611 matches
-
bat clopotele", o micromonografie a vieții și a operei, a aventuroasei parabole a omului și scriitorului (1921, Galați - 1998, Berlin). Tânărul Croh va debuta ca inginer constructor într-un București posteblic plin de ruine, și va sfârși în exilul său berlinez (în care se afla încă din anii '80) ca reputat profesor, istoric și critic literar. Va fi înmormântat după canoanele ritului mozaic, odată cu soția lui, Ruth, ce nu rezistase veștii decesului la spital al soțului. În afara ambasadorului Tudor Dunca, au
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
M. Zorin Un bărbat și mai multe femei Maliughin Malițioasa mea fericire Am muncit o zi să alcătuiesc acest repertoriu. Niciunul dintre texte nu a fost montat. De altfel, la cîteva luni directorul a fost demis și Studioul, închis. Salata berlineză românească din Austria... Domne', ce să mai zic? E a doua oară cînd umilesc spațiul germanic! Nu cu arta deși nici artistic nu m-am făcut de rîs, prezentînd în premieră mondială un text de Ionesco, despre care lumea zicea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
proprietara pensiunii, ne oferi o prăjitură bine făcută vișine pe canapea și negrese cu fulgi de migdale. Dar lovitura, seara, după al doilea spectacol, dat cu sala plină, măi fraților, românul de mine a dat-o: am gătit o salată berlineză care i-a lăsat pe austrieci cu gura căscată! (așa cum, acum zece ani, i-a terminat și pe nemții din Köln!). Am gătit 30 de porții, dar după cum s-au aruncat pe ea, am înțeles că nu strica să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
stat în preajma lor... 36 Figurantul revoluționar (un destin spectaculos) 36 Cameleoni au fost, ei mai sînt încă, și-or fi, în neamul românesc! 36 Un (altfel de) lup, mîncat de (un altfel de) oaie! 36 Propunere de repertoriu 36 Salata berlineză românească din Austria... 36 Povestiri cu rozătoarele din teatre... 36 Un arhivar al anecdoticii teatrale 36 Un manual pentru facultățile de teatru, semnat Vlad Mugur 36 Normal și paranormal la Shakespeare 36 "Al nouălea val" & mitangiii din edituri 36 Și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
7 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 51. 8 Ibid., p. 53. 9 Cioran și muzica, p. 32. 10 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, Emil Cioran, p. 28. 11 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, p. 51. 12 Emil Cioran, Aspecte berlineze în Calendarul no. 5, decembrie 1933. 13 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 140: "Frențe al conocimiento objetivo se reivindicó el conocimiento del hombre mismo, conocimiento trágico por șu misma naturaleza,un conocimiento que no podía adquirirse con el auxilio
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Emil Cioran, Caiete ÎI, pp. 62-63. 15 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 174. 16 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți: Emil Cioran, Apocalipsa după Cioran, p. 28. 17 William Kluback, Michael Finkenthal, Ispitele lui Cioran, p .138. 18 Emil Cioran, Aspecte berlineze, Calendarul nr. 5, decembrie 1993. 19 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Ed. Echinox, Cluj, 1990, prefață de Dan Cioran Mihăilescu, p. 16. 20 Ibid., p. 16. 21 Emil Cioran, Mon pays, Humanitas, 1996, p. 10. 22 Ibid., p. 7. 23 Ibid.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de fiecare dată salvarea la viitoarele alegeri...pînă la suprimarea oricărei alegeri, sau participă la 1 mai hitlerist din 1933, înainte de a fi dizolvate. Îmbinînd confruntarea violentă cu bandele oacheșe în stradă, și tovărășiile îndoielnice precum greva sîngeroasă din transporturile berlineze în noiembrie 1932, dusă împotriva sindicatelor socialiste și cu naziștii (10 morți, dintre care 2 polițiști), KPD-ul susține în continuare unitatea la bază, adică trăiește speranța de a-și ralia masele socialiste denunțîndu-le șefii. Dar, cu excepția unei slabe proporții
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mai curînd o rețea relațională de decidenți, care nu depășește cîteva zeci de persoane. Lumea politică germană (autorități federale și regionale) este rareori în contradicție cu opțiunile acestui centru. Landerii joacă un rol activ în finanțarea studiilor comerciale prospective. Senatul berlinez are participanți în cabinetele de studiu ce evaluează posibilitățile de afaceri în țările Europei de Est și în Statele Baltice. Sindicatele germane sunt, grație antenelor lor exterioare, foarte active în apărarea intereselor economice germane în străinătate. Discursul oficial german asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
usum delphini și pentru adulmecătorii de esen țe fine. Regăsești în paginile de față ceva din subțirimea de spirit cordială a lui Paul Zarifopol, chit că, măcar în parte, temperamentul acestui prieten al lui Caragiale s-a împlinit în promenade berlineze cu marele clasic, nu la Versailles ori prin castelele de pe valea Loirei. Vigilența cu care se scrutează cultura de limbă franceză se complinește, prin darurile scripturistice ale Simonei Modreanu, prin finețea de caligraf și artizan al imaginilor și impresiilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
persuadare hipnotică decât de frumusețe fizică" (1999: 223), deși, evident, Christina este (sau, dacă mi se permite să fiu răutăcios, fusese) și o femeie frumoasă. 95 Totuși, Ilina Gregori observă, din unghiul poieticii, că este perfect plauzibil ca un sejur berlinez, din august 1936, al lui Eliade, "peisajul capitalei naziste cu cromatica lui halucinantă" (2002: 143), altoit asupra actelor de demență socială românească (asasinarea lui Duca), să fi hrănit "pe căi subterane imaginația lui Eliade de-a lungul celor două săptămâni
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este constelația tensionată în care trecutul și prezentul se oglindesc unul în celălalt și intră astfel într-o relație dialectică. Ultimul capitol va identifica și analiza câteva dintre imaginile de acest tip ale lui Benjamin, în special din cartea Copilărie berlineză la 1900. Jacobson punctează sensul apelului la imagine pe care Benjamin îl face în reprezentarea caracterului mesianic al istoriei. Sursa biblică este oferită de Geneză, în care prezența divină se face sim țită în profan ca imagine (chip) al lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
însă acestea să mai fie teologice? Este întâlnirea cu materialismul una derivată dintr-o „secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului (și a fizionomistului acestuia) va sta, mai jos, în centrul discuției. Palmier identifică, tot în istoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fără a fi menționat explicit, este Léon Daudet (Paris vécu), cu „tehnica“ deprinsă de Benjamin de a cartografia subiectiv un oraș. Redarea vieții (bios, notează autorul german) în mod grafic este modalitatea în care, în Berliner Chronik sau în Copilărie berlineză..., este asumat proiectul proustian al restaurării memoriei detaliului. Pe harta închipuită astfel sunt punctate locurile cu însemnătate și care poartă un chip anume în istoria personală: „hotărâtoarele“ bănci din Tiergarten (entscheidenden Tiergartenbänke), cum le numește surprin zător Benjamin, drumurile spre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
scrierile urbane ale lui Benjamin în cinci categorii: scrieri scurte, cu caracter jurnalistic, redactate între 1924 și 1928, despre Napoli, Moscova și Marsilia; scrieri influențate de suprarealism și marxism, precum Einbahnstrasse (1925-1926); scrieri autobiografice, precum Berliner Kindheit um Neunzehnhundert (Copilărie berlineză la 1900, 1934) sau Moskauer Tagebuch (1927); proiectul grandios al Pa ssagen-Werk sau scrierile despre Baudelaire care se centrează pe imaginea Parisului începutului de secol XX; reflecții fragmentare despre arhitectură sau structuri spațiale urbane în diferite alte scrieri, neavând însă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
moreover, a historical typicality. As Alexandra Richie reports, the verdict on Wilhelmine Berlin of the famous cultural guide Baedeker was that it was «theatrical» and «showy»“. Modernismul extrem și rolul esențial pe care îl joacă tehnica în constituirea peisajului urban berlinez de la începutul secolului XX se traduc în problematizarea radicală a identității. Orașul devine fantasmatic datorită înlocuirii rapide a formelor și a tensiunii între vechi și nou. Textul jurnalistic creează, după cum anunțam în introducere, orașul. Henri Lefebvre, de exemplu, consideră lumea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
transformă pe aceasta din urmă în spațiu politic, atunci când o sesizează ca pericol, prin prisma unui conflict, ca primejdie a uitării sau ca nedreptate a prezentului. Interesant este ceea ce Adorno afirmă, în acest sens, în postfața din 1950 la Copilărie berlineză..., și anume că „autobiografia“ lui Benjamin nu este o privire retrospectivă, contemplativă asupra unei epoci trecute. Dimpotrivă, „asupra lor [a acestor scrieri] planează umbra Rei chului hitlerist. Ele cunună, ca prin vis, groaza pricinuită de Reich cu lucruri ce au
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Colportajul urmelor face astfel ca orașul să-și piardă identitatea pe care i-o dă reprezentarea dominantă a prezentului și să dea la iveală chipuri uitate ale trecutului. Accesul spre „Mumele“ locului, după cum spune Benjamin în fragmentul „Tiergarten“ din Copilărie berlineză..., devine posibil prin experiența revenirii, a recunoașterii și a construirii lumii în intervalul dintre trecut și prezent. Dacă, din punct de vedere politic, experiența urbană este asumată de figurile marginale ale metropolei, din punct de vedere teologic, ea revine celui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chiar trimite la o astfel de înțelegere a „ontologiei“ de pe fundalul scrierilor sale atunci când discută despre felul cum în care afectată experiența urbană a copilăriei de limitele temporale ale percepției directe. Cum se întipăresc pe chipul Ber linului din Copilărie berlineză... evenimente petrecute înaintea nașterii autorului? Care este regimul ontologic al imaginilor stratificate în memoria colectivă? Benjamin sugerează un răspuns în Berliner Chronik (1932): „die zweite Hälfte des neunzehnten Jahrhunderts liegt gewiß diesseits von ihr [die Grenze kindlichen Erinnern] und sie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de a „redeem for the present the redeemer of things““. Rememorarea copilăriei înseamnă, de fapt, reactualizarea unei modalități paradigmatice de revrăjire a lumii și de recuperare a ceea ce istoria, în înclinația ei decisivă pentru uitare, lasă în urmă. Imaginile copilăriei berlineze a lui Benjamin vor fi, așadar, imagini dialectice, în care lumea burgheză a începutului secolului XX este sesizată în aspectul ei critic, din perspectiva anticipației propriei disoluții. În oglindă, parcă, disoluția pe care imaginea orașului burghez o vădește copilului este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
le dovedește caracterul dialectic: moștenite, ele ajung pe mâna anticarilor, la fel cum mo numentele, uitată fiind semnificația lor originară, devin simple repere geografice cotidiene sau locuri de joacă. Un alt chip pe care îl capătă orașul în amintirea copilăriei berlineze este cel al labirintului. Deja, după cum am încercat să arăt, acesta este o imagine dialectică a orașului și a experienței urbane ca atare, iar parcurgerea sa reprezintă mișcarea prin care orașul „crește“ în profunzimea sa, proliferează neintențional, își pune în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mască, labirint, fantasmă. Preluând vag o idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare la care tre buie să se răspundă; la fel, Berlinul începutului de secol nu este pentru Benjamin un ideal, un oraș
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Lumpensammler ul) sau al colecționarului, într-o formulă complexă, aflată sub un acut simț al istoriei și al conflictului social. De fapt, experiența urbană la aceste din urmă personaje este rezultatul unui joc privat de inocența copilului, iar rememorarea copilăriei berlineze are pentru Benjamin rolul de a asuma și a accentua această pierdere. Regăsim în Copilărie berlineză..., fragmentare, gesturile esențiale ale experienței urbane pe care am încercat s-o descriu până în acest moment: gestul critic al ieșirii de sub dominația mamei (și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și al conflictului social. De fapt, experiența urbană la aceste din urmă personaje este rezultatul unui joc privat de inocența copilului, iar rememorarea copilăriei berlineze are pentru Benjamin rolul de a asuma și a accentua această pierdere. Regăsim în Copilărie berlineză..., fragmentare, gesturile esențiale ale experienței urbane pe care am încercat s-o descriu până în acest moment: gestul critic al ieșirii de sub dominația mamei (și a cartierului burghez care întregea această dominație); gestul recuperator al colecționarului, care nu vizează noul, ci
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a jocului este și modul în care orașul, „locul de joacă“, devine, cum încercam să arăt mai sus, un „cosmos lingvistic“. Purtarea unui nume este esențială, ea oferind o cale spre însăși natura lucrului. Cel puțin două locuri din Copilărie berlineză... sunt revelatorii din acest punct de vedere. Primul este fragmentul „Steglitzer ecke Genthiner“, „Steglitzer colț cu Genthiner“, în care Benjamin povestește cum strada mătușii sale Lehmann era, în copilărie, învăluită de magia unei etimologii subiective: Steglitz-Stieglitz (sticlete). Această magie a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu mai fie vizibil, totul devenind egal, indiferent între cadrele fotografiei. Penumbra, lumina incertă a lămpii, a lunii sau a felinarelor cu gaz spun mai multe despre constituția obiectelor decât soarele sau iluminatul electric. Fragmentul „Der Mond“, „Luna“, din Copilărie berlineză... poate fi invocat în sprijinul acestei idei. Lumina lunii, notează Benjamin chiar la începutul textului, transformă pământul (Erde) într-un „antisau parapământ“ (Gegenoder Nebenerde). Creația se revelează, astfel, ca ruină, ca semn al morții: „endlich ist die Schöpfung heimgekehrt und
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]