1,402 matches
-
readmiși de Giulio al II-lea, au format-o pe aceea care și astăzi se numește capela Giulia. Pe lângă aceste două capele, s-au mai format succesiv și cea Laterană pentru bazilica San Giovanni din Lateran și cea Liberiană pentru bazilica Santa Maria Maggiore. Numărul cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține elemente, maximum doisprezece; în secolele următoare, numărul a crescut și cuprindea bărbați, copii și/sau evirați. Exemplul capelei pontificale a fost urmat imediat și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în Storia della musica (1757) și în Esemplare o sia Saggio ... di Contrappunto (1774). Însă vocea oficială cea mai autoritară a fost aceea a Papei Benedict al XIV-lea. În apropierea anului jubiliar 1750, preocupat de situația liturgică a principalelor bazilici romane în care răsuna o muzică profană, și pentru a nu-i scandaliza pe pelerinii ce urmau să sosească în orașul papal, pontiful a încercat remedierea situației. A publicat astfel, în anul 1749, o lungă enciclică numită Annus qui, care
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
gregorian, și, pentru acest motiv, merită să fie primită, împreună cu cântul gregorian, în funcțiunile cele mai solemne ale Bisericii, precum sunt cele ale Capelei Pontificale. Va trebui, deci, să fie restituită și ea în cadrul ceremoniilor de cult, în special în bazilicile cele mai semnificative, în bisericile-catedrale, în seminarii și celelalte institute ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului, ca preotul să aștepte la altar
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și documentat. Studiul, materializat într-o amplă și explicită sinteză istorico-arheologică, oferă, spre aprofundare individuală, bibliografia de la sfârșit. Istoria paleocreștinismului local, bazat pe o serie de probe arheologice incontestabile, identificate pe pământ românesc, unde au fost descoperite peste 30 de bazilici, diferite monumente de factură creștină (morminte, altare, cruci, cripte martirice...) etc. Prin această operă, autorul ne introduce într-o atmosferă pătrunsă de istorie, bazată pe probe concrete, evitând povestirile sumare. Acestor prime patru volume tematice, documentate, explicate și succinte, le
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri arheologice extra-coemeteriale sunt analizate elementele din bazilicile paleocreștine și din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
oscilat de la interesul pentru viața din mediul rustic dintre Dunăre și Marea Neagră și anumite săpături la vilele rustice (Capaclia, Niculițel, Horia, Telița etc.), la diferite așezări și cimitire (Enisala etc.), la arta sculpturală ori limesul romano-bizantin. Descoperirile de caracter creștin (bazilici, cripte, necropole etc.) din întreg spațiul dobrogean al secolelor IV-VI, de la Niculițel, Noviodunum, Halmyris, Axiopolis, Histria, Tropaeum Traiani etc. au fost tot atâtea contribuții aduse la promovarea arheologiei românești din secolul XX, prin publicarea monografiilor unor situri arheologice (Dinogeția
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
est și de sud și două mai mici pe latura de sud. Sistemul defensiv cuprindea, în afară de incintă, două valuri de pământ cu șanț. În interiorul cetății au fost cercetate o serie de edificii publice și private aparținând secolelor VI-VII: trei bazilici, pretoriul, locuințe și parte din sistemul stradal. Necropola romano-bizantină ocupa zona locuită anterior (sec. I a.Chr. - IV p.Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și baptisterii în formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria, Adamclisi sau Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină care, cu siguranță, a avut cel puțin o necropolă. În 1965 cercetările arheologice au fost reluate de Maria
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
obținerea unor date mai clare privind topografia, stratigrafia și formele de ocupare a sitului, a adoptat ca metoda de investigație sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sondajul stratigrafic combinat cu extinderi locale în suprafață, determinate de caracterul sau importanța descoperirilor. În acest mod au fost redegajate bazilica trinavă și porțiuni din incinta romano-bizantină, cercetate anterior de P. Nicorescu. S-au efectuat cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la conturarea unor insulae din perioadele greacă, romană și romano-bizantină ale locuirii în acest centru urban antic. În 1990 s-a inițiat un program de cercetare a necropolei tumulare de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un unicat în întregul bazin pontic). Asistăm la existența unei lotizări de tip familial, a unei rețele de alei și străzi care asigura accesul la unitățile acesteia. Cu această ocazie, în acest sector, a fost identificată și cercetată și o bazilică paleocreștină extra muros cu amenajări subterane de un tip nemaiîntâlnit printre monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
monumentele contemporane ale Dobrogei. În anul 1998, în sprijinul afirmației de mai sus, cercetătoarea Irina Achim, în Monumente de cult creștine în provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda (sec. IV-VI p.Chr.), considera prezența criptei, element compozițional al planului bazilicii, vrednică de luat în considerație, fiind o expresie a venerației față de martiri, cripta este plasată mai în toate cazurile în presbyterium, fără să fie însă o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru primele secole ale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o prezență obligatorie pentru existența unui locaș de cult cel puțin pentru primele secole ale erei creștine. Abia în secolul al VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unde se desfășoară necropola; o serie de astfel de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele funerare, pe latura sud. În bazilica cimiterială (11,40 m x 4,95 m) au fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele funerare, pe latura sud. În bazilica cimiterială (11,40 m x 4,95 m) au fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se pot verifica în textele martirologiilor, susținute de confirmarea unei inscripții grecești (prima jumătate a secolului IV): (Martirilor) Kyrillus, Kyndeas și Tasius le
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
provincia dunăreană. Textelor din martirologii li se adaugă și unele epigrafe grecești descoperite la Axiopolis, Tomis și Niculițel (jud. Tulcea), care nu fac altceva decât să confirme anumite date din actele martirice. Al doilea monument, situat mai spre sud (atașat bazilicii cimiteriale), este o capelă funerară (4 m x 2 m) ce a aparținut probabil comitelui federat Gibastes și fiicei sale Anthusa, potrivit textului lespedei funerare: +Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]