351 matches
-
Studitului adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți, în vol. Fiziolog. Bestiar, ediție de Cătălina Velculescu și V. Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
culturii românești. Studii și note filologice, Editura Cronica, Iași, 2002, p. 7-33. 136 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Probleme controversate, Editura Minerva, București, 1973, p. 360-367. 137 Idem, p. 250-253, 332-336. 138 Maria Magdalena Székely, Bestiarul lui Neagoe Basarab, în vol. Lumea animalelor: realități, reprezentări, simboluri, p. 207-208. 139 Vezi Daniel Barbu, op. cit., p. 156-176. 140 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Tomul IV. Adăogiri și îndreptări, Edițiunea Academiei Române, București, Socec& Co., 1944 141
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 314 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 316 Ibidem. 317 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale unor imagini din manuscrise, din iconografia creștină sau pur și simplu din pictură, sculptură, miniatură ș.a.m.d. Autorul german îl pomenește și pe Cantemir, însă doar în treacăt, fără să dea semne că ar ști foarte multe despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 340 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253. 341 C.G. Jung, op. cit., p. 211. 342 Adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despre bestiarul acestuia. Cine l-ar putea învinovăți? 340 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 253. 341 C.G. Jung, op. cit., p. 211. 342 Adunare de la filosofii cei vechi pentru firea osebirilor a oarecărora vietăți de Damaschin Studitul, în Fiziolog. Bestiar, p. 96. 343 Iată câteva indicații oferite, cu toată conștiinciozitatea și încrederea în utilitatea lor, de Hildergade von Bingen, în op. cit., p. 175: "Omul care se teme că va fi ucis de otravă să pună o unghie de unicorn sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 475 Idem, p. 253. 476 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 477 Ibidem. 478 Idem, p. 480. 479 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 481 Idem, p. 480
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Binghamton, New York, 1992, p. 201. 475 Idem, p. 253. 476 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 477 Ibidem. 478 Idem, p. 480. 479 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 481 Idem, p. 480. 482 Ibidem. 483 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 480 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 481 Idem, p. 480. 482 Ibidem. 483 Idem, p. 481. 484 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p. 144. 485 Ibidem. 486 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 487-488. 487 Idem, p. 504. 488 Idem, p. 573. 489 Idem, p. 574. 490 Idem, p. 582-583. 491 Doina Ruști, op. cit., p. 144. 492
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-a, Euterpe), ediție bilingvă, traducere, notițe istorice și note de Felicia Ștef, editura Teora, București, 1998, p 85-87. 564 Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, traducere de Radu Hîncu și Vladimir Iliescu, Editura Sport-Turim, București, 1981, p. 96. 565 Jean-Paul Clébert, Bestiar fabulos. Dicționar de simboluri animaliere, traducere de Rodica Maria Valter și Radu Valter, Editurile Artemis și Cavallioti, București, 1995, p. 94. 566 Vezi, de exemplu, reproducerile din Debra Hassig, Medieval Bestiaries. Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis Réau, op. cit., p. 109: "Gura sa deschisă este comparată cu cea a Infernului". 568 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 590. 569 Aelian, op cit., p. 317. 570 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 571 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 572 Idem, p. 594. 573 Idem, p. 599. 574 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura Herald, București, 2006, p. 126-127. Vezi și Françoise Dunand, Roger Lichtenberg, avec
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din Iași Coordonator serie: Sorin Bocancea Constantin ILAȘ este lector doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domenii de interes: istoria ideilor politice, antropologie politică, filosofie politică, ideologii. A publicat studii în volumele: Bestiarul Puterii (2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015) și este prezent în mai multe volume coordonate de Sorin Bocancea și Daniel Șandru apărute sub sigla Editurii Institutul European, Iași: Massmedia și democrația în România postcomunistă (2011 și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucrări despre vânătoare (Vânătoarea de J. Du Fouilloux, Les Mémoires de l'ancienne chevalerie de Lacurne de Saint-Palaye, Les Mémoires historiques sur la chasse dans les différents âges de la monarchie, L'école de la chasse au chien courant...). "Mă amuz răsfoind bestiare din Evul Mediu, căutând în "autori" tot ce este baroc printre animale. Mă aflu printre monștrii fantastici" (scrisoare din 19 februarie 1872 către Sand). La sursele medievale pe care le tratează expeditiv se adaugă literatura romantică, scrierile lui Renan, Creuzer
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
coborau prăpăstios până în fundul șanțului cu apă"384*. Mai multe incinte apără acest loc geometric (țăruși, gard de mărăcini) al cărui aspect pătrat și militar se opune oricărei intimități de refugiu, de casă primitoare și care este populat cu un bestiar fantastic, dragoni la exterior care scuipă apa streșinilor 385 și boturi de fiare sălbatice în interior. O astfel de dualitate contradictorie este plasată emblematic pe pervazul ferestrelor: "la toate caturile, înfloreau în ghivece de lut vopsit tufe de busuioc sau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un vultur./ Vultur, care și sfîșia și rupea cărnurile cele mai dureroase de pe trecători". Treceri de la formulări de genul N-am la cine să îl dăruiesc pe organism" și povești mundane despre sanatoriul și vindecarea Brunhildei la formulări amintind de bestiariile medievale reflectă în alt plan trecerile de la obiectele și gesturile lumii moderne, apăsat despiritualizată (repere reale: parcul Cișmigiu, teatrul Bulandra, scene de amor în care tandrețea se împletește cu dezgustul și jignirea) la simboluri și sensuri creștine (Dumnezeu, Iahve, mărturisiri
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
938 05 54 98 (34) 938 05 54 98 Illescas Secretario Judicial del Juzgado Decano Cruz, 7 E-45200 Illescas (34) 925 53 22 20 (34) 925 51 26 56 Încă Secretario Judicial del Juzgado Decano Pureza, 72 (Plaça del Bestiar) E-07300 Încă (34) 971 50 04 38 (34) 971 50 37 12 Infiesto (Piloña) Secretario Judicial del Juzgado Decano Covadonga, s/n E-33530 Infiesto (Piloña) (34) 985 71 01 09 (34) 985 71 06 60 Irún Secretario Judicial
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
Institutului de Etnologie și Folclor din Zagreb (Croația), unde studiază religii și credințe populare și antropologia performance-ului. Pe lângă articole de specialitate, a publicat cartea Voci de altădată: transgresiuni ale lumii în jurnalele lui Krleža, 1914-1921/1922 (2005), a co-editat antologia Bestiar cultural<i> </i>(2007) și <b>Animalul literar</b> (2012) împreună cu A. Zaradija Kiš, <b>Antologia studiilor de folclor</b><i> </i>(2010) împreună cu M. Hameršak și <b>Antologia miturilor</b> (2010) cu I. Prica. Cartea ei despre arta <i
„Teatrul care face din actor o temă politică” () [Corola-website/Science/295792_a_297121]
-
episod, actorii fiind nevoiți să înregistreze piese și să învețe coregrafii. Narațiunea se centrează în jurul personajului Buffy și în jurul prietenilor săi, denumită „gașca Scooby” (Scooby Gang) ce se confruntă cu creaturi supranaturale. În primele sezoane, cele mai proeminente creaturi din bestiarul Buffy sunt vampirii, inspirați din mituri și convenții literare. Pe măsură ce serialul înaintează, sunt introduși alți monștrii, cum ar fii fantome, vârcolaci, zombii dar și oameni. Majoritatea scenelor din serial au fost filmate în Los Angeles. Acțiunea este plasată în orașul
Buffy, spaima vampirilor () [Corola-website/Science/308688_a_310017]
-
tot felul de absurdități, cum e de exemplu afirmația că prin Sumatra există un trib de oameni cu coadă, sau relatări despre un trib de oameni cu capete de câine ("cynocephali", această creatură fiind și ea un motiv frecvent în bestiarele medievale); este apoi extrem de puțin probabil că tânărul Polo, aflat cu tatăl și unchiul lui în misiune papală în drum spre China, a escaladat în plin Ev Mediu (secolul XIII) un versant cu o înălțime de peste 5000 de metri ca să
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
și experimentele efectuate direct în natură. În acest context, atenția se îndreaptă și asupra fitoterapiei. Otto Brunfels, Hieronymus Bock și Leonhart Fuchs au scris lucrări valoroase privind studiul plantelor. Nici regnul animal nu este uitat; în această perioadă apar celebrele "bestiarii", tratate bogat ilustrate care descriu o multitudine de specii. Printre autori putem menționa: William Turner, Pierre Belon, Guillaume Rondelet, Conrad Gessner, și Ulisse Aldrovandi. Artiști ca Albrecht Dürer și Leonardo da Vinci și-au manifestat talentul în acest domeniu, studiind
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
românești, precum poezia "Vasiliscul și Aspida" de Șerban Foarță și Andrei Ujică (aceasta a inspirat și piesa omonimă a trupei Phoenix). Aceasta este inspirată de o faimoasă carte medievală tradusă în limba română din grecește, intitulată "Fiziologul", de fapt un bestiar de tip medieval, în care erau incluse si tot felul de ființe fantastice. În această poezie vasiliscul semnifică prefigurarea ispitei care marcheaza hotarul dintre inocența copilăriei și deschiderea erotică a Adolescenței. Organizată sub formă de triptic, poezia se prezintă cititorilor
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
cină pe socoteala celorlalți. În Prolog și povestiri (peste 18.000 de versuri), Chaucer prezintă un tablou al vieții sociale din Anglia secolului al XIV-lea, în același timp înmănuchează toate genurile literaturii medievale: romanul cavaleresc, legendele bisericești, "fabliaux"-urile, bestiariile, predicile moralizatoare, alegoria. a contribuit în mare măsură în dezvoltarea limbii engleze la rangul unei limbi literare. O dată cu acest "pelerinaj" spre Canterbury începe calea glorioasă a literaturii engleze. În perioada așa zisei Renașteri engleze, Edmund Spenser îl recunoaște drept propriul
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
lui Boethius "De Consolatione Philosophie", care s-a păstrat în „Biblioteca Cotton”. O alta este "The Phoenix" („Fenixul”) din „Cartea Exeter”, o alegorie a lucrării lui Lactantius "De ave phoenice". Alte poezii mai scurte sunt prelungiri ale tradiției latine de bestiare. Unele exemple sunt "The Panther" („Pantera”) "The Whale" („Balena”) și "The Partridge" („Potârnichea”). Viața sfinților "Cartea Vercelli" și "Cartea Exeter" conțin poezii despre viața sfinților, hagiografii. În "Cartea Vercelli" se găsesc poeziile "Andreas" și "Elene", iar în „Cartea Exeter” poeziile
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
de Compoziție (ATM, pentru partitura spectacolului "Ediție specială"-1988), Nominalizat de revista "VIP" printre "Personalitățile Anului" (1998, pentru albumul "12+1=8", precum și pentru volumul "Criminală capodoperă"). Discografie: "Aflați despre mine" (Univers-1996), "Albă stea" (Cardinal '93-1996), "12+1=8" (Univers-1997), "Bestiar" (Univers-1998), "High-life" (2000), "Oameni de zăpadă" (compilație Roton-1997). Pentru activitatea editorială: Marca de Aur UGIR 1903 (2000, 2001, 2002, 2003), Medalia de Argint Aniversara a CCIR (2003), Diplomă de Onoare ”Larex” (2002). În paralel cu activitatea muzicală: 1977: colaborator "Săptămâna
Ilie Stoian () [Corola-website/Science/316422_a_317751]
-
1838. Renovările poartă amprenta epocilor în care s-au efectuat, astfel că, deși stilul general este goticul târziu, se mai pot vedea elemente al stilului romanic în care a fost ridicată inițial. Se pot vedea, de asemenea, bazoreliefuri decorative, numite "Bestiarii", în stil cistercian, ordin monahal de care a aparținut biserica după anul 1240. Altarul prezintă scena vindecării leprosului de către Isus, el fiind realizat în secolul al XIX-lea de către pictorul brașovean Friedrich Mieß. În biserică se mai păstrează o orgă
Biserica fortificată din Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/327753_a_329082]
-
limba sacră. Despre mit Mircea Eliade afirma: "Ad-dunyă" (lumea prezentă) și "al-'aḫīra"(lumea de dincolo) sunt caracterizate de arhetipuri, de imagini care definesc spațiul și mentalitatea islamică. Astfel, se impun dihotomiile lună-soare, moarte-viață, demon-înger, ori elementele ce țin de bestiar sau de vegetal. Dualitatea este reflectată până și la nivelul limbii, gândirea mistică regăsindu-se în terminologia lingvistică: litere lunare și litere solare. Timpul joacă un rol vital, reprezentând încă din perioada preislamică o forță care anima și domina universul
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]