KorAP: Find »[drukola/base=beldie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...26 >

640 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463

el aici cu o suită de poeme în proză), Eugeniu Ștefănescu-Est, M. Săulescu, Eug. Speranția, Th. Solacolu, Al. Vițianu, Nae Ionescu (viitorul filozof interbelic!) și Dem. Theodorescu, cărora li se adaugă sămănătoristul „disident” I. Dragoslav (portretizat de Iser) și Constantin Beldie, omul de legătură de la Noua revistă română... A fost, pe drept cuvînt, remarcată exigența estetică în selecția textelor: intrat în etapa revoltată, simbolismul românesc se maturizează, iar manifestul revistei are mai mult decît o notă în plus față de entuziasmul auroral

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
și psihologie se va orienta, alături de I.L. Caragiale, către Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, arătîndu-se deschis chiar colaborării cu socialiștii. Noua serie a revistei sale (1908-1916) reflectă această orientare eclectică, deschisă, nediscriminatorie. Sub influența secretarului de redacție Constantin Beldie, paginile literare se deschid tot mai mult către estetism (aici va publica un poem și viitorul Tristan Tzara, alături de A. Maniu, I. Iovanachi, D. Iacobescu, Ion Pillat, Emil Isac ș.a.). În Memoriile sale, Beldie va evoca, nu fără nostalgie, „liberul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Sub influența secretarului de redacție Constantin Beldie, paginile literare se deschid tot mai mult către estetism (aici va publica un poem și viitorul Tristan Tzara, alături de A. Maniu, I. Iovanachi, D. Iacobescu, Ion Pillat, Emil Isac ș.a.). În Memoriile sale, Beldie va evoca, nu fără nostalgie, „liberul acces în revistă dat tuturor nebunilor, tuturor inadaptabililor (...) victimele unei originalități proprii greu de definit sau de identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist. Literații cei tineri de școală nouă, admonestați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Gună din Lunatecii): „de origine poloneză, fostă femeie ușoară culeasă dintr-un cabaret, aceasta se va metamorfoza peste cinci decenii în «tovarășa Bogdan», soră la serviciul deparazitări din Spitalul Central, mereu tunsă băiețește, cu glas și alură de bărbățoi” (C. Beldie, op. cit., p. 166)... Tunsă á la garçonne și cu atitudini foarte libere, „prietenă” a scriitorilor de la Terasa Oteteleșanu, Mica Bogdan-Pitești a servit, cu nurii ei androgini, drept model unor pictori precum Camil Ressu, Pallady sau Pascin. Mateiu Caragiale și-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
și lui Arghezi (...) Omul scria bine și avea intuiții de critic pe care nici Simu, nici Zambaccian, nici Kalinderu, bogătași «onorabili» în ochii unui Lovinescu, nu le-au avut.” (Jurnal de epocă, Ed. Eikon, 2003, vol. II, pp. 346-347 ). Constantin Beldie (citîndu-l apocrif pe actorul Ion Iancovescu într-un „dialog mimat ca dintre un prepus al comandaturii germane și directorul ziarului Seara”): „- Dumneata, domnule Bogdan-Pitești, ai primit mulți bani de la noi, cu condiția să scoți o gazetă de mare tiraj, - și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
napoleoni de aur! - V-am mîncat banii, e adevărat, dar nu v-am tras pe sfoară! Căci cum v-ați închipuit dumneavoastră că un trădător de țară ca mine s-ar fi putut să nu fie dublat de un escroc?” (Beldie, op. cit., pp. 166-167). Momentul 1910. Antiacademismul postimpresionist și critica de artă. Theodor Cornel, Tudor Arghezi Dacă în literatură momentul rupturii antiacademice este anul 1912, în zona artelor plastice, un istoric al artei precum Theodor Enescu îl plasează în 1910 (v.

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
al Insulei minulesciene. Student la Filozofie, viitorul mentor al „tinerei generații” interbelice fusese și preparatorul liceanului Ion Eugen Iovanache, care-l va portretiza în romanul Lunatecii sub numele de Fane Chiriac. Iată-l „prins” în evocarea memorialistică a lui Constantin Beldie: „Specia sa antropologică era a omului de cafenea - de Terasa Oteteleșanu, peste drum de redacția noastră, - ușor de identificat după anume stigmate caracteristice: lenea și oboseala congenitală a omului, inaplicația lui la muncă și exhibiționismul rhetorului căutînd succese de «galerie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
cîmpului decît ca pitoresc”. Iconoclasmul este expresia unei nevoi de purificare (aristocratică) a artei „murdărite” de utilitarismul burghez: „Întoarce mănușa frazelor pe dos cînd s-a murdărit pe față”. Curînd însă, va fi „întoarsă pe dos” și mănușa insurgenței. Constantin Beldie vede în această trădare a curajului estetic inițial un simptom al versatilității morale: „Epocă unică și de foarte scurtă durată în cariera acestui scriitor, ale cărui variații stilistice de mai tîrziu (niciodată și la nimeni, ca la Adrian Maniu, n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
De la Sociologia literaturii la Teoria comunicării. Studii și eseuri, traducere de Sanda Chiose-Crișan, studiu introductiv de Constantin Crișan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 33). O echipă devenită - în cadrul avangardismului autohton - un prim „val”... Din nou, Memoriile lui Constantin Beldie par a oferi cel mai expresiv-sintetic tablou memorialistic (și profil cultural-psihologic) al „echipei” postadolescentine „fugite de la școală”, cu formațiunea ei „boemă”, animată de „acel liberalism intelectual al timpului, de acel mare curent de circulație universală a ideilor și sentimentelor la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
simboliste, era bucuria și desfătarea noastră bilunară, mai cu seamă pentru a sa Révue de la Quinzaine, atît de bogat informată de mișcarea ideilor în toate ramurile și în toate țările” (op. cit., pp. 65-66). Deși insuficient sub raport „sociologic”, inventarul lui Beldie indică - pe lîngă juvenila, teribilist-entuziasta ardere a etapelor - influența zdrobitoare a librăriei franceze ca filtru al noutății artistice asupra tinerilor „moderni” din Micul Paris. Capitolul III. Publicistica literară preavangardistă a tînărului Ion Vinea: nn promotor critic al postsimbolismului Nu există

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
semnate în paginile Noii reviste române de către profesorul Ramiro Ortiz - în special cele despre noua generație de scriitori, simpatizanți ai futurismului, grupați în jurul micilor reviste La Voce și Lacerbo (Giuseppe Prezzolini, A. Sofici, G. Papini ș.a.). În Memoriile sale, Constantin Beldie dezvăluie și implicațiile politice ale colaborării romanistului și medievistului italian, complicate cu „rolul, mai puțin simpatic, de agent al expansiunii politicii italiene la noi, el însuși fiind plătit la catedra sa din România de guvernul italian, cu salariul respectiv primit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
italiene la noi, el însuși fiind plătit la catedra sa din România de guvernul italian, cu salariul respectiv primit de la catedra sa rezervată în Italia”, exprimat prin articole favorabile acțiunilor expansioniste ale Italiei în Africa sau Albania, de pildă. Același Beldie apreciază că stilistica futuristă a fost preluată printre cei dintîi - prin intermediul profesorului Ortiz, autor și al unor reportaje de război pe această linie - de către Nae Ionescu (Beldie, op. cit., p. 151). „Într-adevăr, Ortiz - care își va aduna respectivele articole sub

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
articole favorabile acțiunilor expansioniste ale Italiei în Africa sau Albania, de pildă. Același Beldie apreciază că stilistica futuristă a fost preluată printre cei dintîi - prin intermediul profesorului Ortiz, autor și al unor reportaje de război pe această linie - de către Nae Ionescu (Beldie, op. cit., p. 151). „Într-adevăr, Ortiz - care își va aduna respectivele articole sub titlul Italia modernă, Editura «Ancora», București, 1925 - apreciază rolul de «agitatori morali» al tinerilor în cauză, determinant pentru intrarea Italiei în război, fără însă a privi cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
filozofii idealiști germani, apoi Eminescu și, îndeosebi, Caragiale. Textele sale - elaborate în nenumărate variante, cu o fervoare maniacală - încep să circule informal în mediile boemei bucureștene din anii neutralității (v. în acest sens și spectaculoasele evocări din Memoriile lui Constantin Beldie). După toate aparențele, ele au fost elaborate independent de influențele mișcărilor europene de avangardă (sesizînd, mai tîrziu, asemănările, autorul își va subintitula unul dintre manuscrise „schițe și nuvele... aproape futuriste”). Nu știm însă cîte dintre ele erau deja elaborate în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
20). Format în mediile cafenelei simboliste, viitorul mentor autohtonist al „tinerei generații” interbelice - Nae Ionescu - e discutat, și el, prin prisma influenței Futurismului, practic neluată în considerare pînă acum de istoricii literari. (Sub acest aspect, mărturiile memorialistice ale lui Constantin Beldie, fostul secretar general de redacție al Noii Reviste Române, rămîn documente subiective deosebit de prețioase.) În fapt, primii noștri avangardiști au preluat din Futurismul italian doar componenta estetică, radical novatoare și „mașinistă”, în vreme ce revoluționarii de dreapta ai „tinerei generații” interbelice vor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
aus der Zeit, Zürich, 1927, La fuite hors du temps, journal 1913-1921, Editions du Rocher, Paris, 1993 Ball, Hugo, „Dada à Zurich” în vol. Le mot et l’image (1915-1916), L’ecart absolu-poche, Col. Les Presses du reel, Dijon, 2006 Beldie, Constantin, Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București. 1900-1950, Editura Albatros, București, 2000 Bogza, Geo, Jurnal de copilărie și adolescență, Editura Cartea Românească, București, 1986 Caragiale, Mateiu I., Opere, ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, Editura Fundației

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302

corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale Prefecturii județului Tecuci. Printr-o adresă a comunei, din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala Salcia”, pe considerentul că învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că „a livrat 462 kg miere de la stupina comunală” și solicită confirmarea

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

apăr ut la 11 septembrie 1987 și a fost sponsorizat de Întreprinderea de rulmenți din Bârlad. Celelalte două din anii 1988 și 1989 au beneficiat de sponsorii: IEPAM și ABROM Bârlad. 247 * Albumul creștinului Albumul creștinului de preot Constantin T. Beldie, vol.I Bârlad 1939, p.125-126: “Ce nume trebuie să dăm copiilor noștri?” Scopul pentru care cel ce se botează - fie copil sau vârstnic - este următorul: în primul rând se arată prin aceasta un adânc respect față de cei care au

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie 1928 citim: 304 editorialul: Folcloriștii noștri Pompeiu Hossu Longin, născut la 30 august 1897, în comuna Cormenin, plasa Ileanda Mare, județul Someș; „Studii și cercetări” de C. Enescu - Bughea; „Datine și credințe” de Const P. Beldie, Ion C. Mara, Ion N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I. Leuștean, Vasile Corce, Aur elian Borsianu; „Poveste” - de Lucian Costin; „Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I. Leuștean, Vasile Corce, Aur elian Borsianu; „Poveste” - de Lucian Costin; „Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De‐ ale copiilor”: Dorina P. Beldie, Lucian Costin, Iosif N. Dumitrescu; „Boala la oameni și animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui), G. A. Cosmovici (Tg. Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N. Mateescu (R. Vâlcea), D. Mihalache (Golești - Radei, Muscel), A. Moise

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
începere de la 1 ianuarie 1941 atribuțiile de redactori la “Lumina vetrelor” erau îndeplinite de Elena Leon, licențiată în litere. Semnau în revistă: preot A.C. Cosma (În alte vremi), Gheorghe Dorneanu (Leroi-Ler), Gh. Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie semna și expedia poezia “Scrisoare de pe

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
al lucrării Ion Iftime. Semnau articole: arhid. Ilie Murărașu, Giușcă Gabriela, pr. Dumitru Șușnea, pr. Negru Nicolae, pr. Marin Constantin, pr. Mihai Căpățână, pr.Tufaru Petru, pr. Filimon Savin, pr.Ioan Petru, pr. Bostaca Nicolae, pr. Dumitru Popa. * Nicolae Stelian Beldie scrie: Din toate punctele de vedere, Păstorul Tutovei se prezintă ca o bună revistă. Am fost obișnuiți să vedem în revistele diferitelor asociații, tribune care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
or A. G. Stino și Gh. Ursu. Colaborează în acest număr : Pr. I. Gh. Ghervasie, Pr. Ic. Corneliu M. Grumăzescu, Marieta L. Creangă, Pr. Gh. Armașu, Pr. I. P. Olariu, Gh. Ursu, A. G. Stino, Delapraja, C. Rânzescu, Vasile Țirica, Pr. Const P. Beldie etc. Pagina recenziilor, bogată. Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr. 3-4 397 Remarcăm poezia d-lui G, Ursu, Sora Moartă, din care cităm: „Și m'a durut amarul, ce 'n mine îl adun „Că drumurile noastre de-acuma sunt închise

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină. Revista bârlădeană plină de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]