971 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > BAZAR SENTIMENTAL Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Poemul mi-e bazar sentimental Găsiți în el și lacrimi și surâsuri Căci sufletul îmi e fundamental Clădit să vă desfete în eresuri. Scot sentimentele ce le-am trăit Le pun în versuri pentru a destinde Sau pentru cei ce viața i-a-nrăit
BAZAR SENTIMENTAL de NELU PREDA în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378036_a_379365]
-
fără plată-i fac să își dorească S-atingă sentimentul cel frumos De dragoste, alean și chef de viață De optimism ușor molipsitor Așa ceva n-o să găsiți în piață, Poemul vă va fi de ajutor! Dar sigur ca în orișice bazar Poemul poate fi și trist și rece Cu ”mărfuri” felurite și bizar Cum fantezia doar realu-ntrece. De-aceea pentru voi ce-ați poposit Prin micul meu modest, poem-bazar, Am un îndemn - fiți harnici la citit Efortul vostru n-o să fie
BAZAR SENTIMENTAL de NELU PREDA în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378036_a_379365]
-
trist și rece Cu ”mărfuri” felurite și bizar Cum fantezia doar realu-ntrece. De-aceea pentru voi ce-ați poposit Prin micul meu modest, poem-bazar, Am un îndemn - fiți harnici la citit Efortul vostru n-o să fie în zadar! Referință Bibliografică: Bazar sentimental / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BAZAR SENTIMENTAL de NELU PREDA în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378036_a_379365]
-
pentru tineri vorbitori de germană, am primit în schimb un grup de polonezi vorbitori de rusă unde media de vârstă era de 60-70 de ani. Toți veniseră să vândă diverse la nudiștii noștri, înțeleg că acolo era un fel de bazar. Nici nu intuiam eu că există nudiști pe lume, o inocentă dezarmanta m-a urmărit toată adolescență mea și mă mai prinde și acum uneori din urmă. Dacă aș fi genul introspectiv, extremist de sincer i-aș spune blândă necunoaștere
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
lumânările de advent. Englezii scot moșul cu baterii de la naftalină și-l plasează în fața ușii, pe post de detector de mișcare, care strigă „Ho-Ho-Ho” când îi vine careva prea aproape. Americanii atârnă adevărate lanțuri și rețele electrice pe fațadele caselor. Bazarurile chinezești vând moși gonflabili în mărime naturală, de atârnat pe scărițe sau frânghii pe la geamurile caselor. Olandezii împart dulciuri, norvegienii împodobesc brazi importați. Se scot cizmulițe în fața ușii, se agață șosete la gura căminului, se cântă colinde în coruri, se
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
din senin,din pustiuri, umbre ale vieții ș-ale morții, veniți oarbe și șchioape și spuneți-mi de domnița, de viitorul ei...” Vai, m-a chemat Nicu și ghicitoarea nu a terminat de spus toată povestea... » « 10 august... Am vizitat Bazarul, aici toată lumea vinde, habar n-au ei de război ! O vizită la ambasada engleză, la Syrlei, englezul pus pe șotii care este prieten cu Nicu. Discuții în contradictoriu despre război, englezul susține sus și tare că Germania pierde războiul, Nicu
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
credința, îi sunt și enoriaș și sacerdot, iar singurătatea e doar chilia de ‘binecuvântare’” (ibidem). Este interesant de remarcat că, deși destructurată, inconsistentă, redusă la adieri, culori, umbre, siluete, deși fragmentată și generatoare de însingurare și deznădejde (“...ca într-un bazar de poeme ad-hoc, se destrămau combinațiile și permutările, unele într-altele, confuz, migrator...”; “Umbra e ecoul trupului meu de carne și sânge, de minte, inimă și simțire”), lumea evocată de Maria Nițu nu e despiritualizată. Nu i s-a retras
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
Relativa prosperitate și dinamismul economic nu înseamnă obligatoriu europenizare. Thouvenel schițează bilanțul pozitiv al unei vizite la Craiova, arătînd că "principala stradă este ocupată de prăvăliile care nu sînt, în realitate, decît barăci solid construite. S-ar zice, un imens bazar". Capitala Moldovei, Iași, pare imobilă, cu cei 50.000 de locuitori ai săi. Și aici inegalitățile sociale persistente, absența unei viziuni unice a societății îi șochează pe observatori. În 1839, haosul, față în față cu pluralitatea componentelor populației și cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
erau în "epoca de aur". Formale, formale, dar frații lucrau serios pentru că sperau într-o "achiziție". Acum, fiecare înșfacă ceva din atelier sau din debara și pune pe panou, la Victoria (minunat-proletcultă denumire, nu?) Ce poate ieși de-aici? Un bazar. E necesară o regîndire a saloanelor. Decît așa, mai bine lipsă. Zic eu toate astea... dar ce caut, atunci, cu o lucrare (fie ea și nouă) pe panoul blamatului Salon? Of, duplicitatea noastră funciară! E o fotografie celebră, cu steagurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de tandrețea lui Octav) Ei...! (lunecînd) Dar văd că te-ai lansat tare! Octav: ...Cu ce vă servim? Avem de toate... insomnii rebele... haz de necaz... chinuri răsuflate... sentimente la preț redus... Prețuri convenabile! Mona: Da ce-i aicea, dragă, bazar de sentimente uzate?! Octav: Adevărul e că ne-am lărgit profilul... Vrem ca aici să funcționeze un... cavou cultural... turistic... spiritual... Mona: Interesant! Și chiloțeii ăia de damă... au o valoare culturală... turistică?! Octav: Absolut! Chiloțeii sînt numai așa, de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
O, da, sigur... la noi sînt foarte multe lucruri originale... Tomy: Și se cîștigă bine? Nae: Întreabă dacă se cîștigă bine... Octav: Da... chiar foarte bine... Nae: (traduce) Da... se cîștigă foarte bine. Tomy: Dar văd că aici e un bazar! Octav: Așa e... un cavou universal... Tomy: Bazar am văzut la Istanbul... Nae: Zice că bazar a văzut la Istanbul. Octav: Păi de acolo ni se trag toate... ciubuc..., bacșiș..., războaie..., Ștefan cel Mare..., Brîncoveanu..., ciocolată..., sugiuc..., șalvari, harem... Nae
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lucruri originale... Tomy: Și se cîștigă bine? Nae: Întreabă dacă se cîștigă bine... Octav: Da... chiar foarte bine... Nae: (traduce) Da... se cîștigă foarte bine. Tomy: Dar văd că aici e un bazar! Octav: Așa e... un cavou universal... Tomy: Bazar am văzut la Istanbul... Nae: Zice că bazar a văzut la Istanbul. Octav: Păi de acolo ni se trag toate... ciubuc..., bacșiș..., războaie..., Ștefan cel Mare..., Brîncoveanu..., ciocolată..., sugiuc..., șalvari, harem... Nae: Păi tu ce naiba faci aici! Octav: Nu ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Întreabă dacă se cîștigă bine... Octav: Da... chiar foarte bine... Nae: (traduce) Da... se cîștigă foarte bine. Tomy: Dar văd că aici e un bazar! Octav: Așa e... un cavou universal... Tomy: Bazar am văzut la Istanbul... Nae: Zice că bazar a văzut la Istanbul. Octav: Păi de acolo ni se trag toate... ciubuc..., bacșiș..., războaie..., Ștefan cel Mare..., Brîncoveanu..., ciocolată..., sugiuc..., șalvari, harem... Nae: Păi tu ce naiba faci aici! Octav: Nu ți-am spus că aicea e centru cultural...! Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dar, bine-nțeles, se stăpînesc) Preotul: Și zgomotul ăsta se cheamă muzică. Octav: ...Hard... Preotul: ...Aici s-ar potrivi o muzică bisericească... ești, totuși, în cimitir... aici e un sfînt mormînt... un cavou... Octav: Dar e și bar, părinte... și bazar... Credeți că s-ar potrivi o muzică bisericească cu chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
relațiile cu țara noastră, din partea autorităților iraniene. Astfel, la una din recepțiile oferite de misiunea noastră la Teheran, a participat ministrul de externe și un număr mare de înalți funcționari, fostul prim-ministru Tabatabai și numeroși comercianți cu influență în bazar (barometrul relațiilor comerciale ale Iranului). Un bancher sunnit, ai cărui părinți au fost asasinați de șiiți, ne-a fost de mare ajutor în relațiile cu lumea financiară. Ne-au sprijinit îndeosebi marii comercianți evrei și armeni. Șeful Poliției Teheranului ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
foc. Programul agrar care viza exproprierea pământurilor aparținând marilor moșieri și clerului au făcut ca la mișcarea condusă de Frontul Național să se alăture moșierimea, care, în mare parte, trăia în Occident, clerul și o bună parte a comercianților din bazar. Ideile cuprinse în programul anunțat de șah nu au fost îmbrățișate. Nici celelalte măsuri cuprinse în programul Revoluției Albe nu au fost primite cu entuziasm de populație; dimpotrivă, cele din reforma agrară au fost întâmpinate cu o ostilitate crescândă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
categoriile sociale din întreaga țară. Moșierii, care în bună parte își duceau traiul în străinătate, trimiteau, prin contrabandă, armament și muniții triburilor din Nordul Iranului. Acestea s-au răsculat și au început o luptă de gherilă împotriva armatei. Comercianții din bazar (clasa mijlocie cea mai numeroasă) s-au raliat protestanților, atacând și incendiind clădirile și mașinile instituțiilor de stat și pe cele publice. Preoții îndemnau la revoltă, chiar la răsturnarea monarhiei. Câteva săptămâni, Teheranul, mai ales străzile și piețele din apropierea bazarului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
bazar (clasa mijlocie cea mai numeroasă) s-au raliat protestanților, atacând și incendiind clădirile și mașinile instituțiilor de stat și pe cele publice. Preoții îndemnau la revoltă, chiar la răsturnarea monarhiei. Câteva săptămâni, Teheranul, mai ales străzile și piețele din apropierea bazarului, cartierul guvernamental s-au transformat într-un adevărat teatru de război. Unitățile motorizate ale armatei, dotate cu armament și muniție, trăgeau din plin, făcând victime în fiecare zi. Moscheea din Qom, reședința conducătorului suprem al șiiților, a devenit cartierul general
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
regale nu puteau pune capăt răscoalei, care lua o amploare din ce în ce mai mare. Moșierii aflați în Europa se îngrijeau ca, prin portul Khorramsharh (cel mai mare din Orientul Mijlociu), să ajungă în țară armament din ce în ce mai modern. Portul arăta mai curând ca un bazar de război (dar și de droguri). Mărfurile erau introduse ilegal sub ochii polițiștilor și ai jandarmilor. Deși exista interdicția totală de introducere în țară a efectelor militare, a drogurilor, a țigărilor și a băuturilor alcoolice, puteai cumpăra armament modern, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1930), în ale cărui poeme se consumă, atingându-și ținta, o tentativă de adâncire și nuanțare a înțelesurilor b., chiar de reabilitare a sensului lui moral: „Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann”. Pitorescul, cromatica și viermuiala de bazar oriental nu lipsesc din viziunea poetică barbiană a acestui „Orient” imaginar, dar oricât ar fi ele de puternice, sensul unei astfel de reverii e dincolo de „descripție” și de valorile plastice: Selim (din afara ciclului, dar ținând totuși de atmosfera lui), vânzătorul
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
dacă îl va implica mai mult pe Crey, îi va mai ostoi cheful de a face minuni pe cont propriu. "Dumnezeu! Toți ne visăm Dumnezeu într-un fel sau în altul. Iar aici pe orbită noi avem un fel de bazar de minuni. Minuni ieftine, minuni spectaculoase, minuni mincinoase... Alegerea lor e una dintre puținele ocazii în care omul își poate manifesta cu adevărat liberul-arbitru." Oamenii nu au renunțat foarte ușor la pictarea pereților chiar și când nu mai rămăsese nici un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
editare, Asociația Studenților Musulmani din România, Editura Islam, Timișoara. Le Coran. Traduit de l’arabe par Jean Grosjean, coll. „Points”, série „Sagesses”, éd. Philippe Lebaud, 1979. Ali, Abdullah Yusuf, Ashraf, Muhammad, 1969, The Holy Qur-an - text, translation and commentary, Kashmiri Bazar, Lahore (text bilingv arab-englez). Arberry, J. Arthur, 19983, The Koran, translated with an Introduction, Oxford University Press. Bausani, Alessandro, 1961, Îl Corano - introduzione, traduzione e commento, Samsoni-Firenze. Blachère, Régis, 1980, Le Coran (al-Qor’an), Editura G.-P. Maisonneuve et Larose
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lecțiilor Înainte de culcare și distanțarea progresivă a acesteia În timp. A nu se uita că, pentru reținere și repetare, este mai bine să se lucreze pe secvențe fracționate, să se stabilească ordinea ideilor, să se evite o memorare de tip „bazar”. Memorarea cere concentrare asupra unei idei, unui fapt, pasaj, personaj, vers, proverb; asupra unei expresii, metafore etc. După cum memorarea depinde și de propriile stări afective, de atitudinile manifestate față de datele problemei; de exprimarea unor opinii, opțiuni și decizii, deci de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Adică? Pentru că, din pricina toleranței ei, există acolo toate felurile de orânduiri și cel care vrea să proiecteze o cetate - ceea ce noi am făcut acum - are posibilitatea să aleagă felul de cetate care îi este pe plac, ca și când, ajungând la un bazar de regimuri politice și alegând, el ar putea astfel plănui cetatea sa. Probabil - grăi el - că n-ar duce, într-adevăr, lipsă de modele! Faptul că nu există nici o obligație de a exercita magistraturi în această cetate, nici dacă ai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
destul de clar că nu se poate decupa mesajul lipsit de echivoc al acestui dialog, dar putem conchide, alăturându-ne propunerii lui Andrei Cornea, care, folosindu-se de analogia cu democrația, așa cum este ea prezentată de Platon, ca un fel de bazar de idei, teme și concepții de la care se pot revendica și inspira numeroase filosofii, ideologii chiar profund divergente, crede că și Republica în sensul ei profund este tocmai diversitatea și enorma ei receptivitate la interpretare, iar mesajul ei ar fi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]