie, s-a retras . Puncte strategice din Bavaria s-au predat prințului Carol. Armatele mareșalului Noailles și cea a bavarezilor se aflau în inferioritate numerică în fața armatei pragmatice de 35 000 de soldați la 26 000 de soldați. Înainte ca mareșalul Noailles să ordone retragerea, armata sa a fost surprinsă și învinsă la 27 iunie 1743 de regele George la
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
toate acestea, Frederic și-a dat seama că coaliția nu era la fel de puternică ca prima. Nici Austria, nici Anglia nu au știut să exploateze victoria de la Dettingen. Mareșalul Noailles a fost condus spre Rin de regele George. Armatele franceze și bavareze au fost complet manevrate și stabilite în poziții cu pericol crescut între Aschaffenburg și Hanau, în defileul format de dealurile Spessart și râul Main. Însă, Armata Pragmatică nu i-a urmărit imediat pentru a-i ataca. Mareșalul Noailles a avut
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Spessart și râul Main. Însă, Armata Pragmatică nu i-a urmărit imediat pentru a-i ataca. Mareșalul Noailles a avut timp pentru a bloca ieșirea și a stabilit avansposturi împrejur. În acest moment, trupele aliaței au forțat liniile franceze și bavareze. Din cauza pierderilor mari al francezilor în urma bătăliei de la Dettingen și urmăririi, coaliția anglo-austro-hanovreza a obținut o victorie notabilă. Coaliția împotriva lui Frederic a slăbit brusc însă când la Sankt Petersburg a fost descoperit un complot pentru înlăturarea țarinei Elisabeta și
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
silezian. Frederic era neliniștit pe fondul succesului austriecilor și păcii separate încheiate cu Piedmont-Sardinia. A încheiat o nouă alianță secretă cu Ludovic al XV-lea al Franței. Franța a contribuit până atunci un sprijin auxiliar, ofițerii în Germania purtând cocarda bavareză, și doar cu Anglia căreia i-a declarat război oficial. Franța a declarat abia în aprilie război Austriei și Sardiniei. Din acest punct, Franța a planificat diversiunea cu care speră că vor cauza ieșirea Angliei din război. Armata franceză a
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
au fost aruncați într-o stare de confuzie de Ludovic al XV-lea ce s-a îmbolnăvit de variolă în Metz, iar starea sa era atât de gravă încât mulți se temeau pentru viața lui.Doar contele Seckendorf comanda forțele bavareze împotriva prințului Carol. Francezii n-au mai făcut nicio mișcare, iar Frederic s-a găsit izolat și expus atacurilor combinate ale austriecilor și saxonilor. Contele Traun, chemat de pe Rin, l-a menținut pe rege în Bohemia cu o forță unită
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
pe 8 ianuarie 1745 în cadrul Tratatului de la Varșovia. Pe 20 ianuarie, moartea împăratului romano-german Carol al VII-lea a determinat alegerea unui nou împărat. Fiul său, Maximilian al III-lea de Bavaria, nu era considerat competent pentru tronul imperial. Armata bavareză era din nou demoralizată și împrăștiată în timpul iernii, presată de armata austriacă, comandată de contele Batthyány, Baron Bernklau și contele Browne. Toate garnizoanele bavareze s-au mișcat spre est. Armata bavareză comandată de contele Torring a fost divizată și paralizată
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Fiul său, Maximilian al III-lea de Bavaria, nu era considerat competent pentru tronul imperial. Armata bavareză era din nou demoralizată și împrăștiată în timpul iernii, presată de armata austriacă, comandată de contele Batthyány, Baron Bernklau și contele Browne. Toate garnizoanele bavareze s-au mișcat spre est. Armata bavareză comandată de contele Torring a fost divizată și paralizată. Francezii sub comanda contelui Segur au mărșăluit în aceea zi. Forțele lui Segur erau copleșite de numărul superior al armatei austriece comandată de contele
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Bavaria, nu era considerat competent pentru tronul imperial. Armata bavareză era din nou demoralizată și împrăștiată în timpul iernii, presată de armata austriacă, comandată de contele Batthyány, Baron Bernklau și contele Browne. Toate garnizoanele bavareze s-au mișcat spre est. Armata bavareză comandată de contele Torring a fost divizată și paralizată. Francezii sub comanda contelui Segur au mărșăluit în aceea zi. Forțele lui Segur erau copleșite de numărul superior al armatei austriece comandată de contele Batthyany, astfel, Segur și forțele franceze fiind
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
, acronimul pentru Bayerische Motoren Werke AG (în traducere în română "Uzina Bavareză de Motoare SA"), este un producător german de automobile, motociclete și motoare. este o companie germană organizată ca societate pe acțiuni, înregistrată în DAX la Bursa din Frankfurt. În anul 2010, BMW Group a înregistrat cel mai bun an din
BMW () [Corola-website/Science/302986_a_304315]
-
de un cerc având în centru capul unui cal negru), au refolosit cercul, și au inserat în centru o imagine în oglindă a culorilor naționale ale Bavariei. Albul și albastrul au fost inversate în cerc față de poziția lor pe steagul bavarez, datorită considerentelor legale legate de utilizarea acelui simbol național în cazul unei mărci comerciale. Dar corespondența dintre numele companiei și imaginea din logo a continuat. Grila frontală caracteristică, de forma „rinichi dublu”, a fost prima dată folosită la modelul BMW
BMW () [Corola-website/Science/302986_a_304315]
-
iunie 1919 s-a înregistrat cu un "BMW IIIa", în secret, o înălțime de 9.760 de metri, atunci record mondial. 1922 principalul acționar "Camillo Castiglioni" a părăsit firma, a luat dreptul numelui BMW și s-a dus la firma bavareză de aeronave: "„Bayerische Flugzeug-Werke”" (BFW). "Bayerische Flugzeug-Werke" a rezultat din "Gustav-Otto-Flugzeugwerk", înființate la data de 7 martie 1916, de "Gustav Otto", un fiu a lui Nikolaus Otto, inventatorul Motorului-Otto. Localizarea uzinei în cartierul Milbertshofen a fost aleasă pentru că era aproape de
BMW () [Corola-website/Science/302986_a_304315]
-
joc pe idolii "treimii" lor: statuile lui Mahound, Tervagent și Apollyon sunt scoase din moschee și bătute cu bețe. În acea noapte, Baligant, emirul Egiptului, vine cu întăriri. Marsilion moare și Baligant preia conducerea. Carol își împarte oștile după naționalitate: bavarezii, germanii, normanzii, bretonii, flamanzii și burgunzii. Forțele creștine distrug armata musulmană într-o luptă pe viață și pe moarte, iar Carol îl doboară pe Baligant în duel. Armata creștină pătrunde în Zaragoza. Idolii și obiectele vrăjitorești din sinagogile și moscheile
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
Germaniei, unde există grupuri mai mari de șvabi veniți din Banat, ei își mențin obiceiurile și dialectul. De asemenea rămân în contact cu șvabii rămași în Banat. Dialectul șvăbesc din Banat s-a format din amestecul mai multor dialecte germane: bavarez, tirolez, franc, aleman, etc. De asemenea, cultura și tradițiile populare șvăbești sunt rezultatul influențelor mai multor regiuni ale Germaniei, aduse de emigranți în secolul al XVIII-lea. Dialectul șvăbesc s-a format treptat și s-a dezvoltat permanent. El se
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
oficial în partid, în 1924, cea mai importantă influență asupra gândirii sale politice având-o Gregor Strasser. Strasser ("cel mai abil dintre liderii naziști") lua partea "socialistă" din național-socialism mult mai în serios decât o făcea Hitler și alți lideri bavarezi ai partidului. “Național sau socialist! Ce vine mai întâi, și care vine mai târziu?” - a întrebat Goebbels retoric într-o dezbatere cu Theodore Vahlen și Gauleiter de Pomerania în ziarul partidului: "National-sozialistische Briefe" (Scrisori Național-Socialiste), al cărui editor era în
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
Mai întâi repararea socialistă, apoi vine eliberarea națională ca un vârtej. Hitler stă între cele două opinii, însă este pe cale să vină înspre noi complet.” Cu calitățile sale jurnalistice, Goebbels devine un aliat cheie a lui Strasser în neînțelegerile cu bavarezii asupra programului partidului. Conflictul nu a fost cu Hitler, ci cu locotenenții săi, Rudolf Hess, Julius Streicher și Hermann Esser care, după cum spuneau ei, administrau prost partidul în lipsa lui Hitler. În 1925, Goebbels publică o scrisoare deschisă "prietenilor mei de la
Joseph Goebbels () [Corola-website/Science/302287_a_303616]
-
spre care se accede printr-o scară monumentala. Aici se afla "Sala festivă", impozantă prin volumetrie și prin decorurile pictate datorate lui Francisc Storno (1879), de inspirație renascentistă, și "Capela Palatului", unde se păstrează picturi semnate de plasticianul de origine bavareză, Johann Nepomouk Schöph. Acesta, pe tavanul capelei, reconstituie printr-un desen expresiv și un colorit bine temperat bolta cerească, iar în pânza de deasupra altarului reda tema sfântului Carol Boromaeus rugându-se în timpul epidemiei de ciuma, ambele picturi înnobilând încapărea
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
care în anul 1242 arhiepiscopul de Mainz a dat ordin să se distrugă orașul. În 1296 regele romano-german Adolf von Nassau a fondat pe teritoriul de azi al orașului mânăstirea Klarenthal. În același an trupele regelui Ludwig der Bayer (Ludovic Bavarezul) au asediat în zadar orașul. Totuși mânăstirea Klarenthal și vecinătățile ei au fost jefuite și distruse. În 1525, în timpul războaielor țărănești, locuitorii Wiesbadenului s-au angajat în război, dar, după ce au fost învinși, și-au pierdut toate privilegiile. Ei și
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
îl confirma ca specialist în drept de stat, drept administrativ, drept internațional și teoria statului, dându-i posibilitatea să ocupe funcții oficiale sau catedre universitare în aceste domenii. În timpul războiului s-a înrolat, ca voluntar, într-un regiment de infanterie bavarez. În același an s-a căsătorit cu Pawla Dorotic, o presupusă contesă din Serbia, pe care o întâlnise la Görlitz, unde aceasta era angajată ca dansatoare. Ulterior s-a dovedit că Pawla nu era o contesă ci o impostoare.. Căsătoria
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
Carol I al României și Alexandru I al Serbiei, canalul navigabil de la Porțile de Fier. În aceeași zi a început o vizită oficială de trei zile în Regatul României. La 24 aprilie 1854, la Viena, s-a căsătorit cu prințesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach (Sisi), verișoara sa, care avea doar 16 ani. Sisi este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieții de la curte
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
fresce murale reprezentând imaginile unor conducători ai României independente și unele momente de referință din Istoria poporului român. Sala Gotică reprezintă o ambianță arhitecturală gotică, caracterizată prin arcuri frânte în ogive și prin candelabrele simple. Pardoseala este în desen gotic bavarez. Sala Norvegiană este inspirată din atmosfera specifică Nordului Europei, cu candelabre în forma unor corăbii ale vikingilor, plafon din lemn cu grinzi terminate în console, reprezentând chipuri de animale fantastice, inspirate tot din mitologia scandinavă, dând impresia de vechi interioare
Palatul Cercului Militar Național () [Corola-website/Science/302778_a_304107]
-
pus capăt rezistenței pasive și a reluat plata reparațiilor. În 1923 Rhenania și-a problamat independența cu sprijinul trupelor franceze, însă fără succes, iar în Saxa și Thurigina sunt înfrânte insurecțiile comuniste, iar în noiembrie 1923 a fost rezolvată criza bavareză. Inflația s-a agravat, un dolar fiind 4,2 mărci în 1914, iar în 1920-84 mărci, 1922-186 mărci. Germania a achitat în bani și în natură 8,2 miliarde de mărci de aur în perioada 1919-1923, însă rezistență pasivă a
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
conduși de ducii instalați într-un oraș roman sau o fortăreață, cum ar fi insula San Giulio de pe lacul Orta, la Nord de Novar. În 584, monarhia a fost restaurată în favoarea lui Authari, fiul lui Cleph, arian dar căsătorit cu bavareza catolică Theodelind. Lui i-a succedat Agilulf, al doilea soț al Theodelindei, a cărui domnie este destul de bine cunoscută grație corespondenței papei Grigore cel Mare: el a extins teritoriul longobard în Emilia și la nord cu Roma (pe care a
Longobarzi () [Corola-website/Science/302421_a_303750]