1,688 matches
-
printre picioarele meselor cărora le știam structura fibrelor, greutatea, gramajul și gustul băuturilor din pahare, analiza chimică a frunzelor tocate din țigări, constatând uimit lipsa tutunului, am făcut cubajul camerei, dimensiunea în țoli a țevilor, precum și structura moleculară a unui bețiv adormit, puterea în hertzi a melodiilor izvorâte din player-ul cârciumii, vedeam gărgăunii din capul lui Gustav și undele browniene, toate învelite de solzi în progresie geometrică, numai că la el erau în regresie aritmetică, sensul era schilodit, pricepeam după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nicăieri în orașul ăsta nu poți să scapi de vagabonzii care roiesc în jurul tău veniți din toate colțurile țării, și de taximetriștii obraznici care abia așteaptă să te jecmănească. Am uitat unde mă aflu, își dă seama Roja, în timp ce privirile bețivilor încep să-l cerceteze din cap pînă în picioare, figuri tîmpe, danturi stricate, găsește o masă liberă într-un colț retras, își croiește drum printre norii de fum spre ea și se așază trăgîndu-și un scaun. Aici previziunile Bătrînului se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un pahar cu rachiu, și de data asta îl duce la buze golindu-l dintr-o înghițitură, simte rana palpitîndu-i, cu asta am închis și capitolul ăsta, se gîndește simțindu-se dintr odată părăsit, neluat în seamă, pierdut printre ceilalți bețivi. Mai dorește domnul un rînd? aude vocea bărbatului care îi umple din nou paharul fără să aștepte răspuns. Între timp omul cu mustață a înfulecat o bucată de cotlet cu tot cu garnitură, și-a achitat nota de plată și a dispărut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și cu restul la TVR ca să ne adresăm țării. Pînă acum, nici o dezamăgire, dacă poți să-ți închipui, continuă domnul Președinte, cu excepția unor zvonuri care au venit de pe Baricadă, unde cică s-au găsit cîțiva să facă pe deștepții, animale, bețivi, golani ordinari. Dar incidentul a trecut neobservat, răzvrătiților li s-a băgat imediat pumnul în gură. Bineînțeles, bineînțeles, domnule Președinte, dar să nu uitați că forțele au fost totuși disproporționate. Ce n-aș fi dat eu să fi avut măcar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să îndruge. Părințelul de exemplu mi se plîngea în fiecare seară că de cînd începuseși tu să-l vizitezi pe Timișoara nu se mai vindeau decît maximum o duzină de bilete pe zi, adăugă Angelina. Că nu mai pariau decît bețivii. În rest nimeni nu-i mai călca pragul de parcă cineva i-ar fi blestemat peste noapte agenția. — Vă spun eu că doar făceau pe victimele, zise Roja. Cînd colo, n-aveau nici pe dracu’. Afacerile le mergeau strună, nici vorbă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ochi și ce musteață mai avea feciorul dascălului și câte cunoașteri avea el pe partea ceia Însorită și care se tot umbrește de-un timp Încoace! Avea o meserie frumoasă, știa să facă bani buni dar dacă știam eu ce bețiv are să se facă nu mă lăsam furată și strigam la tata sau la Todiță! Da’ parcă Îi bine șașa, bogdaprosti și har Domnului! Da, Aneta... Poate să aibă oleacă de noroc cu băietu’ lu’ Darie din Șăpti draci, tocmai acolo
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba el este, Savetă-fată! Să fie sănătos, tanti! Mulțam! Fa Ileană, nu te superi că te-ntreb, da Victor ce mai face, s-o Însurat, trăiește bine sau a ajuns un bețiv și s-o-nbolnăvit din cauză că și-o pierdut femeia dintâi? Lasă-l tu Aglaie că-i bine! Apoi, un munte de om călare pe un munte de cal, fără s-o salute pe Mamaia tună: Băi, tu trebuie să fii Valerică! Să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
blocului, admonestări reciproce ale pasagerilor din autobuzele aglomerate constituie sursa lui de inspirație pentru „înnoirea“ limbajului poetic. Rezultă o poezie dezlânată și trivială, o poezie fără poezie, care nu-l iluminează pe cititor (mai curând îl întristează, ca monologul unui bețiv): „de doi lei rahat cu glugă / cică se strică vremea / unde-o bagi nu mai intră / acum tot eu o scot / să-ți cumperi spray când stai cu mine / păpușă nu te pierde voi fi cu tine / mă zână mă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-nfrupt / Din frumusețile tale / CA un vultur / Asupra prăzii sale.“ (Rapiditate) „Și când / Ne-am împăcat/ M-am bucurat / CA un naufragiat / Ce ajunge la mal / Nevătămat“ (Bucurie) etc. Curios este faptul că multe comparații se referă la îndeletnicirea de bețiv: „Te strâng în brațe / Cu ardoare / CA un boschetar / O sticlă de tărie / Mare.“ (Îmbrățișare) „Sorb / Cu voluptate / Dintre coapsele tale / Plăceri nemăsurate / CA un bețiv / Din sticlă / Vise deșarte.“ (Voluptate) „Aroma / Trupului tău / Mai dăinuie / În memorie / CA pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Nevătămat“ (Bucurie) etc. Curios este faptul că multe comparații se referă la îndeletnicirea de bețiv: „Te strâng în brațe / Cu ardoare / CA un boschetar / O sticlă de tărie / Mare.“ (Îmbrățișare) „Sorb / Cu voluptate / Dintre coapsele tale / Plăceri nemăsurate / CA un bețiv / Din sticlă / Vise deșarte.“ (Voluptate) „Aroma / Trupului tău / Mai dăinuie / În memorie / CA pe gâtlejul ud / Al unui bețiv / Mirosul de tărie“ (Aroma) etc. Singura surpriză oferită cititorilor constă în aceea că uneori „ca“ este înlocuit cu „precum“. Dar substituirea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Cu ardoare / CA un boschetar / O sticlă de tărie / Mare.“ (Îmbrățișare) „Sorb / Cu voluptate / Dintre coapsele tale / Plăceri nemăsurate / CA un bețiv / Din sticlă / Vise deșarte.“ (Voluptate) „Aroma / Trupului tău / Mai dăinuie / În memorie / CA pe gâtlejul ud / Al unui bețiv / Mirosul de tărie“ (Aroma) etc. Singura surpriză oferită cititorilor constă în aceea că uneori „ca“ este înlocuit cu „precum“. Dar substituirea se produce rar. Ioan Hada, autoproclamat în titlul volumului „faraon“, rămâne adeptul de neclintit al adverbului „ca“. Drept urmare, cartea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pregătire intelectuală caută într-o epigramă umorul, nu simpla încălcare a unor restricții lexicale. Aculin Tănase nu devine subtil nici când recurge la aluzii la viața sexuală. Aceste aluzii sunt rudimentare și lipsite de orice echivoc, ca glumele spuse de bețivi: „Unui afemeiat cu chelie: Când te ții de ghidușii / Și mai faci pe fantele, / Zi-mi: cu care din chelii / Zăpăcești amantele??“ „Cu noaptea-n cap...: Baba asta cu dambla / Și cu oftică pe moșu’ / Cică nu s-ar ambala
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
voi fi bun de muncă. Țîrr, sună telefonul. Sar ca un arc, mă dumiresc unde sînt și ce-i cu mine și apăs pe butonul cu telefonașul verde. Ce faci, bătrîne? aud o voce pe un fond de hărmălaie de bețivi. Mă... culcasem. Așa devreme? Noi sîntem cu toții în păr. Unde? întreb prostește. La Dorohoi. Uite, Vasiliu vrea să-ți vorbească. Care Vasiliu? Ăla cu fabrica. A, da, răspund imbecil. Ți-l dau la telefon. O voce de bețiv mă ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
hărmălaie de bețivi. Mă... culcasem. Așa devreme? Noi sîntem cu toții în păr. Unde? întreb prostește. La Dorohoi. Uite, Vasiliu vrea să-ți vorbească. Care Vasiliu? Ăla cu fabrica. A, da, răspund imbecil. Ți-l dau la telefon. O voce de bețiv mă ia amical: Vă mai aduceți aminte de mine? Da, ceva parcă îmi amintesc. Ne-am întîlnit la Boston, în aeroport. Ce mai faceți? Bine. Vi-l dau și pe Nicu puțin. Dă-mi-l. Cînd pot trece pe la dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Umbrelele încercau să ocrotească capetele pleoștite ale rarilor trecători de pe ulița Podișului. Pînă și cîinii, harnici de obicei, s-au adăpostit pe unde au putut, lăsînd paza în seama nimănui. Chiar și pe un timp ca acesta, adică de cîine, bețivii sfidează pneumonia și își văd de drum, uzi leoarcă, dar cu chef de vorbă. Vasile Portofel era unul dintre aceștia. Îi spunea lumea Portofel pentru că a fost la vremea lui cel mai abil hoț de portofele. Acum ajunsese rău de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de bîrfa lumii care l-ar fi remarcat în această ipostază neașteptată. Separeul se reocupă de cîțiva clienți gălăgioși și cam bădărani. Fetița, vino încoa! țipă un client. Diana se apropie cu precauție, avînd o mare experiență în relațiile cu bețivii. Clientul o prinde de mînă, o mîngîie pe fund. Diana rîde crispat și sufletul ei plînge discret. Servește clienții și-și înghite amărăciunea. Ce viață nenorocită! Își amintește de Rodion și i se adună altfel de lacrimi în ochi. Bietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Uită-te la bețivan, spune băiatul cu un dezgust necamuflat. O fi bețivan, dar este un om totuși... De ăștia n-am milă. Îmi este silă de ei... Tinerii trec pe celălalt trotuar și grăbesc pasul, neîncetînd să privească înspre "bețiv". Își dau seama că nu procedează ca niște adevărați creștini, și-și motivează aitudinea prin argumente ipotetice. Dacă te apropii de ăștia, te poți trezi cu un cuțit în burtă. Mai bine este să eviți buclucul. Te pot acuza că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era răcoroasă și tînărul o strînge pe fată lîngă el. Îți este frig? Da, puțin. Dar mă frămîntă omul acela, nu cred că este beat. Pui pariu că este beat criță? Nu știu sigur. Dar dacă este înjunghiat de vreun bețiv? Ce treabă avem noi? Dar dacă este un om în necaz? Trecem așa, ca pe lîngă un cîine? Nu te supăra, avem vreo vină noi? Sigur că avem. Sîntem sau nu sîntem oameni? Tînărul nu prea găsește argumente, devine iritat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în semiîntuneric împietriți. Nu știu unde să se îndrepte. Dacă era mai devreme..., suspină fata. Dar de unde știi că va muri? Nu știu, dar sora a zis clar că "dacă era ceva mai devreme"... De unde să știm noi că nu era un bețiv? Du-mă acasă, te rog. Tinerii merg în tăcere, ținîndu-se de mînă. Ajunși la destinație, fata spune scurt: La revedere. La revedere, răspunde băiatul. Despărțirea celor doi tineri nu a adus liniștea în sufletele lor. Fata căuta anunțurile deceselor prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu sîntem oameni? Păi, n-am fost? Nu ne-am întors? Ne-am întors, dar era prea tîrziu. Tinerii s-au dus la biserica unde Ionel era resemnat total. L-au privit atent și au înțeles imediat că este el, "bețivul". Iubirea dintre cei doi tineri a mai durat ceva timp. Fata însă, în cele mai intime momente, vedea un om, în semiîntuneric, cu o mînă ținîndu-se de o bară metalică și din care dispărea încet, încet, pîlpîirea vieții. Dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mintea sa, Marcel le răspundea în gînd sincer: Să mă mîndresc la colegii de pahar? Cum ar putea ei să înțeleagă atmosfera din acest amfiteatru? Viața lui Marcel a fost o înșiruire de relații cu fel de fel de brute, bețivi, golani și doar la facultate acumulase ceva, dar a pierdut prea ușor totul, după aceea. Omul reface drumul parcurs și constată că nici nu i-a plăcut cultura. Seara, Mirela citea cîte o carte și adormea tîrziu de tot, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
două ori pe zi. O dată dimineața devreme și a doua oară spre seară. Nu-i trebuie mult alcool la cele vreo patruzeci de kilograme și la etilismul cronic pe care l-a contractat în lunga și insistenta sa practică de bețiv. Mă cauți? mă răstesc puțin la el. Da. Am treabă. Bine că ai. Poți să-mi zici despre ce este vorba? Despre vot. A, despre vot zici. Da. Bine, te ascult. Eu vă ascult, se îmbățoșează moșul. În cazul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care îl însoțește pe El și încearcă să ghicească care este "salvatorul" bietului sat. Cortul mare acoperă o porțiune din tribună și băncuțe frumos aliniate așteaptă auditoriul. Grătarele scot fum și, mai ales, mirosuri, iar berea umple halbe pîntecoase. Doi bețivi se așează la rînd la bere. După, țipă amfitrionul, un hoț de crîșmar care ar oferi mai ușor halbele pline cu sîngele său decît cu berea... muncită de el. Omul și-a pus în cap să fie dom' primar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era la o crîșmă cu patru golani, așezați cu toții la o masă situată într-o rezervă. Fumul de țigară devenise parte integrantă din compoziția aerului greu, irespirabil. Aburii de alcool expirați dădeau o notă aparte acelui miniunivers, cunoscut doar de bețivi. Dintre toți bețivanii aceia, Tiberiu era cel mai răsărit, adică domina prin răcnetele care îi reduceau pe ceilalți la tăcere. Eu, unul, nu mă duc nici mort! Nici noi, dom' Tiberiu. Chiar dacă m-ar trage cu tractorul... Și noi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cerceteze. Șeful s-a sculat, a făcut baie, a mîncat și apoi a comandat scurt: Hai, plecarea. Gata, șefu'. Cu Dacia?! Bate mai puțin la ochi, șefu'. Ei, bravo! Așa te vreau. Super! Divorțul cu scandal În grupul lor de bețivi, Tureanu trecea drept cel mai dotat din punct de vedere intelectual. Făcuse liceul sanitar și chiar practicase vreo doi ani meseria de felcer sau ceva pe aproape. În prezent avea profesia de bețiv și își susținea viciul muncind pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]