800 matches
-
insidioase omoară visele aerisite ale oricărei purități. Proximitatea dobândită printr-un ieftin rapt comercial coincide cu maxima distanțare de celălalt. Scursurile de neant refuză spectrul întregirii conștiinței și al lărgirii sinelui. Ființa nu are nici paznic, nici stăpân. Libertăți defrișate bezmetic otrăvesc credința, speranța și iubirea. Se lărgesc doar marginile „tărâmului neasemănării”. Dreptul de a trăi strâmb se exercită fără suspine și fără regrete. Indiciile dezertării sunt unanime. Timpul morții lui Dumnezeu este inaugurat prin violul sinistru al urii de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
e iarba în care-mi pierd monedele./ Bananieri de naylon îmi mângâie plafoanele./ Copite de argint au toate patrupedele:/ mesele, taburetele, fotoliile, scaunele./ Sunt regele castelului cu jucării mecanice,/ cu leoparzi, fantome, roboți și scări rulante./ Din când în când, bezmetic, pornesc casetofoanele/ și se aude vocea subțire a lui Dante.” O atmosferă colorată de iarmaroc al livrescului umple spațiul dintre piesele de mobilier ale acestei poezii, care se refuză convenționalului actual pentru a-l reintroduce pe cel vechi, sub pretextul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
am fost. Trecutul nu poate fi nici înfrumusețat, nici schimbat, nici abandonat. El ne însoțește, ca o umbră, până în ultima clipă a vieții. Chiar dacă ne place sau nu, trecutul trebuie să ni-l asumăm! Prezent Prezentul este clipa ce zboară bezmetic spre trecut, este secunda născătoare de veșnicie, este câtimea minusculă de timp ce poate avea încărcătura unui veac, este fărâma de viață cu care nu te mai întâlnești niciodată. Prețuiește-o și bucură-te de ea! Din clipele faste de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în primele lupte sau deplasat cu frontul, ajungând și pe teritoriul României. Unul dintre ei ar fi rămas în Moldova iar situații, dar ei îi era imposibil... Cu toate cămi era foarte greu, aveam fetița mică la cămin și soțul bezmetic, am acceptat fără să șovăi pentru că era vorba de... mama. Maria a plecat acasă iar soțul meu a plecat și el după aventurile lui. în acea zi așteptam niște rude ale soțului pentru a clarifica situația noastră familială. Când au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
om și unealtă om, dormi, prunc al meu tovarăș de călătorie, te-am alăturat cuiva înveșmîntat în straiele morții, chip că să te apăr de ea! să te desprind de text altfel, biped ca mangusta, ochii și urechile țintă în bezmeticele iepe din toate părțile, moarte peste tot! Cezar Ivănescu, Rebricea ropotind pregătită de nuntă cu trenul fantastic, mitografemele erotico-thanatice de consumație în asemenea căldură, ideograma mesajului o ai, este chiar mesajul, ca totdeauna ideograma ideogramei, himerele au făcut și ele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Vasile Roaită trage de sirenă prins în buruieni, sîngele apus în nori complementari, turlele cît jumătatea trupului la biserică, acoperișuri caschete militare, brațul secular excrescență, Les glaneuses varianta bărbat, sacul l-am îndesit la gură, muze neliniștitoare vagoanele daruri troiene, bezmetice rulante în ordine, nebunia în ordine totdeauna, Galbeni "Ceresit" lumina floarea-soarelui, literele legănate mai sus pe clipa de văzduh, ce luăm cu noi, profitul pe seama naturii! Romanul front imobiliar terasările de Moldova, pașnicul satului ""În grădina lui Ion" non-stop Doljescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ați fost aruncați în vâltoare într-un spațiu plin de civili și puteați să-i striviți doar printr-o simplă mișcare a tancului. D.R.: Chiar asta doream să vă spun: după ce am încărcat antiaeriana am revenit la comandant, dar lumea, bezmetică în marea ei majoritate, se agățase de tancuri, și mi-aduc aminte că o fată, o tinerică, îmi întindea mâna să o ajut să se urce pe tanc. I-am zis să stea acolo și, la un moment dat, aud
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
nu. Tânărul domn, stimabilă domnișoară, sare din nou spontan Pribeagu, are o alergie ciudată la toamnă. Nicidecum nu este timorat de frumusețea dumneavoastră inegalabilă. De l-ați vedea vara, e un armăsar adevărat și plin de energie ca un iepuraș bezmetic. — Vai, mulțumesc, râde tânăra. Dar sunt sigur că tânărul domn... — Cristian... Cristian Vasile, se prezintă în sfârșit. — Ei, sunt sigură că domnul Vasile a mai trecut prin nenumărate alergii, sărăcuțul, doar nu este la prima toamnă. — Dar, domnișoară, intervine Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
gustări de toate felurile, dar și restaurante, iar în 1936 se deschide tot aici și marele Muzeu al Satului. Chiote de copii te asurzeau din mulțimea de călușei, leagăne, mașinuțe și avioane, care se ridicau și se învârteau, în timp ce adolescenți bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
sunt chiar așa cum erau când erai și tu pe aici, Ionele. Timpurile se schimbă cu o viteză nemaipomenită. Banii nu se mai înmulțesc așa ușor, concertele nu mai au aceeași pasiune parcă, publicul e tot mai distant, înnebunit după dansuri bezmetice și trompete țiuitoare, femeile mă vlăguiesc în loc să mă umple de energie, ca altădată, prietenii sunt și ei tot mai puțini și tot mai ocupați cu de-ale vieții... Am obosit, Ionele, asta e, am obosit și-mi trebuie o săptămână
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Poate eu voi fi uitat de mâine, definitiv și irevocabil, nu-mi pasă, dar Zaraza ? Niciodată ! Un mic semn al unor mărunte existențe, care s-au visat mari, dar n-au fost niciodată mai mult decât niște furnici amețite și bezmetice, mereu în căutare de dragoste. Dar niște furnici care au schimbat lumea. Căci nu bătăliile și politicile fac oamenii să evolueze și să fie mai buni. Istoria e scrisă de învingători, iar lumea e trasată de niște copii care au
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cu spaima ca o mască pe figură. „Poate ne va păzi Dumnezeu... poate ne va păzi...!”, ne rugam în gând, înălțându-ne ochii spre Cer, așteptând de acolo să vină mântuirea. .. După încă o zi și o noapte, de mers bezmetic, în revărsatul zorilor zilei de 5 aprilie, trenul cu refugiați din Moldova intra în gara Timișoara. În urma noastră, Iașii se goliră, în scurt timp, într-o grabă care înfricoșa. Doar armata și-a întărit liniile de apărare, în partea de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ai acestei Țări strălucitoare, cum de vi sa întunecat într-atâta mintea, încât să socotiți apărători ai libertății voastre chiar pe cei mai înverșunați dușmani ai ei !”... „Treziți-vă oameni buni... treziți-vă !” Gloata părea ca apucată de o veselie bezmetică, o veselie de iarmaroc... Uralele nu mai conteneau. Era un spectacol stradal de neînchipuit. În scurt timp mulțimea de lume, cu drapele roșii fâlfâind în vânt umplu piața. Uralele și aplauzele pentru conducătorii iubiți, și sloganele răzbăteau în tot orașul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sticloși privind spre cer. Căpitanul și ceilalți camarazi, cu sufletele încrâncenate, se descoperiră și se închinară pentru sufletele lor. Tudosă citi din sfânta carte, rugăciunea pentru îngropăciune. Trebuiau să dispară, cât mai repede din bătaia armelor. Și, într-o goană bezmetică, sub ploaia de gloanțe... cu sufletele rupte, în genunchi.. se aruncară la pământ, care cum poate,.. apoi, aleargă... aleargă... speriați de moarte.. urcă... coboară, rostogolindu-se pe povârnișuri,.. Teama de moarte e firească... E omenește să te temi de moarte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la Neagu filologul, primul lor camarad căzut, pe Hășmașu Mare. Tudosă și Nechifor și-au aflat mormânt în valea Bistrei, la poalele Ceahlăului. Hămăit de câini.. gata să rupă.. să sfâșie.. se apropia din ce în ce. Într-o fugă bezmetică, și-au dat drumul pe cursul râpos al râului Schitu spre Bistricioara... securiștii pierzându-le urma. Luna era sus... Căpitanul stătea lungit la pământ, pe spate, cu mâinile sub cap, și-și făcea „apelul” grupului... Cinci !... Doar, cinci... atât, mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Sofronie... pleacă !”, răcni Ichim din tot plămânul, dar, când să mai strige o dată, un icnet se auzi în spatele său,.. Sofronie era prăbușit la pământ, cu doi câini, mari, călare pe dânsul. Ichim nu mai avea muniție.. o rupse la fugă, bezmetic printre copaci. Din urmă îl ajunse un gâfâit greu, de câine în alergare. Privi peste umăr, și văzu gura enormă de lup, căscată larg.. larg, cu limba lungă și roșie scoasă... și colții de fiară gata să sfâșie. Muniție nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în urmărirea lor, ei s-au strecurat pe cursul abrupt al Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii cu forțe sporite au asaltat Piatra Neagră și Toaca,... în timp ce ei într-o goană bezmetică au trecut Bistricioara, și au început să urce pe cursul prăpăstios al Grințieșului, spre izvoare către vârf... unde aveau ascunzătoarea. De acolo trebuiau să supravegheze toate mișcările trupelor de securitate... și, să poată ajunge la Poiana Teiului, cu orice preț
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
trecut de miezul nopții.. Răpăielile se reluară cu o înverșunare și mai mare. Trebuiau să părăsească ascunzătoarea. Peste câteva clipe își dădură drumul pe versantul nordic al Grințieșului, pe cursul abrupt și prăpăstios al Borcăi. Istoviți, flămânzi, hăituiți, asudați.. alergau bezmetic sub o ploaie de gloanțe și foc. Un snop de gloanțe se înfipse scormonind pământul la câțiva pași de Baltă. În spate se auzi un icnet și un geamăt greu. Oanță zăcea prăbușit cu fața în jos, cu țeasta zdrobită
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Pe trupurile voastre, vor crește florile veșnicei recunoștințe și aducerii aminte..!”. Și, la piept cu Ion, se închină, făcând semnul crucii și, cu ochii în lacrimi, îl sărută pe frunte. Din toate părțile se apropiau umbre, multe umbre... căutându-l bezmetic prin pădure.. „ - Baltă, dă-te prins !”, răcni un glas, încă, neajuns la maturitate. „Cât sunt de proști !... parcă aș fi tâlhar de drumul mare..!” „ - Baltă, dă-te prins !”, strigă acelaș glas imatur... și, o lanternă îl orbi. Așa, cu Cârțu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
picioare, strigând.. cuprins ca de o desperare... „Trebuie să-mi văd mama... trebuie să o văd pe mama.. acum !”, și, începu să-și dea drumul pe povârnișuri abrupte. Din spate, securiștii începură urmărirea cu rafale fără întrerupere. Într-o goană bezmetică, hăituit ca un lup, s-a refugiat într-un unghi mort, unde ieșea din bătaia gloanțelor... Mintea, ca o placă de patefon spartă, repeta mereu... „frații Arnăuțoiu au fost... Vreau s-o văd pe mama,,, vreau s-o văd...”. Vroia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Nu mai cred în nimic, totul e pierdut, trebuie să te aștepți la orice !”, șopteau alții resemnați. Iarnă !.. Ce iarnă grea a trecut !.. Iarnă bogată în zăpezi, bogată în viscole, iarnă rece, argintie.. strălucitoare... Se auzea numai mugetul vântului dezlănțuit bezmetic, izbind în ferestrele oarbe, ca niște aripi grele de pasăre de pradă. După o iarnă atât de grea... și un început de martie rece.. soarele a prins să încălzească, cu razele sale, din ce în ce, tot mai tare, pe măsură ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a pătruns sensul cuvintelor.. nu-și dădură seama.. de înțelesul lor. „Cuum..?”, făcurăm toți, într-o muțenie infinită.. Poate, n-am înțeles cuvintele .. „se desființează”.. Doar ecoul ultimelor sale cuvinte.. „se desființează..”, mai plutea încă, în aer și parcă ricoșau bezmetic de pereți. Da, dragi elevi, Seminarul nostru... școala Ieromonahului Veniamin, s-a desființat !”. Directorul se exprimă direct, de astă dată, fără înconjur. Fiți liniștiți, nimic nu se întâmplă fără voia lui Dumnezeu..!”, mai adăugă Sfinția Sa, înțelegând șocul produs în sufletele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am răsuflat ușurați. În cursul zilei de astăzi, continuă directorul, fiecare veți primi, certificatul de absolvire și foaia matricolă, cu care, în toamnă vă veți putea înscrie la oricare alt liceu, din localitate, ori din țară...”. Ecoul cuvintelor sale pluteau bezmetic, prin mințile noastre, fără vreun înțeles. „.. Vă mulțumesc pentru comportarea voastră... Să faceți cinste școlii noastre, oriunde veți merge... Așa, să ne ajute Dumnezeu !” „.. Mergeți cu toți în clase, și așteptați...”, a încheiat, ultimul, din seria unor mari directori, pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
undeva. „O să mor de frică în fața unei alimentare“, și-a zis Vasile B. și a traversat strada spre parcul din fața Ministerului. Ar fi vrut să apese pe un buton, să se deschidă o portiță și toate ideile care-i forfoteau bezmetic în cap să dea năvală afară. Pentru Vasile B. viitorul era un timp confuz, de care se îngrijeau alții: președintele, guvernul, soția, asigurările sociale. Și, deodată, viitorul căpăta o măsură. Nu o zi, nu o lună, ci două săptămâni. Media
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
seamănă perfect cu o pedeapsă fără sfârșit, sunt vecinii infecți din apartamentul de deasupra apartamentului tău. Am avut, preț de câțiva ani, în apartamentul de deasupra niște vecini odioși, pe care mă gândeam să-i omor. În fiecare sâmbătă petreceau bezmetic. Când dansau și se hârjoneau cu oaspeții, candelabrele se clătinau. Aveau și o combină muzicală de mare putere. Când se înfierbântau și dădeau muzica tare, se zguduia întreg blocul. Niște demenți, însă niște demenți binevoitori, cu care, în restul timpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]