KorAP: Find »[drukola/base=biliard & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...56 >

1,398 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669

sinucidă și că s-a comportat ca de obicei. Probabil că nu i-am făcut o impresie prea bună polițistului, nici eu, nici Kizuki, de parcă ar fi fost normal ca acela care chiulește de la școală și se duce să joace biliard să sfârșească prin a se sinucide. A apărut un articol mic în ziar și cu aceasta, afacerea s-a încheiat. Părinții lui Kizuki au dat mașina roșie N-360. O vreme, pe banca lui s-a aflat o floare albă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
o dată ce intram în cămin și începeam o viață nouă era să nu mai iau lucrurile atât de în serios și să mă detașez de tot ce nu îmi convenea. Atât și nimic mai mult. Să uit de mesele verzi de biliard și de mașinile roșii N-360 și de florile albe de pe bancă. Să uit de fumul negru, înalt, ce ieșea pe coșul crematoriului și de prespapierul din încăperea în care am fost interogat la poliție. La început mi s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
al vieții, ea face parte din viață. Transpus în cuvinte, pare un cli[eu, dar atunci nu erau doar cuvinte, ci chiar golul din sufletul meu. Moartea există. Ea există în prespapier, în mingile roșii și albe de pe masa de biliard. Noi trăim și o inspirăm în plămâni ca pe niște firicele mici de praf. Până în momentul acela eu înțelesesem moartea ca fiind complet separată și independentă de viață. Coasa morții plutește deasupra noastră, știam, dar la fel de bine știam și că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
că doar eu eram străin de atmosferă. De fapt, dacă stau și mă gândesc bine, în ce atmosferă am mai reușit eu să mă integrez în ultimii ani? În nici una. Ultima dată când m-am simțit bine a fost la biliard, cu Kizuki, lângă port. Kizuki a murit în noaptea aceea și de atunci încoace, între mine și lume s-a interpus un imens sloi de gheață. Ce-a însemnat Kizuki pentru mine? N-am putut niciodată răspunde la această întrebare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
las pe ea. Aerul nopții era răcoros. Hatsumi și-a pus jacheta gri deschis și a pășit alături de mine. Ne plimbam fără țintă, eu cu mâinile în buzunare. Ca atunci când m\ plimbam cu Naoko. Nu știi unde am putea juca biliard, pe aici, prin apropiere? mă întrebă Hatsumi, brusc. — Biliard? Joci biliard? Da, mă descurc bine. Dar tu? — Joc și eu un pic, dar nu sunt grozav. Atunci, hai să jucăm! Am găsit o sală de biliard prin apropiere și am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
a pus jacheta gri deschis și a pășit alături de mine. Ne plimbam fără țintă, eu cu mâinile în buzunare. Ca atunci când m\ plimbam cu Naoko. Nu știi unde am putea juca biliard, pe aici, prin apropiere? mă întrebă Hatsumi, brusc. — Biliard? Joci biliard? Da, mă descurc bine. Dar tu? — Joc și eu un pic, dar nu sunt grozav. Atunci, hai să jucăm! Am găsit o sală de biliard prin apropiere și am intrat. Era o sală mică la capătul unei alei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
jacheta gri deschis și a pășit alături de mine. Ne plimbam fără țintă, eu cu mâinile în buzunare. Ca atunci când m\ plimbam cu Naoko. Nu știi unde am putea juca biliard, pe aici, prin apropiere? mă întrebă Hatsumi, brusc. — Biliard? Joci biliard? Da, mă descurc bine. Dar tu? — Joc și eu un pic, dar nu sunt grozav. Atunci, hai să jucăm! Am găsit o sală de biliard prin apropiere și am intrat. Era o sală mică la capătul unei alei. Toată lumea întorcea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
unde am putea juca biliard, pe aici, prin apropiere? mă întrebă Hatsumi, brusc. — Biliard? Joci biliard? Da, mă descurc bine. Dar tu? — Joc și eu un pic, dar nu sunt grozav. Atunci, hai să jucăm! Am găsit o sală de biliard prin apropiere și am intrat. Era o sală mică la capătul unei alei. Toată lumea întorcea capul după noi pentru că eram frumos îmbrăcați - Hatsumi în rochia ei elegantă, iar eu cu sacoul bleumarin și cu cravată asortată - dar pe Hatsumi nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
exclamat eu, admirativ. Aparențele pot fi înșelătoare, nu? spuse ea, zâmbind, în timp ce-și alegea cu grijă poziția pentru lovirea mingii. Cine te-a învățat? — Bunicul. Tatăl tatălui meu a fost un jucător extraordinar. ~[i instalase o masă de biliard acasă și mai jucam cu fratele meu. După ce am crescut, el m-a învățat toate mișcările corecte. A fost un individ superb - un bărbat bine, deștept, manierat. A murit, din păcate. Îi plăcea grozav să se laude cu întâlnirea pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
spus Hatsumi ca să mă consoleze. Nu-i adevărat, din cauză că nu am mai jucat de foarte multă vreme. Doi ani și cinci luni. — Cum de-ți amintești cu atâta precizie? — Prietenul meu a murit în noaptea de după ultima noastră partidă de biliard. — De aceea te-ai lăsat? — Nu pot să spun că am renunțat, am zis eu după câteva clipe de gândire. Pur și simplu de atunci n-am mai avut ocazia să joc. Cum a murit prietenul tău? a întrebat ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
cu tacul de câteva ori, țintind cu o precizie uimitoare. Privindu-i părul strâns frumos, ca să nu o împiedice la joc, cerceii de aur sclipitori, poziția fermă a picioarelor, pantofii de lac eleganți, degetele ei subțiri pe pâsla mesei de biliard, am avut senzația că toată încăperea aceea se transformase într-un salon de mare clasă. Nu-mi mai petrecusem niciodată timpul numai cu ea până atunci și a fost o experiență minunată pentru mine. Am avut impresia că mă trage

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
După cea de a treia partidă - m-a bătut, bineînțeles - am simțit că-mi pulsează rana și ne-am oprit. — Te rog să mă ierți, spuse Hatsumi, p\rând într-adev\r îngrijorat\. N-ar fi trebuit să te invit la biliard! Nu-i nimic, am zis eu. Rana nu e chiar atât de gravă și pe urmă chiar mi-a făcut plăcere să joc. Pe când ne pregăteam să plecăm, o femeie slabă, între două vârste - probabil proprietăreasa localului - i s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
gând? Să-l tot aștepți? Nu cred că are de gând să se căsătorească vreodată. — Știu și asta. Atunci nu mai am ce să-ți spun. — Ai dreptate, zise Hatsumi. Mi-am umplut paharul cu bere. Știi, înainte, când jucam biliard, m-am gândit că în copilărie nu mi-am dorit niciodată să am un frate sau o soră. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu singur, dar atunci, privindu-te la biliard, mi-am dat seama că mi-ar plăcea foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
am umplut paharul cu bere. Știi, înainte, când jucam biliard, m-am gândit că în copilărie nu mi-am dorit niciodată să am un frate sau o soră. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu singur, dar atunci, privindu-te la biliard, mi-am dat seama că mi-ar plăcea foarte mult să am o soră ca tine... deșteaptă, dulce, elegantă, cu cercei de aur în urechi, bună la biliard. Hatsumi mi-a zâmbit, fericită. — Este cel mai drăguț lucru pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
Întotdeauna mi-a plăcut să fiu singur, dar atunci, privindu-te la biliard, mi-am dat seama că mi-ar plăcea foarte mult să am o soră ca tine... deșteaptă, dulce, elegantă, cu cercei de aur în urechi, bună la biliard. Hatsumi mi-a zâmbit, fericită. — Este cel mai drăguț lucru pe care l-am auzit în ultimul an, crede-mă. Tot ce-mi doresc, am spus eu, înroșindu-mă ca un rac, este ca tu să fii fericită. Mi se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
pentru Externe. I-am descris restaurantul și mâncarea, spunându-i că aceasta a fost excelentă, dar atmosfera s-a cam stricat pe parcurs. Mă întrebam dacă e bine să-i scriu despre Kizuki, legându-mă de faptul că am jucat biliard cu Hatsumi. Până la urmă i-am scris. Simțeam că trebuie să-i scriu. Încă îmi amintesc de ultima partidă de biliard jucată cu Kizuki, în ziua în care a murit. El a jucat excelent în ziua aceea, mult mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
pe parcurs. Mă întrebam dacă e bine să-i scriu despre Kizuki, legându-mă de faptul că am jucat biliard cu Hatsumi. Până la urmă i-am scris. Simțeam că trebuie să-i scriu. Încă îmi amintesc de ultima partidă de biliard jucată cu Kizuki, în ziua în care a murit. El a jucat excelent în ziua aceea, mult mai bine decât m-aș fi așteptat. Se părea că norocul era de partea lui. A jucat absolut perfect, iar mingile albe și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
pe pâslă, fără nici un zgomot. A fost o partidă superbă și îmi stăruie încă în minte cu foarte multă claritate. Apoi, timp de doi ani și jumătate, nu m-am mai atins de tac. În seara în care am jucat biliard cu Hatsumi nu m-am gândit la Kizuki de la bun început... și am avut un șoc. Întotdeauna crezusem că o să-mi amintesc de Kizuki când joc biliard, dar în seara aceea nu m-am gândit la el decât după ce s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
nu m-am mai atins de tac. În seara în care am jucat biliard cu Hatsumi nu m-am gândit la Kizuki de la bun început... și am avut un șoc. Întotdeauna crezusem că o să-mi amintesc de Kizuki când joc biliard, dar în seara aceea nu m-am gândit la el decât după ce s-a terminat prima partidă și mi-am luat un Pepsi de la automat. Băutura aceea a fost de vină, pentru că și noi doi obișnuiam să punem pariuri pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295

cea mai înfiorătoare realitate. Capitolul I — Haideți să luăm prânzul. Mor de foame! strigă Davey. Așteaptă cinci minute. La naiba cu toate calculele astea. Ai puțină răbdare. Cu coada ochiului îl pot vedea pe Davey stând pe marginea mesei de biliard. Scena îmi dă întotdeauna fiori, încă din copilărie, când am văzut O împușcătură în întuneric, în care Peter Sellers, în rolul inspectorului Clouseau, a intenționat să lovească bila, dar n-a reușit decât să rupă postavul cu tacul. Asta m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
birou de rahat și singurul lucru pe care-l spun celor care dau interviuri pentru angajare. În ceea ce mă privește, puteți veni la serviciu în cizme de cauciuc și pocnind din bici, puteți face sex după program pe masa de biliard, cu târfe sau travestiți, treaba voastră, dar să nu folosiți afurisitul de cuvânt cu „t“, bine? Finn avea o fobie legată de tăiței, care arată ca viermii. Asta era din cauza unei traume trăite demult, în copilărie, despre a cărei origine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
cu parchet strălucitor, ferestre imense și tavane înalte. Nici urmă de ceasuri. Facem ore suplimentare, însă ne putem stabili singuri programul, atâta timp cât ne facem treaba cu profesionalism, plecăm și venim când dorim. Așa că trudim într-o atmosferă relaxantă. Înjurăm, jucăm biliard, pierdem vremea stând pe canapelele de piele din recepție și recuperăm pe ultima sută de metri, fără ca șeful să se uite urât vreodată. Când am dat interviul pentru post, Barney mi-a spus că la WebMaster toți muncesc și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
sa; poate Davey ar trebui să-l ia pe el la AA - iar Finn, ca de obicei, clocește ceva în tăcere. Ieșirile lui sunt teatrale. Dă cu pumnul în masă, înjură și-i provoacă pe toți la partide nebunești de biliard. E ceva să-l vezi pe Finn stăpânit, ba chiar taciturn. De obicei, când cei doi nu se înțeleg, totul pare că stă să explodeze. Astăzi atmosfera e încărcată, deprimantă din cauza comportamentului nefiresc al lui Finn. Mă uit la Davey

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
că par insensibilă. Davey se uită la mine foarte mirat, dar nu-mi poate surprinde privirea, deoarece mă prefac preocupată de conținutul farfuriei. —Biroul tău e în partea cealaltă a încăperii, zice Vijay cu invidie. Vă desparte și masa de biliard. Eu stau lângă el și mă simt de parcă l-aș avea pe dracul alături. E îngrozitor! —Bine, dar e un tip nemaipomenit când e în toane bune, îi ia Davey apărarea. E foarte energic. Încearcă să vezi partea bună a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
Am încheiat un contract cu IBM? —Veniți cu toții aici, ne roagă Barney. Am niște vești minunate. Ne aflăm în bucătăria neîncăpătoare, cu paharele pline și urechile ciulite. Singurul absent este Finn, care-și caută de treabă în capătul mesei de biliard și în mod clar intenționează să păstreze o oarecare distanță între el și fratele său. — Așteptați un minut! zice Barney, uitându-se la ceas. Cineva trebuie să sosească din clipă în clipă. Câțiva oftează dezamăgiți. Alții sorb cu nesaț din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]