436 matches
-
Pe verandă până la ora 9½. Cald. Sâmbătă, 2/14 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Elisabeta la pavilionul de vânătoare, ei mai târziu la castel, până la ora 12½. Dejunat în pavilionul de vânătoare, invitați Aladro (ministrul plenipotențiar al Spaniei) și beizadea Ghica. După-amiaza scris și citit acolo. Cu Elisabeta la castel. Seara nimeni la masă. Puțină lume în Sinaia. Bamberg la Sigmaringen. Duminică, 3/15 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Ora 9 biserică. Cu Elisabeta la castel. Întâlnit pe Behr
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
feminine terminațiile -ă (casă, fată, libelulă, masă), -ea (perdea, stea), -ià (nuia, raia), -à (basma, mușama), -a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au aceleași terminații, sunt de genul masculin: papă, pașă, popă, tată, vlădică, vodă, beizadea, Mircea, Zaharia, Toma, Mihăiță, Lică etc. Substantivele terminate în vocala -o, în (accentuat) și în diftongii -ou, -eu sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine: flamingo, ateu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
după câte am înțeles . - Șătrarule, răspunse Ruset, noi nu cerem dec ât o făr âmă de pită și un ceas de odihnă. Rugăm pe cinstita gospo dină să nu se tulbure și să nu se ostenească. Gospodina se închină în fața beizadelei, sărutându-i mâna întinsă, fără s o atingă cu degetele sale. - Măria ta - zise ea, bine ai venit la noi și te rugăm să nu te superi de pat rău și de hrană puțină. Din ce ne-a dăruit Dumnezeu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu sunt prejudiciați de același tip de asocieri. Ești liber să faci orice fel de analogii. Asocierea se face sistematic doar în privința femeilor și nu și a bărbaților, când de pildă lui Victor Ponta nu-i spui Nicu Ceaușescu (o „beizadea” răsfățată și cu tupeu), în schimb unei femei îi spui Elena Ceaușescu sau Ana Pauker... Când voi vedea că analogiile se fac de ambele părți, o să consider că ține de libertatea de exprimare. Când e vorba însă de unidirecționare, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe că domnitorul Mihail Sturza a înființat în 1840 Școala de Arte și Meserii din Iași. Printre meșterii de aici se afla și fierarul Cristian Pester, care a cumpărat de la beizadea Calimah o bucată de pădure la Breazu și a transformat-o în scurtă vreme într-un adevărat Paradis al distracțiilor orășenilor. Aici a fost întâlnit uneori și Eminescu. Meșterul avea două fete frumoase, Luiza, căsătorită cu V.A.Urechia, istoricul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
asociat aici decadenței occidentale și, implicit, homoerotismului prelaților papistași. Nota bene, scena de mai sus va fi reluată și amplu dezvoltată într-un alt roman, Principele, unde tot un secretar, venit din Occident, messerul Otaviano, ultrarafinat cultural, va conduce dezmățul beizadelelor deșucheate de la Hanul Cailor. Acolo, însă, nu va mai fi nevoie de niciun Cicerone, de niciun magister ludi și de niciun privitor inocent pentru spectacolul lipsit de eufemisme al orgiei. Pe un alt etaj al decadenței acestei societăți pe care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
scurtă paranteză istorică și filologică. Bărbatul dintr-o familie domnitoare europeană purta, în Italia, titlul de „principe” (capodopera lui Machiavelli e Il Principe), în Franța - „prince”, în Germania „Fürst” și „Prinz”. în Moldova și Țara Romînească, omologul său se numea „beizadea”. După alegerea în fruntea Principatelor Unite, domnitorului Alexandru Ioan Cuza i se spune atît „principe”, cît și „prinț”. La fel, apoi, și lui Carol de Hohenzollern, pînă la declararea Regatului. Sub influența franceză și cea germană, „prinț” e folosit mult
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost provocate de grupurile de agitatori ai lui Voronin (puși să facă asta pentru a justifica represiunea și inventatul amestec al României). Nu în ultimul rând, se impune dezvăluirea uriașului aparat de extorcare și escrocherie al mafiei comuniste patronate de beizadeaua Oleg Voronin. Apoi ar trebui, așa cum inteligent spunea domnul Chirtoacă, mutat protestul din instituțiile publice în piață și la televiziunea aservită puterii. În fine, vor avea nevoie de răbdare și de nădejde în ciuda aparențelor că sunt singuri, abandonați de o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut în Grădina aleșilor, zisă a Primăverii, Muc cel Mic avu o copilărie grea, din care n-a mai ieșit niciodată. Nevoit a se juca numai cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-alde Gornel Dilu, bietul Muc era mereu ciuca bătăilor și a batjocurii găștii, deși - se bagă din nou naratorul - nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache Caragea, fiul domnitorului Caragea. Paralel cu ospățul lui Tuzluc, este descris un altul, dat tot În casa acestuia, dar de Dinu Păturică. Amicii lui Păturică sunt: Tudor Ciolănescu, Neagul Chioftea, Zamfir Ploscă, Vlad Boroboață, toți aflați În slujba unor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mustărie, ne-am zis, cumva intrigați de mirosul insinuant ca un vals de Chopin. În sfârșit, am fost poftiți la partea a doua și am avut surpriza să vedem cum grupul de oficialități locale molfăia satisfăcut, ba chiar una dintre beizadele se scobea între dinți de zor. Și așa am realizat că după cvartetul lui Spătărelu s-a servit o mică gustare caldă, la botul calului, cum se spunea cândva, care a satisfăcut pe cei îndreptățiți la astfel de servicii. Doamnele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
acelui rău văzut de Rusia, și adunarea, în Basarabia, a mai multor mii de greci și de arnăuți bine înarmați, având scopul mărturisit de a trece Prutul și Dunărea, pentru a pune capăt împărăției otomane. În capul lor se găsea beizadea Alexandru Ipsilanti, fiul lui Constantin Ipsilanti, maior general în serviciul Rusiei și adjutant al împăratului Alexandru I. Acest monarh, care se afla atunci la Congresul din Laybach, a dezaprobat mai pe urmă fapta lui Ipsilanti și l-a șters din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de țările lor cu Poarta. Ei cereau aplicarea capitulațiilor ca în oricare alt teritoriu otoman, refuzând să accepte autonomia de care se bucurau Principatele. Beizadea Nicolae Suțu vorbea, în acest context, de „pornirea cicălitoare care caracterizează consulatele europene din Orient și care nu mai poate fi tolerată de acum înainte, Țara Românească bucurându-se, la umbra tratatelor, de o cârmuire regulată”. Sudiții englezi rămâneau expuși
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în partidul de la putere. Generalul Lecca, președintele Camerei și șeful unui mare grup de moldoveni, combate o convențiune încheiată de guvern cu Banca Națională. Peste câteva zile, la Senat, Ion Brătianu susține un proiect de lege pe care îl combate Beizadea Mitică, președintele Senatului, iar Senatul votează cu președintele. Bineînțeles, guvernul nu a căzut, dar Ion Brătianu simte că începe să aibă prea mulți dușmani și rivali. Apoi, uitându-se în jurul său, vede deodată golul, toți vechii lui tovarăși de luptă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. Popa Tache cântă Rezemat în bâtă, Bătăușii ține Isonul pe vine. Pe la Zece Mese, Păruieli mai dese, Pe la șapte Nuci, Bătăi cu măciuci. Junele Missir Suge din clondir. Petre Grădișteanu Îi trage cu borcanu, Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Etc. etc. Acest Ionică Frumosu cânta vara prin diferitele grădini publice, apoi făcea cheta care-i producea câțiva lei. Dar se ducea și în unele case particulare unde
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
se înțeleagă cum că războiul ar putea izbucni între Rusia și Austria din cauza Bulgariei, ceea ce ar trebui să ne îndemne ca să ne strângem rândurile. Face, dar, apel la opoziție ca să uite rivalitățile și să ajute guvernul să poată ține neutralitatea. Beizadea Mitică Ghica, președintele Senatului, ia cuvântul și face același apel patriotic. Deși întrunirea era numai a majorității, Petre Carp se află în sală. Majoritatea aflând, îl cheamă să vorbească, dar Petre Carp stă impasibil; atunci Ion Brătianu apare la tribună
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Însărcinarea dată lui Beizade Mitică Ghica de a forma cabinetul era numai o încercare de a diviza opoziția și de a prelungi șederea la guvern a partidului liberal. Partidul liberal, după 12 ani de putere, se dezobicinuise de durerile opoziției. Beizadea încercă mai întâi o combinație cu junimiștii, în guvern trebuia să intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Marghiloman. Combinația căzu. Apoi o combinație cu Mihail Kogălniceanu, cu Pache Protopopescu, Constan tin Boerescu, Alexandru Lahovary. Nici această încercare nu avu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
combinație cu junimiștii, în guvern trebuia să intre Petre Carp, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Marghiloman. Combinația căzu. Apoi o combinație cu Mihail Kogălniceanu, cu Pache Protopopescu, Constan tin Boerescu, Alexandru Lahovary. Nici această încercare nu avu soartă mai bună. După ce Beizadeaua depuse mandatul, se făcu încercarea cu un minister prezidat de Mihail Kogălniceanu, dar condiția pusă de toți opozanții era: dizolvarea Camerelor. Ion Brătianu pleca de la putere, dar nu voia să cadă și partidul, el se temea de excesele celor cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fără pasiune politică. Dovadă e faptul că, după căderea guvernu lui conservator, în 1876, n-a mai luat o parte prea activă la luptele politice, ceva mai mult, a primit de la guvernul Brătianu postul de ministru plenipotențiar. Dimitrie Ghica sau Beizadea Mitică era un personagiu mai mult reprezentativ și fără convingeri politice. Conservator prin naștere, prin tradiție, prin educație, avea, însă, și licăriri liberale, ceea ce dovedea că nu era cu totul neaccesibil noilor idei ale epocii. Foarte vanitos, foarte „plin de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
liberal. În timpul guvernului lui Lascăr Catargiu n-a jucat alt rol afară de acela al unei vanități măgulite. Cu toate aceste slăbiciuni, a jucat, totuși, un însemnat rol politic în numeroase momente istorice ale țării. Asupra activității sale de om public, Beizadeaua a publicat, în septembrie 1856, o broșură în limba franceză, intitulată: Quelques pages de ma vie (Câteva pagini ale vieții mele). În această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
broșură în limba franceză, intitulată: Quelques pages de ma vie (Câteva pagini ale vieții mele). În această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848 pe dealul Spirei. Dar să vorbească Beizadeaua: „Câteva săptămâni mai târziu - [în urma revoluției care a răsturnat pe George Bibescu] - comisarul împărătesc Fuat efendi, convocând a doua zi după sosirea sa pe locuitorii Capitalei în delegațiune pe câmpia Cotrocenilor, nici suferințele, nici prescripțiile medicilor nu mă putură ține
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
11-16). Din compararea textului francez cu acela românesc se poate stabili cu oarecare certitudine că primul - mai complet - constituie originalul, iar al doilea, cel românesc, o traducere, făcută sau revăzută de Dim. Ghica. Opresc aci reproducția din broșura pe care Beizadeaua a semnat-o: Le Prince Démetrius Ghika. Din aceste câteva rânduri se vede caracterul lui Ghica: mândru, bun român, spirit cavaleresc, leal dar vanitos și nu om de acțiune. În ziua de 13 sep tembrie 1848 s-a mărginit să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dezorganiza sistematic adversarii. Acesta a fost secretul lungii sale guvernări. Chiar și încercările de mai mică importanță le-a tratat la fel. Așa de exem plu partidul democrat național al lui Beizade Grigore Sturdza. În scurt timp, partidul fu lichidat, Beizadeaua fu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul său de poliție, fu reintegrat în armată cu gradul de colonel, avocatul Petre Borș, alt intim al Beizadelei, fu ales deputat. Numai către sfârșitul guvernării, Ion Brătianu pierdu darul atracțiunii, precum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
democrat național al lui Beizade Grigore Sturdza. În scurt timp, partidul fu lichidat, Beizadeaua fu ales senator, maiorul Alex. Florescu, care era prefectul său de poliție, fu reintegrat în armată cu gradul de colonel, avocatul Petre Borș, alt intim al Beizadelei, fu ales deputat. Numai către sfârșitul guvernării, Ion Brătianu pierdu darul atracțiunii, precum am spus - și a căzut prin ceea ce l-a făcut să trăiască; a căzut din cauza necredinței oamenilor. Ion Brătianu a fost omul providențial al epocii sale. Deși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]