41,971 matches
-
Fotograful dintotdeauna al manifestărilor culturale de la Onești, G. Fornica-Livadă, ia neobosit instantanee. Tot 20 iunie, ora 1930. Se vizitează Expozița lui Constantin Berdilă, care este cuceritor nu numai ca artist, ci și ca om. Urmează un recital poetic în Aula Bibliotecii Municipale "Radu Rosetti". Citesc din textele lor Dumitru Buzatu, Constantin Th. Ciobanu, Alexandru Dumitru, Dan Sandu, Viorel Savin, Cassian Maria Spiridon (aplaudat după fiecare poem). Sala este cuprinsă de emoțe la aparița pe scenă a marii poete Ileana Mălăncioiu. Versurile
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
din care nu trebuie să se piardă nici un cuvânt. Un succes remarcabil are, apoi, recitalul violonistului Șerban Lupu, acompaniat la pian, cu grațe, de Viorica Boerescu (soța colaboratorului nostru Pârvu Boerescu). 21 iunie, ora 10. În aceeași clădire, ultramodernă, a bibliotecii are loc Colocviul de literatură cu tema " G. Călinescu și critica literară postbelică". Moderatori sunt Eugen Simion, Mircea Martin și Alexandru Zub. Fiecare dintre ei are câte o intervențe substanțală (păcat că nu s-au făcut înregistrări... sau s-au
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că mi se trage de la anii de școală, când am devorat biblioteca municipală, ghidându-mă doar din auzite în alegerea autorilor. Trebuia să decid singură în privința textelor citite: aveam sentimentul clar că unele cărți erau greu de citit - încâlcite - fiindcă erau prost scrise. Cărțile adevărate - indiferent de dicție, inclusiv modernismul - erau directe
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Nicolae Breban acceptînd ca un editor să-i taie din burțle digresive ale romanelor pentru a cîștiga în coerență epică? Sau un tînăr primind manuscrisul la refăcut după sugestiile unui redactor meseriaș? Sau vreun literat trudind răbdător prin arhive și biblioteci pentru a scrie "la comandă" biografia unei personalități a culturii noastre, cînd e mult mai simplu să faci volume de convorbiri? Euforii și hoți În plină euforie după summit-ul de la Salonic unde României i s-a promis tot sprijinul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
mulți îi va surprinde. Poate și pe vreun editor dispus să sacrifice niscaiva bani spre a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm o publicație foarte frumoasă grafic și plină de interes pentru iubitorii, ca și pentru cercetătorii cărții: Revista Bibliotecii Na}ionale a României. Avem în față primele două numere pe 2002, al optulea an de apariție al revistei. Nu știm exact cum se difuzează. Dar credem că merită s-o căutați. l Un număr, ca de obicei, îngrijit alcătuit
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
IX (Memorialistică), X (Studii și articole literare, cronici, recenzii), XI (Scrieri pedagogice din volume), XII (Scrieri pedagogice din periodice), XIII (Scrieri social politice - economice istorice, etnografice). La toate a stabilit, cu exemplară precizie pe care numai greul frecventării asidue a bibliotecilor îl poate asigura, textul și variantele. Calmul benefic al măsurării lui Constantin Mohanu cu timpul cercetării este notoriu în această lume de cifre, de lucidă străbatare a istoriei vremii lui Ioan Slavici, gospodărită de el cu măsura înțelepciunii și străbătută
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
apa are pielea atît de subțire ca pentru palmipede" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Calofilia se introduce aci prin valența sa ludică, avangardistă. Dar punctul vizionar cel mai avansat al "miradorului" lui Vasile Dan îl reprezintă neîndoios poemul intitulat biblioteca devastată. În liniile febricitante al acestuia (tonul cool bate în retragere) e transcrisă experiența totalizantă a copilului etern care "scîncește" într-o temerară tentativă de-a cuprinde într-o sensibilă acoladă atît biblioteca cît și viața, în speță nucleele generatoare
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
Vasile Dan îl reprezintă neîndoios poemul intitulat biblioteca devastată. În liniile febricitante al acestuia (tonul cool bate în retragere) e transcrisă experiența totalizantă a copilului etern care "scîncește" într-o temerară tentativă de-a cuprinde într-o sensibilă acoladă atît biblioteca cît și viața, în speță nucleele generatoare ale celei din urmă, moartea și erosul. Femeia posedată nu e numai o verigă a transmiterii mesajului vital al fecundării, ci și o revărsare a maternității în sens invers, o retroactivă naștere a
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
și-au dezvoltat un nivel nici prea jos nici prea ridicat la care raportează totul uniformizând păgubos. N-ar strica puțin mai mult curaj și responsabilitate critică, precum și o scară de evaluare ceva mai vizibilă. Între „a nu lipsi din bibliotecă" și „nu merită nici măcar răsfoită" ar trebui să mai existe trei nivele de apreciere. Mai multă nuanță care să creeze diferențele! Deși ar merita o discuție mai largă, țin să remarc faptul că odată zona sexualității detabuizată (lexical vorbind), poeții
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
Rebreanu. Pierzînd aspectul cabrat prin polemism al impactului cu producția ,,epocii de aur", revizuirea ( sau, mă rog, revizitarea, spre a ne folosi de termenul analog, vag ,,dezinfectat", propus recent de Mircea Martin) are aci un aer calm-cultural, al elaborării în biblioteca ultimelor decenii, ale cărei achiziții deschid, natural, perspective diferite de ceea ce oferă imaginile standardizate ale ,,consacrării" ce datează, fixate în speță pe filiera didactică. Numitorul comun al cercetărilor e dat de relațiile dacă nu totdeauna inedite măcar puțin uzitate pe
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
tine însuți» și preceptul modern: «Studiază natura» să devină în cele din urmă o singură maximă". Mai mult, atunci cînd se ocupă de influențele spre care cărturarul american este invitat să se deschidă, el așază natura pe locul întîi, înaintea bibliotecii. O asemenea ierarhizare poate stîrni nedumerire, dar ea trebuie înțeleasă în contextul pledoariei sale pentru încrederea în sine în numele căreia trebuie respinsă preluarea aidoma a dogmelor acceptate. Nu poate fi vorba de a ignora voit "memoria Trecutului", după cum nu este întîmplător
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
cultural-educativă au trecut în administrarea consiliilor locale, care sunt principalii lor ordonatori de credite. În acest fel, Ministerul Culturii nu mai administrează direct decât foarte puține instituții de cultură de interes național, muzee importante, teatre naționale, orchestre filarmonice, câteva mari biblioteci ale țării. [...] La nivel de județe, vechile Comitete județene pentru Cultură și Educație Socialistă au fost preluate și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
și menținute, aproape cu aceeași structură, din epoca ceaușistă, doar că au fost rebotezate "Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național". Dacă vechile comitete ceaușiste aveau în administrare totale instituțiile și sistemele de instituții cultural-artistice din întregul județ, bibliotecile comunale și orășenești, căminele culturale și alte așezăminte de cultură, acum toate acestea au trecut în subordinea consiliilor locale care le încadrează cu oameni de specialitate, le subvenționează din bugetul localității, le îndrumă și controlează. Direcției județene de azi îi
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
o luptă surdă cu pretențiile a sute și sute de autori de-a se ocupa de ei, de a-i "ajuta" într-un fel sau altul, luptă practic fără sfîrșit. Un mijloc de apărare al său ar fi izolarea în bibliotecă, unde îl așteaptă, "răbdătoare, tăcute, atîtea cărți de literatură bună, de adevărată literatură", la antipodul celor "care doar seamănă cu literatura și care de fapt n-au nici o legătură cu ea". Dar Alex. Ștefănescu preferă a-și înfrunta "adversarii" fățiș
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
cu care s-a lucrat acolo, în beneficiul exclusiv al culturii române. Chiar dacă rezultatele sînt formidabile (Jacques le Rider, Adam Michnik, Vladimir Tismăneanu, Tony Judt au conferențiat la Timișoara sub egida Grupului, iar cărțile editate de „A Treia Europă" umplu biblioteci întregi) suspiciunile unora rămîn și se fac e drept, tot mai rar auzite. De aceea, o carte precum Geografie literară este mai mult decît necesară. Ea mută accentul de pe spațiul bănățean și Mitteleuropean spre alte nuclee geografice ale literaturii române
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
întâmplat, cu 15-20 de ani în urmă, o istorie interesantă: pregăteam volumul IV din seria Scriitori români de azi și, vrând să scriu despre un roman al lui Mircea Horia Simionescu, apărut în timpul stagiului meu francez, l-am împrumutat de la Biblioteca Facultății de Filologie. Era vorba, de nu mă înșel, de Biblioteca generală. Când l-am deschis, am constatat că foile nu erau tăiate. Stătuse în biblioteca studenților filologi mai mult de zece ani dar nici unul nu avusese curiozitatea să-l
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
volumul IV din seria Scriitori români de azi și, vrând să scriu despre un roman al lui Mircea Horia Simionescu, apărut în timpul stagiului meu francez, l-am împrumutat de la Biblioteca Facultății de Filologie. Era vorba, de nu mă înșel, de Biblioteca generală. Când l-am deschis, am constatat că foile nu erau tăiate. Stătuse în biblioteca studenților filologi mai mult de zece ani dar nici unul nu avusese curiozitatea să-l citească. Nu era de vină, desigur, autorul, de vină era lipsa
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
al lui Mircea Horia Simionescu, apărut în timpul stagiului meu francez, l-am împrumutat de la Biblioteca Facultății de Filologie. Era vorba, de nu mă înșel, de Biblioteca generală. Când l-am deschis, am constatat că foile nu erau tăiate. Stătuse în biblioteca studenților filologi mai mult de zece ani dar nici unul nu avusese curiozitatea să-l citească. Nu era de vină, desigur, autorul, de vină era lipsa de apetit a studenților filologi... Cam așa stăm cu lectura și mesajul literaturii... Războiul, dacă
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
demolărilor devastatoare. Maidane acoperite cu gunoaie. Cîini vagabonzi. Senzația că trăim într-un trecut barbar, fără speranțe. Pe calea Rahovei, clădirea roșie a Vamei ( «Vama Poștei») unde întorceau tramvaiele pe vremuri, fabrica de bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare a bibliotecii de sector. Biblioteca goală. Cărțile par desenate pe pereți, într-o defunctă împietrire, amintindu-mi de un pitoresc pasaj din Filimon ( «Ciocoii...»). Bibliotecara ( nici nu ne bagă în seamă), instalată la o masă, împletește cu andrelele o căciuliță din lînă
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
acoperite cu gunoaie. Cîini vagabonzi. Senzația că trăim într-un trecut barbar, fără speranțe. Pe calea Rahovei, clădirea roșie a Vamei ( «Vama Poștei») unde întorceau tramvaiele pe vremuri, fabrica de bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare a bibliotecii de sector. Biblioteca goală. Cărțile par desenate pe pereți, într-o defunctă împietrire, amintindu-mi de un pitoresc pasaj din Filimon ( «Ciocoii...»). Bibliotecara ( nici nu ne bagă în seamă), instalată la o masă, împletește cu andrelele o căciuliță din lînă bleumarin. Încerc să
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
oboseală generală ( astenie?). Aș vrea să plec în lume: Franța, Italia, Anglia, Spania... Dar nu mai am putere ( și nici resurse pecuniare). Trist sfîrșit de viață...". Sau: "Sînt moale ca o cîrpă. Nu pot gîndi". Sau autopersiflator: "Fac ordine în bibliotecă. Nu aștept nimic. Nu sper nimic. N-am planuri. Un fel de a gusta din rația zilnică de fericire". Decepția continuă macină, puterea de-a o fixa cu condeiul se plătește. Explicabil, prozatorul are momentele sale de cădere. Demoralizarea se
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Părintele Calciu, Dorin Tudoran și Mihai Botez reușesc să părăsească țara după ani întregi de tracasare și teroare. Inginerul Gheorghe Ursu (Babu) este ucis în bătaie în arestul Securității. Doina Cornea și Dan Petrescu sînt supravegheați la vedere, cu ostentație. Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu" organizează la o uzină din București o ședință de demascare a lui Octavian Paler după apariția romanului Un om norocos. Un oarecare Ion Iliescu este invitat la Moscova de conducerea sovietică (1986) și apare zvonul că acesta
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
grupuri identitare tot atît de motivate și tot atît de dedicate luptei pentru supraviețuirea culturii și literaturii românești într-un spațiu al libertății și al adevărului. Au început să apară astfel retipăriri ale unor reviste importante din exil, inexistente în bibliotecile din țară (primele două volume din colecția revistei exilului parizian Caiete de dor, în Ed. Jurnalul literar), volume de documente în general corespondență din arhivele exilului, inabordabile cercetătorului din țară, ca să nu mai spun cititorului ( Corespondența secretă a exilului din
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
orientarea politică și culturală, tipurile de activități și membrii reprezentativi etc., cu citate ilustrative din materiale publicate de acestea sau caracterizări ale unor contemporani. Apar astfel aici, cu substanțiale date cumulate într-o prezentare sintetică, instituții prestigioase, precum Academia româno-americană, Biblioteca română din Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală Universitară
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
oblonită ca un scrin negru, ci dinăuntru. Un baldachin de tul străveziu plutea ca un norișor alb deasupra patului acoperit cu o cuvertură pufoasă, în faguri, albă și ea. De jur împrejur, noptiera, un scrin, o coafeză, rafturile unei mici biblioteci purtau aceleași funte și ghirlande de trandafiri sculptați în lemnul alb lăcuit. Nu mai puțin străluceau în ochii mei vrăjiți micile comori ale fetei, pe care mi le prezenta pe rând: Arlechinul ei drag cu capul de porțelan și vestminte
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]