1,811 matches
-
figura ei ilegitimă, "socialul", sunt obiectele unor ideologizări care se remarcă prin tentativele constante de reconstituire a unei bipolarizări obsesive a postùrilor intelectuale, în timp ce împărțirea politico-economică a lumii este de acum înainte desuetă. Totul se petrece ca și când nostalgia unui univers binar ar bântui spiritele în așa măsură încât ar fi necesară readucerea în scenă a unor eponime antagonice: frontul celor care rezistă mondializării și corpul susținătorilor ei. Rigidizarea antinomiilor sărăcește gândirea și reduce logici și procese la niște efigii care îi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu atât funcționarea internă a întreprinderii cât cei care, plasați la polul conducerii, ar deține cheia absolută a "reușitei". În spatele acestor lideri preamăriți de o hegemonie cu totul magică, se profilează "blocuri culturale" care nu au sens decât în conjunctura binară pe care și-o asumă. Decorul acestui nou teatru populat cu lideri eroici care sunt una cu masele indistincte ale muncitorilor se dovedește a fi, printr-o curioasă răsturnare a desemnărilor, "capitalismul cultural" pe care îl hrănește un weberism redus
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o expansiune însemnată. Ea arată în plus, de la un capăt la altul, o propensiune pentru contestarea constantă a modalităților de acțiune, întotdeauna considerate nesatisfăcătoare, ale căror obiective condensează însă din ce în ce mai mult noțiunea de dezvoltare în jurul unui imperativ construit în partaj binar: inserția pe o piață mondială impunându-și caracterul său de evidență incontestabilă, pe de o parte, repararea sau prevenirea efectelor devastatoare atribuite acesteia din urmă, pe de alta. În punctul acesta precis, aceste evoluții sunt strâns corelate cu desfășurarea ideologiei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că doctorul va fi calificat, competent și corect. Însă dovezile din studiile privind efectul licențelor de practică, în medicină sau în alte profesii, arată chiar contrariul acestui lucru. În timp ce piețele tind să genereze gradații de certificare, licențele de practică sunt binare; fie ești, fie nu ești licențiat. Mai mult, în profesiunile licențiate se întâmplă adesea ca licențele să fie revocate dacă profesionistul licențiat adoptă "un comportament neprofesionist", care este de regulă definit ca incluzând publicitatea! Dar publicitatea este unul dintre instrumentele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar trebui să servească drept avertisment: pe cît de mult a fost idealizat adesea idealismul pentru a permite o critică realistă, pe atît a fost demonizat realismul de către adversarii săi și întrebuințat în mod greșit de către susținătorii săi reacționari. Opoziția binară dintre realism și idealism contribuie mult mai adesea la conturarea identității observatorilor și practicienilor, decît la claritatea analitică. Imaginea realistă asupra lumii vrea să fie pragmatică, nu cinică. Scopul său principal este evitarea unui mare război prin controlarea și limitarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
2, Înseamnă că se ia ca unitate de măsură a nedeterminării gradul de nedeterminare pe care Îl conține un experiment care pune În evidență o schemă formată din două evenimente egal probabile, unitate de măsură care se numește unitate diadică, binară sau, pe scurt bit; această unitate de măsură a fost propusă de Claude E. Shannon. Din relația (1) rezultă că gradul de incertitudine (de nedeterminare) a unui sistem de evenimente este determinat atât de numărul de stări posibile cât și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ordinator”. Mai pe scurt, fenomenul pe care noi Îl denumim «conștiință» este un fenomen «non calculabil». O altă problemă, subliniată foarte clar de Penrose, este aceea că, spre deosebire de un computer, creierul uman este mult mai mult decât un simplu sistem binar. Este adevărat că În ceea ce privește efectuarea calculelor numerice, omul este neperformant comparativ cu realizările unui calculator. Dar, creierul uman este capabil, la rândul lui, de activități În care calculatoarele se comportă, cel puțin actualmente, lamentabil. De pildă, omul poate lua decizii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prin didacticizare și prin periodice reinvestiri politice. Războaie și tăceri Pe parcursul a peste 80 de ani, manualele au repetat o povestire incompletă, a celor petrecute în anii 1918-191975, tinzând, pe măsura trecerii timpului, să o imobilizeze într-o structură tematică binară: mai întâi conflictul militar, apoi acțiunea politică de realizare a unirii; mai întâi războiul, mondial, și abia apoi unirea, a noastră. Aceasta este principala diferență față de modelul explicativ inițial, când cele două teme se regăseau într-o singură povestire (la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trăsături paradigmatice (fie ele explicite-infra sau implicite): * regula imanenței (analiza structurală vizează obiectul ca sistem în perspectivă sincronică, anistorică); * regula pertinenței (analiza structurală investighează trăsăturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare diferențială); * regula comutării (testul comutării vizînd determinarea opozițiilor binare de natură sistemică); * regula compatibilității (analiza structurală studiază regulile ce guvernează combinarea și deci compatibilitatea elementelor textului); * regula integrării (structurile elementare trebuie integrate în totalitatea sistemului); * regula schimbării istorice (diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
u.i.) sau al consoanelor (p.k.t.), Lévi-Strauss propune celebrul "triunghi culinar" în 1967 (în "L'arc" no 26) ca transformare culturală a crudului în fiert și ca transformare naturală a crudului în putrezit: crud preparat putrezit Sistemul opozițiilor binare se citește în această logică concretă astfel: preparatul și putrezitul se opun crudului ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau mai aproape de cultură
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
decît subscrie la identificarea semioticii cu o depășire (interpretativă) a structuralismului, menținînd însă rigoarea și coerența unui punct de vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.). Fără să nege existența structurilor determinante, semiotica relevă centralitatea subiectivității umane în transmiterea/interpretarea mesajelor, substituind "structurii structurarea, limbii vorbirea, semnificatului semnificantul, enunțului enunțarea, sistemului de reguli practica semnificantă, subiectului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este imposibil de construit o triadă autentică fără a introduce ceva diferit de unitate și pereche (C.P. 1.363 în care se discută exemplul elocvent al cadoului C oferit de A lui B, relație tripartită ireductibilă la combinarea de relații binare). De aici definirea semnului ca "ceva care stă pentru cineva în locul a ceva într-o anumită privință. El se adresează cuiva, ceea ce înseamnă că creează în mintea acelei persoane un semn echivalent sau mai dezvoltat. Acest semn pe care îl
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei originare (Urform) și a modurilor sale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret (țigările Marlboro) și semnul abstract (ansamblul de semnificații indus de peisajul magnific, fundalul sonor, combinațiile morfologice și cromatice: virilitate, libertate, aventură etc.), mesajul publicitar comparat cu basmul și mitul pentru structura sa binară clară nefericire/fericire; disconfort/ confort a fost considerat pe bună dreptate mit degradat, basm pentru copii mici și mari, discurs retoric plurisemiotic. Într-adevăr, super-semnul publicitar utilizează: • imagini ale produselor, consumatorilor și chiar pro-ducătorilor, metafore vizuale și alte semne aparținînd
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru Învățare dacă noi Înșine nu suntem motivați și interesați de ceea ce predăm și - În esență - de Învățare. 4. Jocul Jocul este foarte important pentru motivarea copiilor, fiind poarta cea mai eficientă pentru instrumentele cognitive În Învățare (ex. metaforele, opozițiile binare, eroii). El permite angajarea imaginației copilului În ceea ce Învață, cu scopul de a transforma informația abstractă În cunoaștere personală. Cel mai important aspect pentru educația copiilor hiperactivi și cu deficit de atenție este dat de faptul că părinții - respectiv, cadrul
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
Pentru a înfrunta absurdul, trebuie să fim plini de bun-simț". Gândirea prin complementaritate Fiecare poate să remarce în jurul său două scheme de idei și de acțiuni între care se împart oamenii. Una, să o numim schemă exclusivă, este de natură binară, lucrând prin opoziții sau...sau: lucrurile sunt sau albe, sau negre, bune sau rele. Cei doi termeni se exclud. Cealaltă, să o numim schemă complementară, vede mai întâi în componentele judecății ce trebuie formulată elemente care se pot completa, care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lingvistic pentru o logică polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure și dure anilor 60-70 se îmbogățesc cu studii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cognitiv (cognitive flow), folosită de Marcel Danesi (1999, 2002) atât în teoria metaforelor, cât și în analiza semiotica a discursului, construită pe principiul interconectivității. Acest flux poate fi observat la nivelul culorilor atribuite celor trei perechi vizibil-invizibil, care formează opoziții binare: * pe de o parte, culori calde versus culori reci, precum galben versus albastru sau roșu versus verde. Dacă luăm în considerație perspectiva lui M.A.K. Halliday (1994) asupra propoziției că reprezentare, se poate realiza următoarea interpretare: textul (față de culoare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile de contradicție, contrarietate și implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă să construiască structura realului plecând fie de la iconicitatea obiectelor (non)verbale, fie de la indexicalitatea sau simbolicitatea acestora. I.2.c
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prin procesul semiotic de multimodalitate. Al treilea element al triadei poate fi explicat prin teoria publicurilor implicate 20 (stakeholders) din relațiile publice. Bazat pe interacțiunea dintre indivizi, grupuri sau organizații, acest al treilea termen este, de fapt, descompus, prin opoziție binara, în celălalt 1, pe care îl vom identifica cu un consumator generic (cumpărătorul, alegătorul sau cititorul), și în celălalt 2, pe care îl vom identifica cu organizațiile de pe piața competiționala sau contracandidații. Obiectul de valoare, punctul central și fundamentul relației
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de vedere cultural și istoric, astfel intrând într-un proces de resemiotizare. Aceste două contexe care modelează orice persoană pot fi interpretate prin cele cinci dimensiuni culturale menționate de Geert Hofstede și Gert Jan Hofstede (2005) și care demonstrează relații (binare) între membrii aceleiași comunități culturale sau ale unor comunități diferite: indexul distanței față de putere, individualism, masculinitate, indexul de evitare a incertitudinii și orientare pe termen lung. Existența unei comunități sociale sau a unei organizații se bazează pe o interdependenta a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe care se bazează intenția producătorului corespunde "procesului de creare și negociere a vizualului" (Schirato, Webb 2007: 14), pe care il considerăm o contopire între a vedea și a privi. Orice text și discurs vizual pot fi înțelese prin opoziția binara între vaz, pe de o parte, și percepția și receptarea elementelor vizuale, pe de altă parte. Dacă Schirato și Webb (2007: 1-2) fac distincția între primul termen, asociindu-l cu un proces fiziologic natural, și al doilea, corelându-l cu istoria
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
precauți și să avem dinainte un plan de gestiune a crizei, pentru a preîntâmpina posibile consecințe negative (Fearn-Banks 1996; Newsom et al. [2000] 2003; Marconi [2004] 2007 etc.). Astfel, dincolo de al doilea nivel al meta-metaformei, întotdeauna va exista un element binar, si anume dezordinea. Amenințând simplă existența a unei organizații, orice criză poate fi definită drept combinația dintre semiotica pasiunii și semiotica acțiunii. Considerăm că frica este sentimentul implicit sau explicit care guverneaza în timpul acestui eveniment dramatic. Definit că un dialog
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu menține aceleași personaje că în povestea lui Creangă: * CONTRACANDIDAȚII = LUPII; * ALEGĂTORII = IEZII; * CORNELIU-VADIM TUDOR ≠ CAPRĂ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru suferințele Salvatorului. b) compoziția. Toate aceste puncte contradictorii care aparțin spațiului mental-sursă sunt dovada că se poate vorbi de o excentricitate (Arnheim [1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]